MIGRATIA "CREIERELOR" SI A STUDENTILOR

MIGRATIA "CREIERELOR" SI A STUDENTILOR

Peste o cincime din cei 2,6 milioane studenti internationali sunt gazduiti de Statele Unite (22%, cu o tendinta de reducere fata de anii anteriori), performanta nedepasita prin cumularea urmatoarelor doua tari clasate, Marea Britanie si Germania (11%, respectiv 10%). Daca adaugam capacitatea de absorbtie a Frantei (9%), Australiei, Canadei, Japoniei (4-6%), Federatiei Ruse, Belgiei si Spaniei (1-3%), ajungem la concluzia ca centrele performante ale cunoasterii din 10 tari atrag peste 75% din creierele migratoare. Iar 17 universitati americane domina primele 20 de locuri ale topului Shanghai.

Investitiile orientate spre mediul universitar explica in mare parte diferentele de standarde calitative. La randul lor, performantele obtinute justifica si cresterea, an de an, a fondurilor alocate educatiei in majoritatea tarilor. Strategiile difera totusi cand vine vorba de rolul fondurilor publice si private in sustinerea invatamantului superior. In Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia, rolul lor este minor; ba, mai mult, in modelul propus de aceste tari, cheltuielile private vizeaza cu precadere sustinerea educatiei timpurii (prescolare), si semnificativ mai putin a celei superioare.

Gradul de internationalizare a sistemelor universitare reconfigureaza insa clasamentul anterior. Astfel, Australia, Elvetia, Austria, Noua Zeelanda, Belgia, Marea Britanie, Germania si Franta sunt tari cu o pondere de peste 10% a studentilor straini in numarul total al celor incadrati in invatamantul superior, conform ultimelor statistici ale OECD. In ultimii ani, in acest top si-au facut aparitia Cehia, cu 4% (peste nivelul SUA - 3,5%), respectiv Ungaria, cu 3%.

Constructia Europei unite a trecut, o data cu Procesul Bologna, spre un Spatiu European al Invatamantului Superior in care dimensiunile intelectuale, culturale si sociale primeaza alaturi de cele ale politicii si economiei. Studentii si cadrele universitare joaca un rol principal. Programele comunitare graviteaza in jurul lor prin asigurarea unui cadru amplu de cooperare interdisciplinara si spatiala. Efectele nu au intarziat sa se arate. Conform estimarilor EUROSTAT, in UE-27, numarul tinerilor care studiaza intr-o alta tara europeana creste anual cu circa 5%.

Pana in prezent, aceasta dinamica nu a reusit totusi sa depaseasca viteza cresterii numarului studentilor, ceea ce inseamna ca ponderea strainilor s-a mentinut relativ constanta - circa 2% din totalul studentilor. Cipriotii si luxemburghezii au fost, desigur, cei mai mobili studenti, datorita ofertei reduse de pe piata locala.

Peste 10% dintre studentii maltezi au urmat cursuri universitare intr-o tara europeana. Urmeaza grecii, irlandezii, slovacii si bulgarii, semnificativ mai mobili decat restul natiilor europene (6-8%). La cealalta extrema, polonezii si englezii au cea mai redusa inclinatie pentru a studia in strainatate.

Nici romanii nu se prea ingramadesc spre institutiile de invatamant superior europene. Daca acum 10 ani numarul lor era semnificativ superior bulgarilor, in prezent, romanii care studiaza intr-o universitate europeana abia daca ating 80% din fluxul vecinilor. Asadar, cu toate ca avem o populatie de peste doua ori mai numeroasa, numarul tinerilor bulgari aflati intr-o universitate europeana este mai mare cu circa 4500.

Suntem defavorizati si in comparatia cu privire la studentii straini inmatriculati, numarul lor fiind cu aproximativ 1500 mai mare in Bulgaria decat in Romania. Intre 1998 si 2004, factorul de multiplicare a mobilitatii europene a studentilor bulgari - de 4 - a fost similar slovacilor, dar intr-adevar superior celorlalte state noi membre: 3 in cazul romanilor, 2,5 al cehilor si polonezilor sau 1,5 al ungurilor.

Performantele Cehiei si Ungariei sunt remarcabile cand vine vorba despre calitatea invatamantului superior. Universitatile cehe atrag anual 15.000 de studenti straini, iar cele unguresti circa 13.000. Aceasta inseamna ca unul din 100 de studenti internationali alege o universitate in aceste doua tari.

Daca ne raportam doar la mobilitatea studentilor europeni, cifra sare la 4 studenti dintr-o suta. Cehia importa astfel de doua ori mai multa inteligenta decat exporta anual, iar Ungaria cu 60% mai mult. Bulgaria, apoi Polonia constituie urmatoarele atractii in regiunea central si est-europeana.
Aceste tari gazduiesc institutii de invatamant superior care se regasesc in topul Shanghai al celor mai performante 500 de universitati ale lumii si reusesc sa satisfaca cererea de educatie de calitate pentru tineri din tari precum Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia si Muntenegru, Israel etc.

Romania ramane complet exclusa din acest top. Apoi, prezenta universitatilor deschise catre lume, precum cea a Universitatii Americane din Bulgaria, a Universitatii Central-Europene in Ungaria, a universitatilor Jagello in Polonia sau Carol in Cehia constituie placi turnante de promovare a studentilor, pe care noi nu le avem.