Comitetul Regiunilor

Comitetul Regiunilor

Este cea mai tanara institutie a Uniunii Europene, a carei nastere reflecta dorinta tarilor membre nu numai de a respecta identitatea regionala si locala precum si prerogativele institutiilor corespunzatoare, dar si de a implica aceste institutii regionale si locale in implementarea si dezvoltarea politicilor specifice ale Uniunii Europene.

Comitetul Regiunilor are tot 317 membri la fel ca si Comitetul Economic si Social, numiti cu unanimitate de Consiliul U.E., pe baza propunerilor statelor membre, repartitia pe tari a acestor membri fiind identica cu cea de la Comitetul Economico - Social. Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, numarul lor va ajunge tot la cifra de 344, numar ce poate fi modificat, dar nu poate trece de 350, si care sunt numiti cu majoritate calificata.

Repartizarea locurilor ce revin fiecarui stat se face in functie de structura ei administrativa, destul de diversificata: landuri, departamente, unitati administrative cu regim lingvistic specific, etc. Astfel, spre exemplu, Belgia trebuie sa asigure prezenta in organismul comunitar a 6 vorbitori de flamanda, 5 vorbitori de franceza, si unul de germana, iar Spania atribuie     18 locuri reprezentantilor comunitatilor autonome si 4 celor ai comunelor.

Durata mandatului comitetului este de patru ani. Sediul acestuia este la Bruxelles, unde se intruneste de cinci ori pe an, in sedinte plenare. Comitetul a fost creat ca un corp consultativ, in baza Tratatului Uniunii Europene, devenind in prezent un puternic mecanism de pastrare cu consecventa a principiului subsidiaritatii. El s-a reunit pentru prima data in luna martie 1994.

Subsidiaritatea, inscrisa in Tratatul Uniunii Europene, semnifica ca deciziile trebuie sa fie luate de catre acele autoritati publice care sunt cel mai aproape posibil de cetateni. Totodata se are in vedere ca actiunea institutiilor Uniunii Europene sa nu fie initiata decat in cazurile cand este mai eficienta decat actiunea institutiilor regionale, nationale sau locale, dupa caz. Acest principiu este in contradictie cu centralizarea excesiva a procesului de luare a deciziilor, in unele cazuri considerat prea indepartat de cetatean si indiferent la nevoile acestuia.

Membrii Comitetului Regiunilor sunt presedinti de consilii regionale, primari de orase, presedinti de consilii departamentale si orasenesti, toti fiind alesi in aceste functii prin sufragiu, provenind de la nivelurile administratiei publice cele mai apropiate de cetateni. Toti membrii Comitetului au o experienta directa in privinta modului in care politicile si legislatia Uniunii Europene afecteaza viata de zi cu zi a cetatenilor. Dispunand de asemenea resurse, Comitetul este in masura sa exploateze capacitatea si profesionalismul membrilor sai, in folosul tuturor institutiilor Uniunii Europene, avand numeroase prilejuri pentru aceasta.

Tratatul Uniunii Europene prevede ca acest Comitet al Regiunilor sa fie consultat in probleme referitoare la reteaua trans-europeana de comunicatii, sanatatea publica, educatie, problemele tineretului, cultura, coeziunea economica si sociala.

Comitetul poate, de asemenea, sa aiba initiative proprii si sa emita opinii asupra altor politici ale Uniunii Europene, care afecteaza comunitatile locale, orasele si regiunile (ca de exemplu agricultura si protectia mediului). Activitatea Comitetului este bazata pe o structura constituita din sapte comisii:

politica regionala, fonduri structurale, coeziune economica si sociala, cooperare trans-frontaliera si inter-regionala;

agricultura, dezvoltare rurala, pescuit;

comunicatii trans-europene, transport, informatii;

planificare spatiala, problemele urbanizarii, energie, protectia mediului;

politica sociala, sanatate publica, protectia consumatorului, cercetare stiintifica, turism;

locuri de munca, politica economica, piata unica, industrie, intreprinderi mici si mijlocii;

educatie, pregatirea fortei de munca, cultura, problemele tineretului, sport, drepturile cetatenilor.

Comitetul a constituit si o comisie speciala pentru problemele institutionale, care este insarcinata sa contribuie la dezbaterea asupra reformei institutiilor Uniunii Europene. Activitatea Comitetului este organizata si condusa de un birou, ales pentru un mandat de doi ani. In scurta sa experienta, comitetul s-a implicat intr-un mare numar de probleme precum:

- reteaua trans-europeana de aeroporturi;

- dezvoltarea turismului rural;

- dreptul cetatenilor Uniunii Europene de a vota in alegerile locale intr-un alt stat membru decat acela ai carui cetateni sunt;

- drumul Europei spre o societate informatizata.

O tema constanta in intreaga activitate a Comitetului Regiunilor este nevoia de a implica mai mult regiunile si localitatile in formularea si implementarea politicilor si strategiilor de interes comun.