POLITICA ECONOMICA SI MONETARA

POLITICA ECONOMICA SI MONETARA

SECTIUNEA I

Preliminarii

In Partea a III-a a Constitutiei UE sunt reglementate "Politicile si Functionarea Uniunii", in cele sase titluri:

Titlul I - Clauze cu aplicare generala

Titlul II - Nediscriminare si cetatenie

Titlul III - Politici si actiuni interne

Cap. I - Piata interna

Cap. II - Politica economica si monetara

Cap. III - Politicile din alte ramuri specifice

Cap. IV - Spatiul de libertate, securitate si justitie

Cap. V - Domenii in care Uniunea poate sa decida o actiune de coordonare complementara sau de sprijin

Titlul IV - Asocierea tarilor si a teritoriilor de peste mari

Titlul V - Actiunea externa a Uniunii

Cap. I - Dispozitii cu aplicare generala

Cap. II - Politica externa si de securitate comuna (PESC)

Cap. III - Politica comerciala comuna

Cap. IV - Cooperarea cu tarile terte si ajutorul umanitar

Cap. V - Masuri restrictive

Cap. VI - Acorduri internationale

Cap. VII - Relatiile Uniunii cu organizatiile internationale, cu tarile terte si delegatiile Uniunii

Cap. VIII - Punerea in aplicare a clauzei de solidaritate

Titlul VI - Functionarea Uniunii

In prima parte a comentariului am incercat sa ilustram, in linii generale, definirea si principiile constitutionale relative la clauzele generale si la piata interna, fara a face sublinieri sau observatii comparative cu dispozitiile din tratatele constitutive sau modificatoare.

Este ceea ce vom face si de data aceasta, continuand prezentarea cadru, in ordinea reglementarii din Constitutia UE a principalelor norme relative la Cap. III - "Politica economica si monetara".

Comentariul, urmarind sistematizarea reglementarii, va reflecta:

I. Politica economica (Sectiunea 1)

II. Politica monetara (Sectiunea 2)

III. Dispozitiile institutionale (Sectiunea 3)

IV. Dispozitiile proprii statelor care fac parte din zona zero (Sectiunea 3bis)

V. Dispozitii tranzitorii

SECTIUNEA A II-A

Politica economica

1. Uniunea Economica si Monetara

1.1. Aparitia ideii

Ideea Uniunii Economice si Monetare (UEM) este legata de evolutia sistemului creat prin acordurile de la Bretton Woods, din iulie 1944, relative la stabilizarea ratelor de schimb, prin masuri monetare concertate¹, dar acest sistem a fost perturbat substantial in anii '60 prin politica inflationista americana, astfel ca in anul 1971 SUA suspenda convertibilitatea dolarului in aur.

Distinct, Tarile membre ale Comunitatii Europene, la care s-au adaugat Danemarca, Marea Britanie, Irlanda si Norvegia, adopta, in decembrie 1971, un sistem de fluctuatii reciproce (de maxim 2,25%), denumit sarpele monetar, ceea ce constituie primul pas care va duce la uniunea economica si monetara, care va constitui, in final, stadiul cel mai avansat al integrarii economice.

1.2. Etapele de edificare a UEM

Procesul de unificare a politicilor economice si monetare au cunoscut trei faze:

a. Sarpele monetar european

b. Sistemul monetar european (SME) si

c. Uniunea Economica si Monetara (UEM).

b. In anul 1979, ca raspuns la secesiunea economica si la cresterea inflatiei a fost constituit Sistemul Monetar European (SME), pe baza a trei principii:

 simetria sau disciplina colectiva, ceea ce presupunea ca fiecare tara si-a fixat rata de schimb in raport cu ECU si plecand de la aceasta se determinau ratele de schimb bilateral;

 competivitatea prin preturi si

 renuntarea la realinierile de paritate in perioada 1987-1992, ceea ce a facut ca in anii '90 SME sa devina o zona a marcii germane; s-a realizat prin SME, totusi, o oarecare stabilitate monetara.

1.3. Instituirea Uniunii Economice si Monetare (UEM)

Prin planul Delors² din 1989 s-a realizat o definire a politicii monetare europene, "fixandu-se" trei etape in constructia Uniunii Economice si Monetare:

 desfiintarea controalelor de schimburi si asigurarea deplina a liberei circulatii a capitalului, incepand cu 01.VI. 1990,

 coordonarea politicilor economice si crearea Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC)³ si

 inlocuirea bancilor centrale nationale prin SEBC, ceea ce duce la "stabilirea irevocabila a paritatii si introducerea monedei unice (euro)"⁴.

Uniunea Economica si Monetara a intrat in functiune insa, practic, prin aplicarea efectiva de la 01.01.1993 a Tratatului de la Maastricht⁵, care prevedea cele trei faze ale UEM:

- prima in 1992-1993, consacrata, prioritar, indeplinirii celor patru conditii de convergenta monetara si bugetara:

 stabilirea preturilor si a ratei minime a inflatiei de 1,5%;

 rata dobanzii variabila cu cel mult 2%;

 deficitul public sub 3% din PIB, iar datoria publica sub 60% din PIB si

 stabilirea ratelor de schimb, in interiorul marjei de fluctuatie autorizate.

- a doua in 1994-1997 a fost afectata, in principal, stabilirii noilor structuri ale UEM:

 Institutul Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt, format din guvernatorii bancilor centrale ale UE si

 Banca Centrala Europeana, care din 1998 inlocuieste, treptat, IME, urmand a forma impreuna cu bancile centrale nationale SEBC si, in sfarsit,

- a treia faza, a transferului responsabilitatilor, avand ca obiectiv prioritar fixarea ratelor de schimb si introducerea monedei unice EURO.

1.4. Obiectivele Uniunii Economice si Monetare

care constituie stadiul cel mai avansat al integrarii economice si presupune politici monetare comune, implica⁶:

 eliminarea avantajelor concurentiale pe piata comuna, prin devalorizarea intentionata a monedei nationale;

 creste concurenta, prin multiplicarea surselor externe de finantare pe piata comuna si, deci, acces reciproc la pietele financiare;

 elimina costurile de conversie si favorizeaza scaderea ratei dobanzii, ceea ce reduce serviciul datoriei publice si faciliteaza investitiile;

 mentine stabilitatea preturilor, prin crearea Bancii Centrale Europene, independente de puterea politica;

 garanteaza stabilitatea schimburilor si a contractelor economice in interiorul pietei comune;

 penalizeaza investitorii care au finantat in exterior prin export de capital, datorita devalorizarii monedei nationale, pe o piata din interiorul UE si

 reduce riscul de speculatie asupra monedei unice (euro).

2. Obiectivele si principiile directoare ale Politicii Economice si Monetare prevazute in Constitutia UE

2.1. Actiunea statelor membre si a Uniunii implica, in conditiile prevazute in Constitutie:

 adoptarea unei politici economice bazate pe stransa coordonare a politicilor economice ale statelor membre, pe piata interna

 definirea de obiective comune si realizate prin

 respectarea principiului unei economii de piata deschisa, in care

 concurenta este libera (art. III - 69).

Totodata, actiunea statelor membre si a Uniunii mai implica, in conditiile si conform procedurilor prevazute in Constitutie:

 o moneda unica - Euro,

 definirea si realizarea unei politici monetare si a unei politici de schimb unice, cu obiectiv principal

 mentinerea stabilitatii preturilor si sustinerea politicilor economice generale in cadrul Uniunii.

2.2. Politica Economica si Monetara, ca actiune a statelor membre si a Uniunii implica, totodata, respectarea principiilor directoare, stabilite expres si limitativ in art. 111-69 pct. 3 din Constitutia Uniunii Europene:

 preturi stabile,

 finante publice si conditii monetare sanatoase si

 balanta de plati stabila.

3. Coordonatele constitutionale ale POLITICII ECONOMICE

3.1. Scopul si natura comuna a politicii economice

Dispozitia din art. 111-70/71 consacra expres scopul, orientarile generale si natura politicii economice:

"Statele membre isi realizeaza politicile economice cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor" Uniunii si in contextul "orientarilor generale"; ele si Uniunea "actioneaza in conformitate cu principiul economiei de piata deschise, in care concurenta este libera, favorizand o alocare eficienta a resurselor", conform principiilor stabilite in art. 111-69.

3.2. Competente si coordonare

"Statele membre considera politicile lor economice de interes comun si le coordoneaza in cazul Consiliului".

De asemenea, "pentru asigurarea unei coordonari mai stranse a politicilor economice si a unei convergente durabile a performantelor economice ale statelor membre, Consiliul de Ministri, pe baza rapoartelor Comisiei, supravegheaza:

 evolutia economica in fiecare din statele membre si in cadrul Uniunii, precum si

 conformitatea politicilor economice cu orientarile generale si efectueaza cu regularitate o evaluare de ansamblu"⁷.

3.3. Proceduri si masuri

Constitutia prevede ca, atunci cand se constata ca politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientarile generale ori acestea risca sa compromita buna functionare a uniunii economice si monetare, Comisia poate aplica un avertisment statului respectiv, iar Consiliul de Ministri poate sa-i faca recomandari publice, dupa o procedura specifica, exercitand o supraveghere multilaterala.

Potrivit art. 111-71 pct. 6: "Legile europene pot stabili modalitatile procedurii de supraveghere multilaterala", iar presedintele Consiliului de Ministri si Comisia raporteaza Parlamentului European cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale.

3.4. Situatii speciale

La propunerea Comisiei, printr-o decizie europeana, Consiliul de Ministri poate adopta masurile corespunzatoare situatiei economice, in special cand apar dificultati grave in aprovizionarea cu anumite produse.

Cand un stat membru este serios amenintat cu dificultati grave, cauzate de catastrofe naturale sau de evenimente exceptionale care scapa de sub control, la propunerea Comisiei, printr-o decizie europeana, Consiliul de Ministri poate sa acorde acestui stat, cu unele conditii, asistenta financiara din partea Uniunii (art. III-72.2).

Prin dispozitii constitutionale sunt prevazute anumite interdictii:

 Bancii Central Europene si bancilor centrale nationale li se interzice sa acorde decoperiri de cont sau orice alt tip de credit si achizitionarea directa de la cei nominalizati a titlurilor de creanta de catre BCE;

 se interzic toate masurile si dispozitiile care stabilesc un acces privilegiat al acestor institutii, urmand ca, prin regulamente sau decizii europene sa se precizeze definitiile de aplicare a interdictiilor.

3.5. Situatia bugetara

"Statele membre vor evita deficitele publice excesive" (art. III-76.1), iar Comisia supravegheaza evolutia situatiei bugetare si a cuantumului datoriei publice a statelor membre, verificand, in special, daca disciplina bugetara a fost respectata pe baza urmatoarelor criterii:

 daca raportul intre deficitul public prevazut sau real si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu doua exceptii si

 daca raportul intre datoria publica si produsul intern brut depaseste o valoare de referinta, cu o exceptie.

Dispozitiile constitutionale reglementeaza si procedura de interventie a Comisiei sau a Consiliului de Ministri in cazul in care un stat membru nu indeplineste cerintele acestor criterii, elaborarea unei decizii europene si controlul aplicarii ei (art. III-76.3-13).

SECTIUNEA A III-A

Politica monetara

1. Obiectivul principal si misiunile fundamentale ale SEBS

"Obiectivul principal al Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) este de a mentine stabilitatea preturilor", iar in acest scop SEBC sprijina politicile economice generale in cadrul Uniunii, spre a contribui la realizarea obiectivelor acesteia, definite in art. 1-3.

Textul (III-77.1) prevede ca SEBC "actioneaza conform principiului economiei de piata deschise, in care concurenta este libera, favorizand o alocare eficienta a resurselor si respectand principiile instituite in art. 111-69".

Masurile fundamentale ale SEBC sunt consacrate constitutional (III-77.2):

 definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a Uniunii;

 efectuarea de operatiuni de schimb, conform art. III-228;

 detinerea si gestionarea rezervelor oficiale de schimb ale statelor membre si

 promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.

2. Banca Centrala Europeana

2.1. Conform art. III-77.4, "Banca Centrala Europeana este consultata:

 asupra oricarui act al Uniunii propus in demersurile care tin de competenta sa;

 de catre autoritatile nationale, asupra oricarui proiect de reglementare din demersurile care tin de competenta sa, dar in limitele si conform conditiilor stabilite de Consiliul de Ministri, in conformitate cu procedura din art. III-79.6'.

2.2. Banca Centrala Europeana (BCE) poate, in domeniile ce tin de competenta sa, sa prezinte avize intitutiilor, organismelor sau agentiilor Uniunii sau autoritatilor nationale, iar SEBC "contribuie la buna gestiune a politicilor duse de autoritatile competente cu privire la controlul prudential al institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar".

Legile europene pot incredinta Bancii Centrale Europene masuri specifice in legatura cu politicile in materie de control prudential al institutiilor de credit si al institutiilor financiare, cu exceptia societatilor de asigurare.

2.3. BCE este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de bancnote EURO in Uniune. Ea si bancile centrale nationale pot emite astfel de bancnote, singurele care circula legal in cadrul Uniunii. Consiliul de Ministri, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente europene de stabilire a masurilor de armonizare a valorilor unitare si a specificatiilor tehnice ale tuturor monedelor destinate punerii in circulatie.

2.4. Structura si Statul SEBC

SEBC este format din BCE si bancile centrale nationale. Banca Centrala Europeana are personalitate juridica (III-79.2).

SEBC este condus de organele de decizie ale BCE, care sunt:

 consiliul guvernatorilor si

 comitetul executiv,

iar Statutul sau este definit in Protocolul privind statutele SEBC si Bancii Centrale Europene.

2.5. Independenta SEBC si BCE

"In exercitarea competentelor sale si in indeplinirea masurilor si sarcinilor care i-au fost conferite prin Constitutie si prin SEBC si BCE, nici Banca Centrala Europeana, nici o banca centrala nationala si nici un membru oarecare al organelor de decizie nu pot solicita si nici accepta instructiuni din partea institutiilor, organismelor sau agentiilor Uniunii, guvernelor statelor membre sau oricarui alt organism". Acestea din urma se angajeaza sa "respecte acest principiu si sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale bancilor centrale nationale in indeplinirea misiunilor" (111-80).

"Fiecare stat membru vegheaza la compatibilitatea legislatiei sale nationale, inclusiv a statutului bancii sale centrale nationale cu Constitutia si statutele SEBC si BCE" (111-81).

Actele adoptate de BCE

Pentru indeplinirea masurilor incredintate SEBC, in conformitate cu Constitutia si cu statutele SEBC si BCE, Banca Centrala Europeana adopta:

a. regulamente europene pentru exercitarea sarcinilor cuvenite din art. 3.1., 19.1., 22, 25.2 in statutele SEBC, precum si in cazurile prevazute in regulamentele si deciziile europene din art. III-79.6;

b. decizii europene pentru indeplinirea misiunilor incredintate SEBC, in temeiul Constitutiei si al statutelor SEBC si BCE si

c. recomandari si avize.

2.7. Alte acte comunitare

Consiliul de Ministri adopta regulamente europene de stabilire a limitelor si conditiilor in care BCE este autorizata sa impuna intreprinderilor amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu in caz de nerespectare a regulamentelor si deciziilor europene.

Fara a incalca atributiile BCE, o lege-cadru sau o lege europeana stabileste masurile necesare pentru utilizarea euro ca moneda unica de catre statele membre, dupa consultarea Bancii Centrale Europene.

"Dispozitiile institutionale" (Sectiunea a treia), cele "proprii statelor membre care fac parte din zona euro" (Sectiunea 3bis) si cele tranzitorii (Sectiunea 4) vizeaza elemente ample si specifice functionarii sistemului monetar institutionalizat, examinarea lor depasind comentariul obiectivelor, misiunilor si sarcinilor, principiilor si functionarii cadru a politicii economice si monetare.