METODE SI MIJLOACE ALE SPIONAJULUI ECONOMIC

METODE SI MIJLOACE ALE SPIONAJULUI ECONOMIC

1.Surse umane de informatii

Mijlocul de baza folosit in activitatea de spionaj economic este sursa umana, careia literatura de specialitate ii atribuie diferite denumiri: agent, spion, colaborator, informator, sursa, etc.

Dincolo de mijloacele tehnice pe care le folosesc, serviciile secrete pun tot mai mult baza pe atragerea si folosirea oamenilor in munca de spionaj economic, intrucat acestia pot verifica, confirma si completa date in continutul carora tehnica nu poate patrunde.

Pentru obtinerea de informatii din domeniul economic serviciile de informatii recurg la racolarea de surse, folosind ca metode de "convingere":coruptia, santajul, avantaje materiale etc.

Spionajul economic este practicat de doua mari categorii de spioni: spioni profesionisti si spioni amatori.

Spionii profesionisti isi desfasoara activitatea in birouri si chiar firme

specializate in culegerea informatiilor de pe piata care exista inca de la jumatatea secolului al XIX-lea.

Celebra publicatie engleza "People" a publicat un articol despre agentia "Spies Incorporated", specializata in spionaj economic."Agentia - se spunea in articol - isi recruteaza agentii din randul tehnicienilor, inginerilor si marketerilor.Dupa o pregatire speciala, ii plaseaza in posturi influente din firme.Agentii firmei parasesc locul de munca la cativa ani dupa ce si-au indeplinit misiunea, ceea ce le creeaza un fel de "alibi" si le da posibilitatea sa-si continue activitatea in alt loc".

O prima categorie a spionilor economici profesionisti o formeaza "vanzatorii", considerati, pe drept cuvant, "comis-voiajorii spionajului".Ei sunt aceia care fac propunerea unei afaceri de spionaj economic fie guvernelor straine, fie firmelor concurente societatii vizate.

Pe treapta imediat urmatoare se afla "intelectualii" spionajului economic: ingineri, profesori, tehnicieni.Unii dintre ei au ajuns conducatori de intreprinderi fantoma, avand un statut nedefinit, prezentandu-se cel mai adesea, sub denumirea de "presendinte de consiliu".Acesti agenti actioneaza fie din proprie initiativa, fie la comanda "patronului agentiei".Datorita fluxului sistematic de informatii provenit de la diferite intreprinderi, ei urmaresc pe eventualii clienti, cel mai adesea dintre firmele concurente, pentru a le vinde secretele.

Masa cea mai mare a angajatilor o constituie agentii, spionii economici care utilizeaza furtul si santajul pentru a obtine informatii.Nu se poate incheia descrierea sistemului de organizare a unei agentii fara a mentiona si pe avocatii spionajului economic.Rolul acestora este de a cunoaste legislatia interna si internationala in materie si de a-si sfatui "clientii" cat sa riste si pana unde sa mearga.Tot ei sunt cei care ofera posibilitatile "legale" ale unei afaceri.

Spionul ocazional, spre deosebire de cel profesionist, actioneaza in sectorul care ii este familiar si ii ofera avantajul unor miscari libere, in deplina stapanire a mediului in care activeaza de multa vreme.

1.1. Portretul spionului si modul sau de actiune

În lucrarea sa "The Craft Of Intelligence" ("Tehnica Informatiilor"), aparuta in 1967, Allen Dulles, celebrul sef al CIA schiteaza portretul spionului industrial ideal: "sa fie inteligent, foarte bine pregatit profesional si cu o vasta cultura, buni organizatori, cu o foarte buna memorie, sa retina, daca este posibil, tot ce vad sau aud, fara sa-si noteze nimic in scris, sa fie dotati cu mult spirit de discernamant, modesti si retinuti, sa stie sa pastreze un secret, sa se descurce in orice imprejurare, sa manuiasca la perfectie si cu abilitate orice arma, sa stie sa actioneze de asa maniera incat sa-si indeplineasca toate sarcinile oricat de dificile ar fi, fara a lasa nici un fel de urme, sa nu poata fi descoperiti vreodata".

În conceptia managerilor, spionul economic trebuie sa fie o figura cat se poate de obisnuita, un salariat oarecare, o persoana ca toate celelalte, un om care, angajat intr-o intreprindere, este preocupat continuu de realizarea atributiilor de serviciu, cinstit si harnic, gata oricand sa dea o mana de ajutor celui care are nevoie de el, dornic de prietenii "dezinteresate" si de a cuceri increderea celor din jur, expresiv sau, dimpotriva, putin mai inchis in sine dar un "coleg" admirabil.În sfarsit, un individ care nu se deosebeste prin nimic de semenii sai.

Pentru a ajunge la un obiectiv, spionul isi fixeaza mai intai etapele pe care trebuie sa le urmeze.Apoi face o recunoastere de ansamblu asupra locurilor, tatoneaza terenul, straduindu-se sa nu-i scape nimic.El stie ca un amanunt, cat de mic, daca nu l-a prevazut poate sa-i fie fatal.Dupa ce a "punctat" mai multe "victime", trece la studierea lor separata si o alege pe aceea care ii ofera cele mai multe sanse de a-i cadea in "plasa" pregatita cu atata migala.

Face acest lucru, bineinteles, numai atunci cand a ajuns la concluzia ca scopul urmarit de el poate fi atins, cand s-a convins ca in sistemul de aparare a secretului care il intereseaza exista o cat de mica fisura.

Daca spionul nu identifica o persoana vulnerabila, atunci isi orienteaza verificarile in alte directii.Acesta procedeaza la identificarea altor caractere care, desi i se par mai tari, spera sa le poata face maleabile prin oferirea de cadouri, la inceput nesemnificative, mici atentii "nevinovate" pentru niste amabilitati ce spionului i se par ca merita sa fie rasplatite cu gesturi amicale, ori cu promisiuni facute la "intamplare", nu prea imbietoare, dar de natura sa stimuleze gandirea viitoarei sale "victime".

Uneori, spionului economic i se intampla sa dea si peste o "pasare rara", o persoana care pune mai presus de orice interesele sale egoiste, satisfacerea unui orgoliu personal si tradeaza interesele colectivitatii.

Spionul economic obtine informatii cu privire la:

imaginea produsului

concurenta

modul de utilizare

strategia de pret si de distributie

Deseori, secretele profesionale sunt raspandite de la o firma la alta de catre specialisti care, din motive lesne de inteles, isi schimba din cand in cand locul de munca.Odata cu transferarea lor, aduc cu ei si un anumit bagaj de cunostinte tehnice insusite de la vechea intreprindere.Acest fenomen poarta denumirea de brain-drain sau "exod al creierelor"

Culegerea de informatii este actiunea unui spion pentru a intra in posesia datelor cu caracter secret din diverse locuri ale activitatii unui stat, ale unei institutii sau chiar ale unui individ.

Trierea si clasarea sunt activitati intreprinse pentru a sintetiza, a selectiona dintr-o masa de informatii, unele mai importante, altele mai putin importante, a celor care permit sa se formeze o imagine clara cu privire la ceea ce intereseaza la un moment dat, care lamuresc sau ajuta la elucidarea unor presupuneri.Evaluarea consta in aprecierea cat mai just posibil a valorii informatiei.

1.2. Spionul informatic

Dezvoltarea fara precedent a tehnologiei informatiilor a dus, intr-un timp foarte scurt, fata de intervalele cerute in mod normal, la crearea unui nou grup, cu o specificitate aparte, cel al "calculatoristilor".Din cauza perioadei scurte in care s-a format, varsta medie este foarte scazuta, iar modul de comunicare in cadrul grupului este greu de inteles de catre cei neinitiati.

Majoritatea celor care vorbesc despre infractiunile informatice considera ca ele sunt comise de hackeri.Conform autorilor studiului "The on-line Hacker Lexicon", se defineste si se adnoteaza minutios acest termen, fara sa transpara net atributele depreciative ale unui hacker:

a. persoana careia ii place sa exploateze detaliile sistemelor de programare si modalitatile in care pot fi expandate capabilitatile lor;

b. persoane care programeaza cu entuziasm;

c. persoana capabila de a fi apreciata (hack value);

d. persoane care pot face programare cu rapiditate;

e. expert cu privire la un anumit program;

f. expert sau entuziast de orice fel;

g. persoana careia ii place provocarea/emulatia intelectuala de depasire creativa sau de evitare a limitarilor;

h. un intrus care incearca sa descopere informatii precise cu multa curiozitate si insistenta.

Michel Terra spunea, intr-una din cartile sale: "Publicul isi inchipuie ca spargatorii de coduri sunt niste genii informative care isi petrec noptile incercand tot felul de combinatii ezoterice.Nimic mai fals, pentru ca majoritatea lucrurilor care iti cer o parola de acces nu te lasa sa incerci mai mult de trei ori, dupa care se intrerup.Cei care vor sa patrunda intr-un astfel de loc afla, pur si simplu, parola de la cineva care o stie, folosind metode vechi de cand lumea: o secretara vorbareata, un angajat nemultumit, santajabil sau lacom".

Hackerii de date cunosc uneori precis ceea ce cauta, astfel ca solicitarile sunt exacte.În caz contrar, infractorii se angajeaza intr-un proces numit browsing (cautare pe discurile calculatorului).Ei cauta aleator informatii valoroase (sau care ar putea fi valorificate).Un client al unui serviciu de tip line-sharing a fost depistat cautand date reziduale de pe o banda magnetica de stocare temporara.Informatiile, lasate acolo de o companie petroliera care folosea, de asemenea serviciul, privea explorari seismice pentru noi sonde petroliere, ele au fost ulterior vandute competitorilor pentru o suma importanta.

În anumite situatii, prin penetrarea unui calculator via modem, hackerii pot implementa instructiuni care sa le permita acces ulterior sau efectuarea anumitor operatiuni.

1. Tehnica recrutarii

Coruptia este considerata cea mai rapida si mai eficienta metoda pentru activitatea de racolare.Scenariul dupa care decurge este clasic, totusi in practica, se intalneste sub o forma nelimitata de variatii.Prima intalnire a "subiectului" cu spionul profesionist, pare intotdeauna intamplatoare, intrevedere care se incheie cu promisiunea vaga si politicoasa ca cei doi isi vor telefona pentru a se mai intalni.

A doua etapa este cea a pregatirii terenului, in cursul careia agentul se straduieste sa atraga simpatia interlocutorului sau.Este uneori necesar sa se practice o "relansare" subtila, daca atitudinea subiectului este negativa, daca refuza invitatiile.

Cea de-a treia faza este mai delicata.Cei doi se cunosc putin, exista teme de conversatie de o parte si de alta, si-au marturisit putin preocuparile, in general, identice.Agentul incearca atunci o prima cerere de informatii cu caracter anonim facand apel la cunostintele profesionale ale subiectului, dar fara legatura directa cu activitatea sa in intreprindere.Scopul este de a verifica doar reactiile interlocutorului.

Ultima etapa este ce a recrutarii.Dupa ce a verificat bine ca interlocutorul sau este gata sa furnizeze informatii pe care le considera prea putin compromitatoare, agentul angajeaza din ce in ce mai mult conversatia cu privire la activitatea profesionala a subiectului si ofera ceva pentru informatiile pe care le solicita.Din acel moment se poate considera ca "investigatiile" sunt terminate si ca "afacerile" pot incepe.Pentru a invinge ultimele sovaieli ale celui care a acceptat acum, un dar substantial va veni la momentul potrivit.Ulterior va fi greu sa se refuze furnizarea de informatii mai confidentiale.

2. Infiltrarea de agenti in firme comerciale concurente

Angajarea personalului firmei concurente este o varianta voalata de coruptie.La o ancheta efectuata de "Harvard Business Review", evidentiaza ca 12% din cei anchetati au spus ca intreprinderile lor au obtinut informatii prin angajarea unor salariati ai concurentului.

Reversul metodei de angajare a unui salariat de la firma concurenta il reprezinta trimiterea unui spion economic care se angajeaza in intreprinderea dorita de concurent, ceea ce in termeni de specialitate se numeste "agent dublu".Acest lucru este derutant mai ales atunci cand intreprinderile au procese de fabricatie asemanatoare.

Pentru a ajunge la datele ravnite, se folosesc si alte pretexte pentru introducerea agentului, acesta se prezinta drept vizitator, un functionar, un agent de publicitate, un reporter, un fotograf, etc.Se poate spune ca japonezii sunt maestri incontestabili ai acestei metode.Nu de putine ori ei au putut fi vazuti la targuri, expozitii, vizite in intreprinderi cu aparate de fotografiat sau camere video, inregistrand chiar si cele mai mici detalii.Atunci cand masurile de securitate au fost mai severe, interzicandu-le accesul cu aparatura, ei au putut fi observati dotati cu carnetele si pixuri, notand absolut orice remarca, facand schite, desene etc.

Un procent insemnat in statistica exemplarelor de spionaj economic il detin cazurile de actiuni necinstite ale salariatilor.Se intampla adesea ca "scurgerile de informatii" sa fie datorate chiar personalului firmei respective.De cele mai multe ori, din dorinta de a realiza un castig suplimentar, unii salariati vand concurentei secretele firmei la care lucreaza - cum a fost cazul companiei aviatice "B.O.A.C."

Utilizarea tehnicii in spionajul economic

Concurenta dintre firme, corporatii, lupta pentru piete de desfacere, au provocat numeroase scandaluri.Dar cele mai senzationale evenimente din lumea afacerilor sunt legate de interceptarea convorbirilor telefonice.Astazi nu mai constituie un secret pentru nimeni ca practica ascultarii convorbirilor telefonice a intrat in arsenalul organizatiilor care se ocupa cu spionajul economic.

Interceptarea conversatiilor face ca desfasurarea intalnirilor de afaceri sa devina din ce in ce mai suspectate.Secretele comerciale sunt tradate.Planurile de publicitate si organizarea sunt dezvaluite.Inginerii, marketerii, cercetatorii sunt principala tinta a acestor aparate de ascultare.

Este foarte bine cunoscut exemplul firmei "Hazel Bishop" din S.U.A. care din al doilea producator american de produse cosmetice ajunge in numai doi ani de zile la faliment.

Domeniile de activitate spre care isi indreapta atentia spionii economici sunt foarte variate.Acestia nu urmaresc numai obtinerea unor secrete de fabricatie, planuri sau schite, ci ei cauta sa descopere ceea ce poate servi concurenta, precum si informatii despre un nou ambalaj sau un nou mod de desfasurare a unei companii publicitare.

Iata o intamplare semnificativa in acest sens: cu prilejul unui cocteil, un reprezentant al firmei "Chrysler" a surprins informatia ca directorul de promovare al firmei "Ford" se afla in deplasare la Paris.S-a tras concluzia ca misiunea acestuia era pregatirea campaniei publicitare "Ford" pentru anul urmator.Acest lucru era adevarat.Firma "Chrysler" a contracarat rapid actiunea lui "Ford" desfasurand campania publicitara cu modelele sale in cadrul unor peisaje din toata America, campanie care a avut un efect mai puternic decat tema firmei "Ford".

Uneori, o fraza dintr-un comunicat de presa poate da o indicatie importanta despre fabricant sau despre planurile sale de viitor.

Neglijenta ofera numeroase prilejuri de scurgere a unor informatii pretioase concurentei.De la ciorna unui raport aruncat neglijent la cos, fara a fi distrusa si pana la uitarea mapei cu documente in avion, tren sau in locuri publice, constituie o gama larga de posibilitati, nesperat de usoare, de actiune a spionilor economici.

Revista americana "Chemical Engineering" a publicat un ciclu de articole semnate de dr. Wade care dezvaluie metodele utilizate concret de spioni pentru obtinerea de informatii despre concurenti.Iata ce recomanda autorul citat:

1. Colectionarea de informatii tiparite, inclusiv documentele oficiale cum ar fi de pilda, rapoarte judiciare;

2. Date comparative ale comerciantilor.Notati preturile curente ale concurentului dv. de fiecare data cand puteti sa o faceti si pretutindeni;

Cumparati produsele concurentului spre a le analiza sau cautati sa obtineti dari de seama ale clientilor sai cu privire la calitatea produsului;

4. Utilizarea de informatii furnizate de functionarii firmelor concurente obtinute prin actiuni care sa nu iasa din cadrul legalitatii;

5. Folositi rapoarte si acte financiare aflate la dispozitia agentilor de schimb;

6. Asistati la conferinte publice sau la expozitiile prezentate de concurenti sau la care ei participa;

7. Stati de vorba cu clientii concurentului;

8. Procurati obiecte din expozitii si prospecte (brosuri) ale firmelor concurente;

9. Studiati productia firmelor concurente;

10. Cititi relatarile comis-voiajorilor dv.;

11. Culegeti date in cursul unor discutii cu functionarii firmelor concurente;

12. Legati relatii prietenesti cu salariatii concurentului, cu ocazia reuniunilor profesionale sau comerciale;

1 Puneti intrebari prietenilor sau rudelor pe care ii aveti la concurent;

14. Stati de vorba cu cei care incarca sau transporta produsele concurentului;

15. Stati de vorba cu fostii asociati ai concurentului;

16. Stati de vorba cu vanzatorii sau distribuitorii concurentului;

17. Întrebari camuflate si "stoarcerea de informatii de la functionarii firmelor concurente in cadrul unor conferinte sau congrese;

18. Observarea directa realizata in ascuns;

19. Discutii despre angajare cu functionari ai firmelor concurente;

20. Tratative "false" cu firmele concurente in problema unor licente;

21. Ademenirea specialistilor de la firma concurenta, in vederea obtinerii unor date de specialitate;

22. Angajarea de functionari de la firma concurenta pentru a se obtine informatii de specialitate;

2 Mituirea unor functionari ai firmelor concurente sau a celor care se ocupa cu aprovizionarea;

24. Utilizarea de agenti in vederea obtinerii de informatii pe baza inventarelor firmelor concurente;

25. Ascultarea pe ascuns a convorbirilor firmelor concurente;

26. Furtul de schite, modele, acte, etc.;

27. Santajul ti escrocheria.

De multe ori, spionii economici sunt pusi in situatia de a-si culege informatiile dorite dupa ce s-au introdus in firma respectiva.Desi au fost adoptate masuri pentru limitarea accesului in locuri vulnerabile, totusi spionii gasesc mijloace pentru a patrunde.Printre mijloacele cele mai des folosite sunt: mituirea personalului de paza, substituirea de persoana (spionul poate lua infatisarea unui inspector de personal, a unui cercetator, inspector de telefoane, organ de control etc.), falsificarea de documente, folosirea relatiilor, exploatarea anumitor deficiente in sistemul de paza al obiectivului si multe alte procedee.

Printre metodele folosite de agentiile de spionaj, trebuie sa enumeram si utilizarea femeilor in astfel de actiuni.Uneori, un zambet si putina imaginatie pot inlocui mijloacele brutale de efractie.

4. Spionajul informatic

Dezvoltarea tehnologiilor de la acest sfarsit de mileniu a determinat pe de o parte cresterea beneficiilor, iar pe de alta parte cresterea pericolelor.Se vorbeste tot mai mult de o noua ordine informationala, de razboiul informativ.

Noul razboi, devenit metaforic si "Pearl Harbour-ului electronic" a cuprins ca o angoasa statele la acest sfarsit de secol.Aceasta angoasa a devenit consistenta in momentul in care armata S.U.A. a asimilat printre celelalte amenintari oferte de panoplie militara, conceptul de inforwar sau "razboiul informatic".Aceste expresii inglobeaza strategiile razboiului electronic, ofensiv si defensiv, razboiul economic si tehnicile razboiului psihologic, inclusiv arta informarii si dezinformarii.Terenul sau favorit: retelele de comunicatii si, in primul rand, reteaua Internet.Problema securitatii Internet este una din problemele majore care preocupa factorii guvernamentali din diferite tari.Spre exemplu, Comisia pentru Tehnologie a Camerei Reprezentantilor a Congresului American a realizat o dezbatere pe tema securitatii informaticii avand ca invitati o serie de experti in domeniu.

Rezulta asadar ca, prin Internet, informatia a devenit arma cea mai ieftina si va avea castig de cauza cel care detine stiinta de a o folosi primul.

Pe reteaua de calculatoare se pot crea baze de date pe o scara fara precedent si se pot analiza date in moduri extrem de sofisticate.În acelasi timp insa apare uriasul pericol al unor manipulari foarte subtile si adesea invizibile, printre care spionajul informatic.

La noi in tara, acest domeniu este foarte facil de penetrat, fiindca managementul personal aplicat de firmele romanesti nu promoveaza o politica de personal inteligenta.În acest fel, firmele risca, la un moment dat, sa fie parasite de acest personal cu acces la informatii, pe care le pot folosi in cadrul unei alte firme, care le ofera un salariu mai bun sau un post mai bun si, cu cateva diskete sau listinguri pot reface o piata de desfacere sau transfera clientii de la vechea firma la cea noua, ba chiar, pe baza relatiilor de prietenie cu fostii colegi pot accesa informatii de ultima ora ale firmei vechi, bineinteles in detrimentul acesteia.

Prin spionaj informatic, se intelege obtinerea prin mijloace ilegitime sau divulgarea, transferul, folosirea fara drept ori fara nici o justificare legala a unui secret comercial sau industrial, in intentia de a cauza un prejudiciu economic persoanei care detine dreptul asupra secretului sau de a obtine pentru sine sau pentru altul avantaje economice ilicite.

Conform unui studiu recent, firme cunoscute au fost acuzate ca au practicat spionajul informatic.Astfel, "British airways", celebra companie aviatica britanica, a accesat neautorizat calculatoarele rivalei sale "Virgin Atlantic", in scopul obtinerii listei de pasageri - optiune soldata, in urma descoperirii cu demisia directorului general, cu prezentarea de scuze publice si substantiale despagubiri.Jose Lopez, numarul 2 al "General Motors" demisioneaza pentru a ocupa o functie importanta la "Volkswagen" aducand si cateva cutii cu documente si diskete continand informatii despre noile realizari "G.M.".Strict in domeniul calculatoarelor, odata cu venirea sefului departamentului limbaje de programare de la "Borland" la "Symantec", firma "Symantec" a fost acuzata ca a profitat de cateva diskete ce contineau planurile de marketing si detalii despre produsele in curs de dezvoltare ale "Borland Inc".

În S.U.A., conform competentelor, brigada F.B.I. "National Computer Crime (N.C.C.S.) " investigheaza, incepand cu anul 1986, crimele informatice, printre acestea fiind si spionajul industrial.