Consiliul de disciplina si procedura disciplinara - Sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor europeni

Consiliul de disciplina si procedura disciplinara - Sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor europeni

1. Consiliul de disciplina este o structura colegiala compusa din presedinte si patru membri permanenti, dintre care, cel putin unul
(care poate fi si presedintele) trebuie sa fie din afara institutiei.
Membrii permanenti pot fi înlocuiti de supleanti. în cazul în care
procedura disciplinara vizeaza functionari de un grad pâna la AD13, Consiliul delibereaza cu doi membri suplimentari apartinând
aceleiasi grupe de functii sau având acelasi grad cu cel al
functionarului vizat de procedura. Atât membrii permanenti, cât si
supleantii lor sunt desemnati dintre functionarii care au cel putin
gradul AD 14 pentru toate cazurile, altele decât cele continând
functionarii de gradul AD16-AD15.

În situatia în care procedura disciplinara vizeaza functionari de
gradul AD 16 sau AD 15, membrii, permanenti si supleanti, sunt
desemnati dintre functionarii de gradul AD16. O ultima situatie este
cea în care procedura disciplinara vizeaza functionari afectati într-o
terta tara, caz în care cei doi membri supleanti suplimentari sunt
desemnati printr-o procedura ad hoc de Autoritatea de numire si
Comitetul personalului.

Desemnarea membrilor se face concomitent de Autoritatea de
numire si de comitetul personalului, în proportii egale (doi membri
permanenti si doi supleanti), iar presedintele si supleantul sau sunt
desemnati de autoritatea de numire.

Durata mandatului presedintilor si membrilor este de trei ani, cu
posibilitatea ca institutiile sa poata decida o durata mai mica, de cel
putin un an.

În activitatea pe care o desfasoara Consiliul este asistat de un
secretar, desemnat de Autoritatea de numire.

2. Procedura disciplinara presupune urmatoarele etape:

a)  consiliul e sesizat de autoritatea de numire printr-un raport,
care se înainteaza si functionarului public în cauza, împreuna cu
toate documentele care au stat la baza întocmirii lui;

b) functionarul are la dispozitie un termen de cincisprezece zile
pentru a-si pregati apararea, putând fi asistat de un aparator ales;

c)       functionarul poate sa recunoasca în fata presedintelui
consiliului fapta de care este acuzat, dupa ce în prealabil a fost
informat despre consecintele pe care le poate produce recunoasterea
faptei sale, caz în care autoritatea de numire poate sa procedeze la
aplicarea sanctiunilor prevazute de art. 9-96 lit. a-d, respectiv
avertisment scris, blam, suspendarea avansarii în grad si reducerea
gradelor.

d) presedintele numeste pe unul din membrii consiliului sa

întocmeasca un raport asupra cazului cu care a fost sesizat si sa îi
informeze pe ceilalti membri;

e) functionarul este îndrituit sa fie ascultat si sa faca observatii
scrise sau orale, personal sau prin aparator ales. Autoritatea de
numire e si ea reprezentata în fata Consiliului de un functionar
mandatat cu acest rol;

f)daca consiliul nu se pronunta în mod clar asupra faptei cu care
a fost sesizat, presedintele dispune o ancheta suplimentara, care este
condusa de presedinte însusi sau de un membru;

g) în baza întregii cercetari întreprinse, consiliul emite un aviz
motivat, cu majoritate de voturi, care se refera la faptele
constatate si, daca este cazul, la sanctiunile propuse. Opiniile
divergente pot fi consemnate în aviz. Presedintele nu ia parte la vot
decât atunci când se pun chestiuni de procedura sau în caz de paritate
a voturilor.

h) Avizul se comunica Autoritatii de numire si functionarului
într-un termen de 2 luni, sau daca ancheta a fost efectuata la
initiativa consiliului, atunci termenul este de patru luni.

i) presedintele are ca atributie principala sa puna în executare
deciziile Consiliului si sa comunice membrilor consiliului
informatiile si documentele referitoare la cauza.

j) în situatia în care autoritatea de numire decide clasarea
afacerii, fara a aplica sanctiuni disciplinare, ea îl informeaza în scris
pe functionar, fara a fi tinuta de un termen. Functionarul este îndrituit
sa solicite consemnarea deciziei de clasare în dosarul sau personal.

Sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor europeni

Sanctiunile disciplinare sunt prevazute în articolul 9-96 din
Anexa nr. IX la Statut, din a caror analiza constatam ca legiuitorul
comunitar a operat o ierarhizare a acestora, de la cele mai usoare
pâna la cele mai grave.

Aceste sanctiuni pot fi grupate în mai multe categorii:

1. Din punct de vedere al naturii lor, identificam:

a) sanctiuni cu caracter moral (avertismentul, blamul);

b) sanctiuni care afecteaza cariera functionarului;

c)    sanctiuni cu caracter pecuniar (suspendarea dreptului la
pensie al functionarului, ca sanctiune complementara alaturi de
revocare);

d)   sanctiuni cu caracter complex, care afecteaza, în egala
masura, cariera functionarului dar au si caracter pecuniar (exemplu
reducerea cu una sau mai multe trepte, retrogradarea).

2. Din punct de vedere al caracterului lor, putem determina:

a)  sanctiuni cu caracter principal (avertismentul, mustrarea,
suspendarea temporara a dreptului la avansare pe scara ierarhica,
revocarea si concedierea pentru motive de necorespundere
profesionala);

b)  sanctiuni cu caracter complementar (suspendarea dreptului la
pensie).

3. Din punct de vedere al efectelor lor, sanctiunile disciplinare
pot fi:

a)sanctiuni care atrag încetarea raportului de functie europeana
(revocarea, concedierea pentru insuficienta profesionala);

b)sanctiuni care nu atrag încetarea acestui raport (restul
sanctiunilor, cu caracter material sau moral).

c) sanctiuni care determina întreruperea raportului de functie europeana (suspendarea functionarului).

A. AVERTISMENTUL

Este prima sanctiune enuntata de articolul 9-96, ceea ce
determina concluzia ca, de vreme ce acest text opereaza o ierarhie
din punct de vedere al gravitatii lor, este cea mai usoara sanctiune
disciplinara.

Avertismentul reprezinta o sanctiune principala cu caracter
moral, iar rolul sau este, pe de o parte, de a pune pe faptuitor în
postura de a-si constientiza fapta, dar totodata de a-1 determina sa nu
o mai repete în viitor.

El reprezinta o sanctiune mai grava decât mustrarea, care este
prima sanctiune disciplinara.

Procedura aplicarii avertismentului este comuna cu procedura
blamului, si ea consta în urmatoarele aspecte:

a) competenta sa aplice cele doua sanctiuni este autoritatea învestita cu puterea de numire;

b)  aceasta va proceda la aplicarea uneia din cele doua sanctiuni
fie din proprie initiativa fie la propunerea superiorului ierarhic al
functionarului care a comis fapta.

c)  autoritatea competenta sa aplice sanctiunea nu este obligata
sa solicite avizul consiliului de disciplina.

d)  subzista dreptul functionarului european de a fi ascultat
înainte de a i se aplica una din cele doua sanctiuni.

e) se aplica scris.

B. BLAMUL

Reprezinta cea de-a doua sanctiune disciplinara prevazuta de
articolul 9-96.

Ea se aplica tot pentru abateri care nu au o gravitate deosebita,
dar care, daca se repeta, pot atrage consecinte negative atât pentru
institutie cât si pentru functionar. Are tot caracter moral si urmeaza
aceeasi procedura de aplicare ca si avertismentul.

C. SUSPENDAREA TEMPORARA A DREPTULUI DE AVANSARE PE SCARA IERARHICA

Orice functionar care a împlinit
doi ani vechime pe o anumita treapta a gradului sau, accede în mod automat la treapta superioara pe acest grad.

Avansarea este determinata de o anumita vechime.

Avansarea intervine automat la toti functionarii, cu exceptia
acelora care au comis abateri disciplinare. în aceasta situatie are loc o
întrerupere a acestei avansari automate, comandata de ratiuni
care tin de comportamentul necorespunzator al functionarului
european.

Aceasta sanctiune are caracter complex, deoarece ea afecteaza
si cariera functionarului dar si drepturile sale banesti, dat fiind
faptul ca o avansare în ierarhie implica un spor de retributie.

D. REDUCEREA GRADELOR

Spre deosebire de sanctiunea anterioara, care vizeaza o
întrerupere în avansarea, prezenta sanctiune vizeaza o reducere,
diminuare a gradelor.

Ea are aceleasi trasaturi ca si cea anterioara, în sensul ca
reprezinta tot sanctiuni care afecteaza cariera dar si veniturile
functionarului, ambele intervenind atunci când se comit abateri care
prin gradul lor de periculozitate priveaza functionarul de exercitiul
dreptului la aparare si de o anumita pozitie în ierarhia gradului sau.

E. RETROGRADAREA

Retrogradarea este o sanctiune care vizeaza coborârea în
ierarhia gradului profesional.

Retrogradarea reprezinta o sanctiune cu efecte asupra carierei,
asupra veniturilor, dar si cu un important impact moral deoarece functionarul îsi pierde, pentru o anumita perioada
pozitia ierarhica, existând inclusiv posibilitatea de a ajunge ca, pe
perioada cât dureaza sanctiunea, sa lucreze în subordinea unor
persoane care sunt inferioare gradului sau.

F.CLASAMENTUL ÎNTR-O GRUPA DE FUNCTII INFERIOARA, CU SAU FARA RETROGRADARE

Este o sanctiune nou introdusa în Statut în urma modificarilor
din 2004, prin care un functionar public paraseste grupa de functii
administrative (AD) si coboara în grupa de functii de asistent (AST),
pastrându-si acelasi grad profesional sau dobândind unul inferior. O
asemenea sanctiune atrage implicatii complexe, de ordin patrimonial,
social, al carierei si prestigiului functionam lui astfel sanctionat.

G. SUSPENDAREA DIN FUNCTIE

Sanctiunea suspendarii este traditionala pentru functiile si
demnitatile publice nationale, regasita si la functionarii internationali.

Ea îl împiedica pe functionarul sanctionat sa-si exercite
prerogativele de functie publica pentru o anumita perioada de timp.
Intervine în caz de abatere grava, când functionarul se face vinovat
fie de o neîndeplinire a obligatiilor sale profesionale, fie de o
infractiune de drept comun, autoritatea învestita cu puterea de
numire poate sa dispuna imediat suspendarea din functie a
autorului unei asemenea greseli.

Decizia de suspendare trebuie sa contina, în mod obligatoriu,
urmatoarele clauze:

- precizarea daca functionarul îsi pastreaza sau nu, pe
perioada suspendarii, neafectata remuneratia sau daca remuneratia
sa este afectata de o retinere, al carei cuantum trebuie precizat în
decizie;

Statutul prevede ca nu poate sa fie mai mica decât minimul
vital, crescând, atunci când este cazul, alocatia familiala.

Decizia de suspendare este un act cu caracter provizoriu, care
trebuie definitivat într-un interval de sase luni de la data când
decizia începe sa produca efecte.

În acest interval, se pot întâlni urmatoarele situatii:

nu intervine nici o decizie pâna la sfârsitul celor sase luni, ceea
ce atrage dreptul functionarului comunitar de a-si primi înapoi integral retributia;

intervine o decizie, situatie în care statutul functionarului va fi
reglementat conform deciziei respective.

functionarul poate sa faca obiectul unei urmariri penale, în
care caz statutul functionarului se va definitiva abia dupa ce
organul de jurisdictie penala se va pronunta în mod definitiv si
irevocabil.

H. REVOCAREA DIN FUNCTIE

Revocarea reprezinta sanctiunea cea mai grava alaturi de cea ce
concediere pentru motive de necorespundere profesionala.

Ambele sanctiuni au ca specific faptul ca pun capat definitiv
unei anumite functii. Revocarea este sanctiunea cea mai serioasa
care pedepseste o greseala grava si numai o asemenea greseala,
pentru a respecta ierarhia pedepselor.[1]

Revocarea poate fi însotita si de suprimarea dreptului la
pensie de vechime, fara ca efectele acestei sanctiuni sa se poata
întinde si asupra altor drepturi ale functionarilor. Atunci când
functionarul si-a încetat în mod definitiv functia, poate sa intervina
decaderea totala sau partiala din dreptul de pensie, fara a putea afecta
si alte drepturi ale functionarului european.

I.   CONCEDIEREA PENTRU INSUFICIENTA PROFE-
SIONALA

Adevarata capacitate a unei persoane de a face fata postului
pentru care a candidat si pe care 1-a obtinut, prin promovarea unui
concurs sau examen, se verifica în mod efectiv în exercitarea
prerogativelor de functie publica.

Este astfel posibil sa se constate ca, desi o persoana care a
candidat pentru ocuparea unei functii europene sau a fost selectata ca
fiind corespunzatoare, sa se dovedeasca faptul ca ea nu întruneste
conditiile necesare pentru mentinerea în postul respectiv.

În aceste situatii, cum mentinerea pe postul respectiv nu mai
poate fi realizata deoarece pune în pericol activitatea institutiei, va
putea interveni concedierea functionarului pentru motive de
insuficienta profesionala.