CONSILIUL EUROPEI

CONSILIUL EUROPEI 

Obiectivul principal al Consiliului Europei este realizarea unei unitati mai stranse intre cele 47 de state membre pentru protejarea libertatii individuale, libertatii politice si a suprematiei dreptului, principii care constituie fundamentul tuturor democratiilor autentice si care influenteaza viata tuturor europenilor in nenumarate feluri.

Tuturor statelor membre le revine obligatia de a pune la baza actiunilor guvernamentale aceste principii ferme.

De la crearea sa in 1949, Consiliul a fost o forta a pacii si cooperarii, ancorata in patrimoniul nostru comun, in drepturile omului si democratie. De la caderea Zidului Berlinului in 1989 si odata cu raspandirea valorilor democratice pe cuprinsul Europei, Organizatia a castigat o noua dimensiune politica. Astazi, Consiliul Europei reprezinta angajamentul comun al celor 800 de milioane de europeni in favoarea drepturilor omului, democratiei si a statului de drept.

Un statut fondat pe drepturile omului

Orice stat european poate deveni membru al Consiliului Europei cu o conditie: ca el sa accepte principiul suprematiei dreptului si sa garanteze drepturile omului si libertatile fundamentale pentru toate persoanele aflate sub jurisdictia sa..

Componenta

Consiliul Europei este compus din 47 state membre la care se adauga o serie de state cu statut de observator.

State membre

Harta statelor membre in Consiliul Europei

Harta membrilor si observatorilor in Consiliul Europei

• Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia acestea fiind primele 10 state, membre fondatoare la data de 5 mai 1949 si apoi Turcia si Grecia in august(1949)
• Islanda si Germania (1950)
• Austria (1956)
• Cipru (1961)
• Elvetia (1963)
• Malta (1965)
• Portugalia (1976)
• Spania (1977)
• Liechtenstein (1978)
• San Marino (1988)
• Finlanda (1989)
• Ungaria (1990)
• Polonia (1991)
• Bulgaria (1992)
• Estonia, Lituania, Slovenia, Republica Ceha, Slovacia, Romania (1993)
• Andorra (1994)
• Letonia, Albania, Moldova, Ucraina, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (1995)
• Federatia Rusa si Croatia (1996)
• Georgia (1999)
• Armenia, Azerbaidjan (2001)
• Bosnia si Herzegovina (2002)
• Serbia (impreuna cu Muntenegru) (2003)
• Monaco (2004)
• Muntenegru (2007)

State cu statut de observator

• Canada, Vatican, Japonia, SUA si Mexic

Belarus si-a depus candidatura la 12 martie 1993 insa statutul de invitat i-a fost suspendat pentru nerespectarea drepturilor omului.

Obiective

Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala ale carei obiective sunt:

• Protejarea drepturilor omului, a democratiei pluraliste si a suprematiei dreptului;
• Favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;
• Cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana: discriminarea minoritatilor, xenofobia, intoleranta, bioetica si clonarea umana, terorismul, traficul de fiinte umane, crima organizata si coruptia, cibercriminalitatea, violenta contra copiilor etc.;
• Dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.

Instrumentele juridice adoptate in cadrul Consiliului Europei.

Pentru promovarea si realizarea obiectivelor propuse, in cadrul organismelor Consiliului Europei au fost adoptate o serie de conventii, carte,documente, printre care mentionam

- Conventia Europeana a Drepturilor Omului : reprezinta cel mai coerent si dezvoltat sistem din lume privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului ce a fost adoptat in 1950.

- Carta Social Europeana a Drepturilor Omului adoptata in 1965

Conventia Cadru privind protectia minoritatilor nationale adoptata in 1994

- Conventia privind prevenirea torturii, a pedepselor si a tratamentelor inhumane sau degradante adoptata in 1997

Carta Europeana a autonomiilor locale

- Conventia Europeana privind partind participarea strainilor la viata publica la nivel local

Carta Europeana a limbilor regionale si minoritare.

Sediul

Sediul Consiliului Europei este Palatul Europei din Strasbourg.

O vocatie pluridimensionala

Consiliul Europei trateaza toate chestiunile majore cu care se confrunta societatea europeana cu exceptia celor ce privesc apararea. Programul lui cuprinde urmatoarele domenii de activitate: drepturile omului, media, cooperarea juridica, coeziunea sociala, sanatatea educatia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul, democratia locala si cooperarea transfrontaliera, protectia mediului si amenajarea teritoriala.

Astfel Consiliul Europei este o organizatie cu competenta generala exceptand domeniul militar si de asemenea o organizatie de cooperare (nu se produce transferul de competenta de la statul membru la organizatie)

Structura Consiliului Europei

• Comitetul Ministrilor reprezinta organismul decizional al Consiliului Europei si este compus din ministrii afacerilor externe ai tuturor tarilor membre (sau reprezentantii lor permanenti).
• Adunarea Parlamentara reprezinta organul deliberativ al Organizatiei. Membrii sai sunt desemnati de parlamentele nationale (318 membri si 318 supleanti).
• Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa constituie un organ consultativ care reprezinta autoritatile locale si regionale.
  Guvernele, parlamentele nationale si autoritatile locale si regionale sunt, astfel, reprezentate separat.
• Conferinta OING-urilor Consiliului Europei reuneste 400 de ONG-uri internationale avand un statut participativ pe langa Organizatie.
• Secretariatul cu un secretar ales care are responsabilitatea orientarii strategice globale a programului de activitati si bugetul Consiliului Europei si a supravegherii managementului de zi cu zi al Organizatiei si Secretariatului.

Consiliul Europei are doua dimensiuni: una federalista, reprezentata de Adunarea Parlamentara, alcatuita din parlamentari proveniti din parlamentele nationale, si cealalta, interguvernamentala, intruchipata de Comitetul Ministrilor, alcatuit din ministrii de externe ai statelor membre.

Comitetul Ministrilor

Comitetul Ministrilor reprezinta instanta de decizie a Consiliului Europei. El este alcatuit din ministrii afacerilor externe ai celor 47 de state membre sau din reprezentantii diplomatici permanenti la Strasbourg. El constituie un organism guvernamental in care, in conditii de egalitate, pot fi discutate demersurile nationale privind problemele cu care se confrunta societatea europeana, cat si un forum in care se elaboreaza raspunsurile europene la aceste provocari. In colaborare cu Adunarea Parlamentara, el reprezinta gardianul valorilor fundamentale ale Consiliului Europei si este investit cu misiunea de a monitoriza respectarea angajamentelor luate de statele membre.

Comitetul Ministrilor decide activitatile Consiliului Europei. El decide, de asemenea, cum trebuie actionat in sensul recomandarilor Adunarii Parlamentare si ale Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa si in sensul propunerilor diverselor comitete interguvernamentale si conferinte ale ministrilor specializati. El adopta programul de activitati si bugetul Consiliului Europei.

Ministrii afacerilor externe ai statelor membre se reunesc o data pe an pentru a trece in revista cooperarea europeana si actualitatea politica si pentru a da impulsul politic necesar activitatii Organizatiei. Reprezentantii permanenti (ambasadori) au intalniri saptamanale, aceste reuniuni fiind completate de intalniri ale grupurilor de raportori sau ale grupurilor de lucru insarcinate cu aprofundarea anumitor chestiuni inaintea luarii deciziilor.
Fiecare ministru prezideaza Comitetul pentru o perioada de sase luni. Schimbarea presedintiei are loc, in mod traditional, in mai si in noiembrie.

Deciziile Comitetului Ministrilor sunt transmise guvernelor sub forma de recomandari sau fac obiectul conventiilor si acordurilor europene obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care le-au ratificat.

De asemenea, Comitetul Ministrilor adopta declaratii sau rezolutii privind chestiuni politice de actualitate.

Pana in prezent au fost elaborate peste 200 de conventii. Ele se refera la drepturile omului, dar si la alte domenii de activitate ale Organizatiei, afirmand si intarind coeziunea democratica, sociala si culturala a Consiliului Europei.

Cele mai multe dintre deciziile Comitetului Ministrilor necesita o majoritate de doua treimi din voturile exprimate, majoritatea simpla este insa suficienta pentru chestiunile de procedura.

In caz de incalcare grava a obligatiilor statutare de un stat membru, Comitetul Ministrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, il poate invita sa se retraga sau poate chiar decide incetarea apartenentei la Organizatie.

Comitetul Ministrilor vegheaza, de asemenea, asupra aplicarii efective a conventiilor si acordurilor incheiate intre statele membre. Aceasta responsabilitate este cruciala pentru conventiile referitoare la drepturile omului, dintre care cele mai importante (Conventia europeana a drepturilor omului, Carta sociala europeana revizuita, Conventia europeana pentru prevenirea torturii, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale) au instituit mecanisme proprii de supraveghere.

Adunarea Parlamentara

Adunarea Parlamentara este unul dintre cele doua organe statutare principale ale Consiliului Europei. Ea reprezinta fortele politice ale parlamentelor statelor membre. Adunarea doreste sa fie motorul extinderii cooperarii europene catre toate statele democratice din Europa.

Cei 318 membri ai Adunarii Parlamentare si cei 318 supleanti ai lor sunt alesi sau desemnati de parlamentele nationale dintre proprii lor membri. Fiecare tara dispune de la 2 pana la 18 reprezentanti, in functie de marimea populatiei ei. Delegatiile nationale la Adunare sunt compuse astfel incat sa asigure o reprezentare corecta a partidelor politice sau a grupurilor din parlamentele lor nationale.

Adunarea numara cinci grupuri politice: Grupul socialist (SOC), Grupul partidului popular european (PPE/DC), Grupul democratilor europeni (GDE), Alianta democratilor si liberalilor pentru Europa (ADLE) si Grupul pentru stanga europeana unita (GUE). Cativa parlamentari nu sunt inscrisi in nici un grup politic.

Adunarea se reuneste de patru ori pe an, timp de o saptamana, in sesiune plenara publica, in hemiciclul Palatului Europei de la Strasbourg. De asemenea, ea tine o reuniune de primavara intr-unul din statele membre ale Consiliului Europei.

Adunarea isi alege presedintele dintre membrii sai, in mod traditional pentru trei mandate consecutive cu o durata de un an. Presedintele, vicepresedintii (19 in prezent), presedintii celor 5 grupuri politice si presedintii celor 10 comisii constituie Biroul Adunarii. Adunarea alege, de asemenea, Secretarul General si Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Secretarul General al Adunarii, judecatorii Curtii europene a drepturilor omului si Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

Lucrarile Adunarii sunt pregatite de comisii specializate in urmatoarele domenii: politic, juridic si drepturile omului, social, sanatate si familie, cultura, stiinta si educatie, mediu si agricultura, probleme locale si regionale, economie si dezvoltare, migratii, refugiati si demografie, egalitatea sanselor pentru femei si barbati, regulament si imunitati, respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre.

Statele membre si reprezentarea lor

Albania (4), Andora (2), Armenia (4), Austria (6), Azerbaidjan (6), Belgia (7), Bosnia si Hertegovina (5) Bulgaria (6), Croatia (5), Cipru (3), Danemarca (5), Estonia (3), Elvetia (6), Finlanda (5), Franta (18), Federatia Rusa (18), Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (3), Georgia (5), Germania (18), Grecia (7), Irlanda (4), Italia (18), Islanda (3), Letonia (3), Liechtenstein (2), Lituania (4), Luxemburg (3), Malta(3), Marea Britanie (18), Moldova (5), Monaco (2), Muntenegru (2), Norvegia (5), Olanda (7), Polonia (12), Portugalia (7), Romania (10), Republica Ceha (7), Republica Slovacia (5), San Marino (2), Serbia (7) Slovenia (3), Spania (12), Suedia (6), Turcia (12), Ucraina (12), Ungaria (7).

Congresul Autoritatilor Locale si
Regionale al Consiliului Europei

In 1994, Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa (CPLRE) a fost infiintat in calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, inlocuind Conferinta autoritatilor locale si regionale din Europa. El functioneaza pe baza Rezolutiei Statutare 2000 (1) a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei.

Rolul Congresului

Congresul:

• este vocea regiunilor si municipiilor din Europa;
• ofera un loc privilegiat de dialog unde reprezentantii puterilor locale si regionale dezbat problemele comune, isi confrunta experientele si isi prezinta guvernelor punctele de vedere;
• sfatuieste Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind toate aspectele politicii locale si regionale;
• actioneaza in stransa cooperare cu organizatiile nationale si internationale care reprezinta activitatile locale si regionale;
• organizeaza audieri si conferinte la nivel local si regional pentru a ajunge la marele public a carui participare ramane esentiala pentru instaurarea unei veritabile democratii;
• elaboreaza periodic rapoarte de tara privind situatia democratiei locale si regionale in toate statele membre;
• vegheaza, in special, asupra aplicarii principiilor Cartei europene a autonomiei locale;
• sprijina noile state membre ale Organizatiei in indeplinirea sarcinilor practice necesare realizarii unei autonomii locale si regionale efective.

Congresul este alcatuit din doua camere: Camera autoritatilor locale si Camera regiunilor. Adunarea bicamerala cuprinde 318 membri titulari si 318 membri supleanti, fiecare dintre acestia reprezentand alesul uneia dintre cele peste 200 000 colectivitati locale si regionale ale statelor membre ale Consiliului Europei. Camerele alterneaza in alegerea presedintelui Congresului pentru un mandat de doi ani.

Congresul se reuneste o data pe an la Strasbourg unde gazduieste delegatiile organizatiilor europene agreate, cat si pe cele ale catorva state nemembre, primite in calitate de invitati speciali sau observatori.

O Comisie permanenta, alcatuita din reprezentantii tuturor delegatiilor nationale, se intalneste intre reuniunile plenare ale Congresului in timpul sesiunilor de toamna si de primavara cu diferite comisii..

Statele membre si reprezentarea lor

Albania (4), Andora (2), Armenia (4), Austria (6), Azerbaidjan (6), Belgia (7), Bosnia si Hertegovina (5) Bulgaria (6), Croatia (5), Cipru (3), Danemarca (5), Estonia (3), Elvetia (6), Finlanda (5), Franta (18), Federatia Rusa (18), Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (3), Georgia (5), Germania (18), Grecia (7), Irlanda (4), Italia (18), Islanda (3), Letonia (3), Liechtenstein (2), Lituania (4), Luxemburg (3), Malta (3), Marea Britanie (18), Moldova (5), Monaco (2), Muntenegru (2), Norvegia (5), Olanda (7), Polonia (12), Portugalia (7), Romania (10), Republica Ceha (7), Republica Slovacia (5), San Marino (2), Serbia (7) Slovenia (3), Spania (12), Suedia (6), Turcia (12), Ucraina (12), Ungaria (7).

SECRETARUL GENERAL

Terry Davis (Marea Britanie) a fost ales Secretar General de catre Adunarea Parlamentara in 2004 pentru o perioada de cinci ani. El indruma si coordoneaza activitatile Organizatiei. Programul de lucru interguvernamental, stabilit de Secretarul General pe baza propunerilor de prioritati, este aprobat in fiecare an de Comitetul Ministrilor. Secretarul General raspunde cu ajutorul Secretariatului de indeplinirea programului. Activitatile operationale de cooperare interguvernamentala sunt coordinate in primul rand de citre directiile generale, care corespund principalelor domenii de activitate ale Organizatiei.

Conferintele ministrilor specializati

Consiliului Europei organizeaza periodic conferinte ale ministrilor specializati (ai justitiei, educatiei, familiei, sanatatii, mediului, autoritatilor locale, migratiei, egalitatii intre femei si barbati, muncii, mass media, culturii, sportului, tineretului etc.).

Conferintele analizeaza problemele sectoriale majore si faciliteaza contactele permanente intre ministerele de profil din statele membre. Acestia elaboreaza proiecte de cooperare si propun activitati pentru programul de lucru al Consiliului Europei.

Activitatea Consiliului Europei conduce la elaborarea conventiilor si acordurilor europene care constituie apoi baza modificarilor si armonizarii legislative in cadrul diferitelor state membre.Anumite acorduri pot fi, de asemenea, semnate si de state nemembre.

Rezultatele studiilor si activitatilor in diferite domenii de actiune sunt transmise guvernelor pentru ca pe baza acestora sa fie stimulate cooperarea si progresul social in Europa.

Consiliul Europei adopta si acorduri partiale, o forma de cooperare cu geometrie variabila care permit unui anumit numar de state sa organizeze activitati specifice, de interes comun, cu acordul celorlalti membri.

Summit-urile

Pentru consolidarea stabilitatii continentului European, in special dupa disparitia regimurilor comuniste, un nou elan a fost dat la cel mai inalt nivel Consiliului Europei prin intermediul Summit-urilor sefilor de stat si de guvern. Trei Summit-uri au avut loc pana in prezent.

La Viena, in 1993, liderii politici ai celor 32 de state care erau atunci membre ale Organizatiei au fixat directia de actiune in vederea extinderii, raspunzand, astfel, noilor provocari ale momentului.

La Strasbourg, in 1997, sefii de stat si de guvern ai celor 40 de state membre au adoptat un plan de actiune bazat pe patru principii fundamentale: democratia si drepturile omului, coeziunea sociala, securitatea cetatenilor si educatia pentru democratie si diversitatea culturala.

Cel de-al treilea Summit s-a tinut in zilele de 16 si 17 mai 2005 la Varsovia (Polonia). Scopul propus a constat in definirea obiectivelor si prioritatilor Consiliului Europei in cadrul noului sau mandat politic, reafirmandu-se totodata valorile si principiile sale guvernamentale, spre a putea raspunde sfidarilor noului secol. Obiective esentiale:

• intarirea misiunii majore a Consiliului Europei de a salvgarda si a promova drepturile omului, democratia si statul de drept;
• dezvoltarea dialogului politic paneuropean la nivel local, regional, interguvernamental si interparlamentar;
• realizarea reformei Curtii Europene a Drepturilor Omului si garantarea eficacitatii sale pe termen lung, in special prin accelerarea procesului decizional;
• favorizarea cooperarii cu Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitatea si Cooperarea in Europa si Natiunile Unite; intarirea cooperarii cu Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si Natiunile Unite.

O platforma de exprimare pentru lumea asociativa

Prin oferirea statutului consultativ unui numar de peste 400 de organizatii neguvernamentale, Consiliul Europei dezvolta un veritabil parteneriat cu reprezentantii societatii civile. El asociaza ONG-urile, ca urmare a diferitelor moduri de consultare, lucrarilor interguvernamentale si incurajeaza dialogul intre parlamentari si lumea asociativa, prin intermediul discutiilor si a colocviilor privind problemele majore ale societatii.

Un personal international

Aproximativ 1800 de functionari internationali recrutati din statele membre alcatuiesc personalul permanent al Secretariatului Organizatiei, care este condus de Secretarul General.

O finantare europeana

Consiliul Europei este finantat de guvernele statelor membre ale caror contributii la bugetul Organizatiei sunt calculate proportional cu populatia si bogatia lor. Bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 2006 este de 262 milioane euro.

Limbile oficiale

Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt engleza si franceza. Germana, italiana si rusa sunt utilizate ca limbi de lucru. Numeroase texte sunt publicate si in alte limbi si pot fi accesate pe website-ul: www.coe.int

Drapelul Europei, imnul

50 de ani de la crearea drapelului european

Europa are drapelul sau: un cerc format din douasprezece stele de aur pe fond albastru. Aceasta emblema a fost adoptata in 1955 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la propunerea Adunarii Parlamentare. Drapelul european si-a sarbatorit cea de-a 50-a aniversare in decembrie 2005.

Prin dispunerea lor, stelele simbolizeaza uniunea popoarelor Europei. In ceea ce priveste numarul lor, el este invariabil, douasprezece fiind simbolul perfectiunii si al plenitudinii.

Din mai 1986, drapelul european este si emblema oficiala a Uniunii Europene.

Pentru orice informatie privind utilizarea emblemei europene de catre persoane particulare sau organizatii, va puteti adresa Directiei generale a afacerilor juridice a Consiliului Europei la Strasbourg, sau Comisiei Europene la Bruxelles.

Imnul european

In ianuarie 1972, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european: aranjamentul muzical fara text realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la 'Oda bucuriei' din Simfonia a 9-a de Beethoven. Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene.

Ziua Europei

Ziua Europei a fost instituita de Comitetul Ministrilor in 1964. Este ziua de 5 mai, data aniversara a crearii Consiliului Europei. Scopul sau este de a asocia mai strans cetatenii la procesul de unificare europeana.

About the Council of Europe

The aim of the Council of Europe is to achieve a greater unity between its members Article 1 - Statute of the Council of Europe

Origins and mission Founded in 1949, the Council of Europe seeks to develop throughout Europe common and democratic principles based on the European Convention on Human Rights and other reference texts on the protection of individuals.

Member States
The Council of Europe has a genuine pan-European dimension:
- 47 member countries
- 1 applicant country: Belarus; Belarus ' special guest status has been suspended due to its lack of respect for human rights and democratic principles.

Observers
5 observer countries: the Holy See, the United States, Canada, Japan, Mexico.

Aims
- to protect human rights, pluralist democracy and the rule of law;
- to promote awareness and encourage the development of Europe's cultural identity and diversity
- to find common solutions to the challenges facing European society: such as discrimination against minorities, xenophobia, intolerance, bioethics and cloning, terrorism, trafficking in human beings, organised crime and corruption, cybercrime, violence against children;
- to consolidate democratic stability in Europe by backing political, legislative and constitutional reform.

The current Council of Europe's political mandate was defined by the third Summit of Heads of State and Government, held in Warsaw in May 2005.

How it works

The main component parts of the Council of Europe are:
- the Committee of Ministers, the Organisation's decision-making body, composed of the 47 Foreign Ministers or their Strasbourg-based deputies (ambassadors/permanent representatives);
- the Parliamentary Assembly, driving force for European co-operation, grouping 636 members (318 representatives and 318 substitutes) from the 47 national parliaments:
- the Congress of Local and Regional Authorities, the voice of Europe's regions and municipalities, composed of a Chamber of Local Authorities and a Chamber of Regions;
- the 1800-strong secretariat recruited from member states, headed by a Secretary General, elected by the Parliamentary Assembly.

Ordinary budget
In 2008, 200 999 600 euros.

Official languages
English and French are the Council of Europe's two official languages. German, Italian and Russian are also working languages. Various documents published on this site exist in other European languages.

Key Dates

5 May 1949
Treaty of London, establishing the Council of Europe, signed by ten states: Belgium, Denmark, France, Ireland, Italy, Luxembourg, the Netherlands, Norway, Sweden and the United Kingdom.

4 November 1950
Signature in Rome of the Council's Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms - the first international legal instrument safeguarding human rights.

19 December 1954
Signature of the European Cultural Convention, forming the framework for the Council's work in education, culture, youth and sport.

16 April 1956
Creation of the resettlement Fund (which is now the Council of Europe Development Bank), intended to help member States finance social projects.

12 January 1957
The Standing Conference of Local and Regional Authorities of Europe (now the Congress of Local and Regional Authorities of Europe) set up by the Council of Europe, to bring together local and regional authority representatives.

18 September 1959
The European Court of Human Rights established by the Council in Strasbourg, under the European Convention on Human Rights, to ensure observance of the obligations undertaken by contracting states.

18 October 1961
The Council's European Social Charter signed in Turin as the economic and social counterpart of the European Convention on Human Rights.

1 June 1972
The Council's first European Youth Centre is opened in Strasbourg (France).

27 March 1980
The Pompidou Group established by the Council as a multi-disciplinary forum for inter-ministerial co-operation against drug abuse and trafficking.

8 June 1989
Special guest status introduced by the Council's Parliamentary Assembly, to forge closer links with the parliaments of new member states moving towards democracy.

30 April 1990
The Council's North/South Centre opened in Lisbon (Portugal).

10 May 1990
The European Commission for Democracy through Law (the 'Venice Commission') established by the Council to deal with legal guarantees on democracy.

6 November 1990
Accession of the first State from the former Soviet Block: Hungary.

17 January 1994
The Congress of Local and Regional Authorities of Europe (CLRAE) set up by the Council's Committee of Ministers to replace the Standing Conference of Local and Regional Authorities of Europe.

1 November 1998
Single permanent European Court of Human Rights to be established in Strasbourg under Protocol No. 11 to the Council's European Convention on Human Rights, replacing the existing system.

ROMANIA IN CONSILIUL EUROPEI

Romania a devenit al 32-lea stat membru al Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, odata cu depunerea instrumentului de aderare la Statutul Organizatiei. In prealabil, Parlamentul Romaniei dobandise statutul de invitat special la Adunarea Parlamentara (1 februarie 1991), un statut similar fiind obtinut si de Guvernul Romaniei ca urmare a aderarii la Conventia culturala europeana (19 decembrie 1991).

Romania este reprezentata in Comitetul Ministrilor de ministrul afacerilor externe, iar in Adunarea Parlamentara de o delegatie formata din 10 reprezentanti si 10 supleanti. Delegatia romana la Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa are o compozitie similara. De asemenea, Romania este reprezentata de un judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Romania a ratificat Conventia europeana a drepturilor omului si a recunoscut dreptul la petitii individuale la data de 20 iunie 1994.
- Judecatorul din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este Corneliu BiRSAN.
- Cereri introduse impotriva Romaniei in 2007: 3171
- Hotarari pe fond: 93 din care 88 violari si 1 non-violari.

Bibliografie:

https://www.coe.ro/

https://www.coe.int/

https://www.coe.int/T/e/Com/about_coe/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europei