CURTEA CONSTITUTIONALA - Locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul organelor puterii de stat

CURTEA CONSTITUTIONALA

1. Locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul organelor puterii de stat.

In mai 1990 , Adunarea Constituanta aleasa a trebuit sa opteze intre controlul jurisdictional al constitutionalitatii legilor si controlul politic al acestora , fiecare dintre ele avand avantajele si dezavantajele sale. Legiuitorul constituant a optat pentru un tip de control al constitutionalitatii legilor exercitat de o autoritate publica politico - jurisdictionala , special instituita pentru acest scop.

Aceasta autoritate publica este Curtea Constitutionala , ca si alte autoritati , cum ar fi Curtea de Conturi, Inalta curte de Casatie si Justitie, are un statut constitutional , intrucat principiile sale de organizare sunt stabilite de Constitutie.

Caracterul politic al controlului consta , in primul rand , in procedura de desemnare a candidatilor in functia de judecator constitutional si de alegere a sase dintre acestia de catre cele doua Camere ale Parlamentului.

Caracterul politic al jurisdictiei constitutionale rezulta , de asemenea . din continutul politic al normelor fundamentale a caror garantare este asigurata prin efectuarea controlului. In fine, unele atributii conferite aceste autoritati sunt: aprecierea constitutionalitatii unui partid politic , avizul pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei ; aceste atributii intaresc caracterul politic al autoritatii publice investite cu solutionarea contenciosului constitutional.

Caracterul jurisdictional rezulta , inainte de toate , din procedura de verificare a constitutionalitatii unei dispozitii legale, din statutul judecatorilor, din modul de organizare si functionare a autoritatilor publice respective.

Curtea constitutionala are, pa langa prerogativele de control constitutional si alte atributii care vizeaza asigurarea suprematiei normelor constitutionale in domenii de interes social si politic deosebit, cum ar fi procedura de alegere a Presedintelui Romaniei, exercitarea de catre cetateni a dreptului de initiativa legislativa, revizuirea Constitutiei, contestarea constitutionalitatii unui partid politic.

Atribuirea acestor prerogative Curtii Constitutionale se explica prin caracterul ai independent fata de toate celalalte autoritati publice si prin pozitia Curtii de garant suprem al Constitutiei.

Scopul Curtii Constituante este garantarea suprematiei Constitutiei. Acest scop pe care Curtea il infaptuieste in conditii de exclusivitate nu se intersecteaza cu atributia Presedintelui Romaniei, prevazuta la articolul 80 ( aliniatul 2) din Constitutie, potrivit careia seful statului vegheaza la respectarea Legii fundamentale.

Curtea Constitutionala este garantul Constitutiei - articolul 142 ( aliniatul 1) din Constitutie. Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.

Judecatorii Curtii Constitutionale aleg. Prin vot secret, presedintele acesteia pentru o perioada de trei ani. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din trei in trei ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara , inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu orice functie publica sau privata, cu exceptia functiilor din invatamantul superior.

Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.

Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen. In cadrul plenului , deciziile sunt luate in prezenta a cel putin 2/3 din numarul judecatorilor Curtii. Plenul Curtii indeplineste atributiile conferite acesteia , care pot fi realizate numai prin cerere adoptata cu votul majoritatii judecatorilor.

De asemenea , plenul este competent sa ia orice masura necesara pentru buna desfasurarea a activitatii Curtii Constitutionale.

Sedintele plenului se convoaca de presedintele Curtii din proprie initiativa sau la cererea altui judecator. Plenul Curtii este atat organ de jurisdictie constitutionala, cat si organ care asigura buna desfasurare a activitatii Curtii Constitutionale.

Conform Legii numarul 47/1992, judecatorii Curtii Constitutionale sunt obligati sa respecte urmatoarele:

sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei;

sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale;

in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa;

sa comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care-l exercita;

sa nu permita folosirea functiei pe care o indeplinesc in scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel;

sa se abtina de la orice activitate sau manifestare contrara independentei si demnitatii functiei lor

Judecatorii raspund disciplinar pentru incalcarea cu vinovatie a acestor indatoriri. Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecatorilor, a sanctiunilor si a modului de aplicare a acestora este de competenta exclusiva a plenului Curtii Constitutionale.

Ca inalti demnitari in stat, judecatorii beneficiaza de un regim special de imunitate. Astfel, judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala sau contraventionala decat cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, a Biroului Permanent al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz si la cererea procurorului general.

Competenta de judecata pentru infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale aprtine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia penala. De la data trimiterii in judecata penala, judecatorul Curtii Constitutionale este suspendat din functia sa.

In caz de condamnare definitiva, el este exclus de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.

Conform Legii organice a Curtii Constitutionale, mandatul de judecator inceteaza:

la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale ,de excludere de drept ori de deces;

in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de sase luni;

in cazul in care este membru al unui partid politic sau are alaturi de cetatenia romana, o alta cetatenie ori nu are domiciliul in tara;

incalcarea grava a obligatiilor ce ii revin conform Legii numarul 47/1992.

2. Competenta Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala, ca autoritate publica jurisdictionala exercita un control de legalitate si nu unul de oportunitate. Curtea Constitutionala statueaza numai asupra problemelor de drept.

In ceea ce priveste actele supuse controlului de constitutionalitate, prevazute de Legea fundamentala, acestea sunt: '

legile adoptate de Parlament, atat inainte de promulgare, cat si cele intrate in vigoare;

regulamentele celor doua Camere legislative; Ordonantele Guvernului;

initiativele de revizuire a Constitutiei, indiferent de initiatori si initiativele legislative prezentate de cetateni.

Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare (controlul anterior).

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

In vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu cinci zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului si inaltei Curti de Casatie si Justitie si se depune la secretarul general de la Camera Deputatilor si de la Senat. In cazul in care legea a fost adoptata in procedura de urgenta , termenul este de doua zile.

Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor Parlamentului se aduce la cunostinta in plenul fiecarei Camere in termen de 24 ore.

Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Camerele Parlamentului lucreaza in plen.

Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale in ziua primirii ei de secretarul general de la Camera respectiva.

In cazul sesizarii Curtii Constitutionale de catre unul dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern sau de inalta Curte, de Casatie si Justitie , presedintele Curtii Constitutionale , va comunica Presedintelui Romaniei sesizarea primita in ziua inregistrarii.

Daca sesizarea s-a facut de Presedintele Romaniei , de parlamentari sau de Inalta Curte de Casatie si Justitie , Curtea Constitutionala o va comunica , in 24 ore de la inregistrare , presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, precizand si data cand vor avea loc dezbaterile . Pana la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul pot prezenta , in scris, punctul lor de vedere.

Punctul de vedere al Guvernului se prezinta numai sub semnatura primului ministru.

Punctul de vedere al Guvernului se prezinta numai sub semnatura primului, ministru,    ',',.'

Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale cu participarea judecatorilor Curtii, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate

Decizia se pronunta, in urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui Romaniei. De asemenea, decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii se comunica si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, astfel ca legea respectiva, se trimite spre reexaminare Parlamentului, ceea ce echivaleaza cu un veto suspensiv.

Daca Parlamentul adopta legea in aceeasi forma, dar cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie.

Conform articolului 77 (aliniatul 1) din Constitutie, Legea se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire. . ,

Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.

Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult zece zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la trei zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei

Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului

Curtea Constitutionala se pronunta, asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului este un control posterior.

Acest control poate fi declansat dupa ce regulamentul respectiv a fost publicat in Monitorul Oficial, adica dupa ce este pus in aplicare.

Daca sesizarea se face de catre parlamentari, aceasta se trimite Curtii constitutionale de secretarul general al Camerei din care acestia fac parte in ziua depunerii iar Curtea Constitutionala o va comunica, in termen de 48 ore de la inregistrare, presedintilor celor doua Camere, cu precizarea datei cand va avea loc dezbaterea.;

Pana la data dezbaterii, presedintii Camerelor pot comunica punctul de vedere al Biroului Permanent. Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a punctelor de vedere primite,

Decizia se pronunta cu votul majoritati judecatorilor Curtii si se aduce la cunostinta Camerei al carei regulament a fost dezbatut.

Curtea Constitutionala nu este insa competenta sa se pronunte asupra actelor de aplicare a regulamentelor parlamentare.

Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate (controlul posterior).

Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor Daca in cursul judecarii, instanta din oficiu sau una dintre parti invoca neconstitutionalitatea unei prevederi dintr-o lege sau ordonanta, de care depinde judecarea cauzei, exceptia ridicata se trimite Curtii Constitutionale spre a se pronunta asupra constitutionalitatii acelei prevederi.

Nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale a caror constitutionalitate a fost stabilita de Curtea Constitutionala, prin controlul prealabil.

Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate printr-o incheiere.

Incheierea va cuprinde punctele de vedere ale partilor pentru sustinerea sau combaterea exceptiei si opinia instantei asupra exceptiei si va fi insotita de dovezile depuse de parti.

In cazurile in care exceptia a fost ridicata din oficiu de instanta, incheierea trebuie motivata, ea cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante constituie temei legal pentru rejudecarea cauzei, la cererea partii care a invocat exceptia de neconstitutionalitate intr-un proces civil.

In procesele penale, decizia de neconstitutionalitate constituie temei legal pentru rejudecarea cazurilor in care condamnarea s-a pronuntat pe baza prevederii legale declarate ca neconstitutionala .

Atributiile Curtii Constitutionale

Conform Constitutiei Romaniei principalele atributii-ale Curtii Constitutionale sunt:

Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre Presedintii celor doua Camere ,a 'Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie ,a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a' Constitutiei

Se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri international la sesizarea unuia dintre presedinti celor doua Camere , a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;

Hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;

Solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre Presedintii celor doua Camere, a Primului-ministru sau a Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

Vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;

Constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;

Da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;

Vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;

Verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

Hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;

Indeplineste si alte atributii prevazute de Legea Organica a Curtii.

4. Deciziile Curtii Constitutionale

Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale , isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.

Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.    ,

In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

5. Competenta Curtii Constitutionale privind revizuirea Constitutiei

Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot (articolul 150, aliniatul 1).

Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat cu o majoritate de cel putin 2/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.

Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin 3/4 din numarul deputatilor si senatorilor.

Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

in ceea ce priveste caracterul national independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala a statului roman, acestea nu pot forma obiectul revizuirii.

De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.

Constitutia tarii nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu, sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.