POLITICA DE MEDIU SI COMPORTAMENTUL DE DEZVOLTARE DURABILA IN UNIUNEA EUROPEANA

POLITICA DE MEDIU SI COMPORTAMENTUL DE DEZVOLTARE DURABILA IN UNIUNEA EUROPEANA

Incepand cu cel de-al patrulea program de mediu al Uniunii Europene s-a pus penrtu prima data problema promovarii in spatiul comunitar a unui nou tip de dezvoltare economica, mai prietenos fata de mediul inconjurator care sa nu distruga sistemul suport, adica mediul inconjurator si resursele naturale.

In acest context, programul al patrulea are menirea de a fi cerut consiliului sa intocmeasca un program de actiune care sa vizeze dezvoltarea durabila in cadrul Uniunii Europene.

Consiliul respectand solicitarile facute de cel de-al patrulea program de mediu, a intocmit un program special intitulat " Catre o dezvoltare durabila" care a devenit cel de-al cincilea program de actiune pentru mediu si care s-a desfasurat in cadrul Uniunii Europemne in anul 2000.

Acest program a fost fundamentat pe doua documente comunitare principale, respectiv SCAD PLUS si ENVIRAMENT GENERAL PREVIZIUNE.

Aceste doua documente au constatat ca in cadrul Uniunii Europene, incepand din anii 70 pana in prezent mai mult s-a vorbit de protectia mediului inconjurator, decat sa se intreprinda actiuni complete.

In acest interval de aproape 20 de ani, mai precis pana in anul 1993, Politica de Mediu in Uniunea Europeana a constat in principal in elaborarea legislatiei al carui scop a fost si este combaterea poluarii.

Pe baza acestor documentari Consiliul a facut apel la promovarea unui program special pentru dezvoltarea durabila, iar mai tarziu prin Tratatul de la Maastricht in care s-a hotarat si largirea Uniunii Europene in etape succesive, sefii de state si de guvernes-au angajat sa promoveze pe teritoriul comunitar Conceptul de dezvoltare durabila, cu luarea in considerare a problemelor mediului inconjurator.

Astfel, cu ocazia conferintei de la Maastricht s-a constatat ca in Uniunea Europeana cu toate masurile luate pana in anul 1992, a continuat deteriorarea mediului inconjurator.

Aceasta deteriorare se refera la:

a)      poluarea atmosferei- noxele au continuat sa fie eliminate in atmosfera, iar emisiile acestora nu numai ca nu s-au diminuat, dar au si sporit;

b)      poluarea acvatica- a intregistrat de asemenea cresteri considerabile ceea ce a facut ca apa din sursele rurale sa nu mai fie potabila. De asemenea, analiza biochimica a carnii de peste din apele comunitare a aratat acumularea unor mari cantitati de reziduri de pesticide, incat aceasta carne in multe situatii a devenit improprie pentru consumul uman;

c)      degradarea solurilor- a reprezentat de asemenea o curba ascendenta pe de o parte, datorita intensivizarii si chimizarii accentuate a agriculturii si pe de alta parte, datorita unui management defectos al deseurilor, care lasate la voia intamplarii polueaza si degradeaza solurile;

d)      conservarea naturii- a fost de asemenea, unul din punctele slabe ale Uniunii Europene, ceea ce a facut ca o serie de specii si habitate naturale sa fie puse in pericol fie datorita poluarii, fie datorita incendiilor;

e)      mediul urban- pana in anul 1992 am inregistrat o deteriorare a calitatii vietii ca urmare a poluarii, a zgomotelor, a deteriorarii mediului arhitectural si a locurilor publice, datorita extinderii necontrolate a consrtuctiilor;

f)        managementul deseurilor- a fost unul neperformant, ceea ce a dus la cresterea cantitatilor, depozitarea in spatii neadecvate si slaba utilizare a posibilitatilor de reciclare si refolosire.

In baza acestei analize, la Maastricht s.au pus pentru prima data in mod foarte hotarat bazele unui program special care sa asigure dezvoltarea durabila.

In felul acesta putem spune ca Tratatul de la Maastricht a pus bazele unei noi abordari a politicii de mediu in Uniunea Europeana, fundamentata pe urmatoarele considerente principale:

a)      adoptarea unei atitudini globale care sa initieze schimbari la nivelul agentilor economici, care produc efecte nedorite asupra mediului inconjurator;

b)      necesitatea de schimbare a tendintelor si practicilor existente pentru a nu periclita mediul inconjurator necesar pentru generatiile actuale si viitoare;

c)      incurajarea modificarii comportamentului social prin antrenarea in luarea deciziilor a tuturor factorilor implicati, respectiv Autoritatile Publice, cetateni, consumatori, agenti economici, s.a.

d)      cearea cadrului institutional si impartirea responsabilitatilor privind asigurarea protectiei mediuluui inconjurator.

In acest context Comunitatea Europeana si-a stabilit pentru perioada 1993-2000 urmatoarele prioritati:

a)promovarea unui management pe termen lung al resurselor naturale de sol, apa, zone rurale si costiere( zonele de la mari);

b)abordarea integrala a combaterii poluarii si a actiunilor de gestionare a deseurilor;

c) reducerea consumurilor de energie produsa din sursa regenerabila;

d) imbunatatirea managementului transporturilor prin crearea unor noi mijloace de transport mai eficiente si echipate cu mijloace tehnice de reducere a emisiilor nocive;

e) imbunatatirea stari de sanatate si a securitati cetatenilor, in principal prin perfectionarea managementului riscurilor industriale, securitate nucleara si protectiei impotriva radiatiilor.

Tot cu aceasta ocazie comunitatea si-a selectat sectoarele prioritare in care sa actioneze.

Aceste sectoare sunt urmatoarele:

industria;

sectorul energetic;

transporturile;

agricultura si turismul.

In ce priveste turismul, s-a subliniat faptul ca dezvoltarea rapida a turismului a condus la deteriorarea regiunilor muntoase si a celor costiere.

Pe baza constatarilor facute, pentru a evalua rezultatele obtinute prin aplicarea celui de-al cincilea program de mediu s-a ajuns la concluzia ca se impune adoptarea unui nou program care sa valorifice mai puternic rezultatele bune obtinute si sa operationalizeze noi masuri prin utilizarea mai puternica a instrumentelor economice si fiscale.

In acest fel, a fost fundamentat al saselea program de actiune pentru mediu pe perioada 2001-2010, care in documentele Uniunii Europene mai este denumit si "Alegerea noastra, viitorul nostru".

Acest program stabilit ca prioritatile actuale in domeniul politicii de mediu in Uniunea Europeana se grupeaza pe patru domenii prioritare, dupa cum urmeaza:

a)      schimbarile climatice si incalzirea globala- in acest domeniu politica de mediu a Uniunii Europene are ca obiectiv fundamental reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8% fata de nivelul anului 1990. Aceasta prioritate tine cont si de protocolul de la Kyoto semnat si de reprezentantii Uniunii Europene;

b)      protectia naturii si industrializarea trebuie sa aiba in vedere ca obiectiv esential indepartarea amenintarilor la adresa speciilor pe cale de disparitie si a mediilor lor de viata;

c)      sanatatea populatiei in raport cu mediul inconjurator- in cadrul acestui domeniu politica de mediu a Uniunii Europene isi propune sa intreprinda masuri care sa asigure un mediu inconjurator care sa nu aiba impact negativ asupra sanatatii    oamenilor si a animalelor si sa nu fie riscant pentru viata pe teritoriul Uniunii Europene;

d)      domeniul conservarii resurselor naturale si gestionarea deseurilor- in cadrul acestui domeniu, un accent deosebit se pune pe reciclarea deseurilor si mai ales pe prevenirea producerii lor.

In cadrul celui de-al saselea program se mai regasesc si 7 strategii comunitare care corespund urmatoarelor directii:

1. protectia solului;
2. protectia si conservarea mediului marin;
3. utilizarea pesticidelor in contextul dezvoltarii durabile;
4. poluarea aerului;
5. mediul urban;
6. reciclarea deseurilor;
7. gestionarea si utilizarea resurselor conform principiilor dezvoltarii durabile.

Implementarea acestor strategii este prevazut a se face gradual, fiind structurata in doua etape si anume:

a)      in prima etapa se urmareste constatarea starii de fapt in cadrul domeniilor mentionate si identificarea problemelor de mediu;

b)      a doua etapa succede primei si are ca obiectiv stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru rezolvarea problemelor de mediu in cadrul domeniului respectiv.

In mod sugestiv esenta acestor strategii este redata astfel:

1. calitatea aerului se regaseste in programul "Aer curat pentru Europa";
2. protectia solului are ca obiectiv realizarea unui program intitulat"Catre o strategie tematica pentru protectia solului"
3. strategia privind utilizarea pesticidelor in contextul dezvoltarii durabile se regaseste in programul intitulat "Catre o strategie tematica pentru utilizarea pesticidelor    in contextul dezvoltarii durabile";
4. in ce priveste protectia si conservarea mediului marin strategia vizeaza utilizarea marilor de asa natura incat sa fie conservate ecosistemele marine, inclusiv cele ale oceanelor;
5. in ce priveste reciclarea si prevenirea deseurilor, actuala politica de mediu a Uniunii Europene pune accentul pe cresterea gradului de reciclare a deseurilor si pe stoparea sau reducerea cantitatii de deseuri la sursa;
6. mediul urban beneficiaza de o strategie care are in vedere regandirea conceptelor si planul de urbanism, incat orasele sa fie remodelate si dezvoltate pentru oameni si nu pentru masini ca pana in prezent.