Sistemul general al institutiilor

Sistemul general al institutiilor

TITLUL IV: INSTITUTIILE UNIUNII

Capitolul I - Cadrul institutional

Articolul 18: Institutiile Uniunii

1. Uniunea dispune de un cadru institutional unic care are drept scop:

- urmarirea obiectivelor Uniunii,

- promovarea valorilor sale,

- servirea intereselor Uniunii, ale cetatenelor si cetatenilor    sai si ale statelor membre, si asigurarea coerentei, eficacitatii si continuitatii politicilor si actiunilor intreprinse in vederea atingerii obiectivelor ale.

2. Acest cadru institutional cuprinde:

Parlamentul European,

Consiliul European,

Consiliul de Ministri,

Comisia Europeana,

Curtea de Justitie.

3. Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin Constitutie, confor, procedurilor si in conditiile prevazute prin aceasta. Institutiile practica intre ele o cooperare loiala.

Articolul 19: Parlamentul European

1. Parlamentul european exercita, impreuna cu Consiliul de Ministri, functiile legislativa si bugetara, precum si functiile de control politic si consultative, conform conditiilor stabilite prin Constitutie. Parlamentul European alege presedintele Comisiei Europene.

2. Parlamentul European este ales prin vot universal direct de catre cetatenii europeni, prin scrutin liber si secret, pentru un mandat de cinci ani. Numarul de membri nu depaseste sapte sute treizeci si sase. Reprezentarea cetatenilor europeni este asigurata in mod proportional degresiv, cu stabilirea unui prag minim de patru membri pentru fiecare stat membru.

Cu suficient timp inaintea alegerilor parlamentare europene din 2009 si, daca va fi cazul, si dupa, Consiliul European adopta in unanimitate, pe baza propunerii Parlamentului European si cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a structurii Parlamentului European cu respectarea celor mentionate mai sus.

3. Parlamentul European isi alege presedintele si biroul dintre membrii sai.

Articolul 20: Consiliul European

1. Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvolta acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile de politica generala. Nu exercita functii legislative.

2. Consiliul European este format din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei. Ministrul afacerilor externe al Uniunii participa la lucrari.

3. Consiliul European se intruneste in fiecare trimestru la convocarea presedintelui sau. Atunci cand ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati de catre un ministru li, in cazul presedintelui Comisiei, de catre un comisar european. Presedintele convoaca o reuniune extraordinara a Consiliului European atunci cand aceasta situatie se impune.

4. Consiliul European se pronunta prin consens, cu exceptia cazului in care in Constitutie se prevede altfel.

Articolul 21: Presedintele Consiliului European

1. Presedintele Consiliului European este ales de catre Consiliul European cu majoritate calificata pentru o durata de doi ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data. In caz de imposibilitate sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatului presedintelui conform aceleiasi proceduri.

2. Presedintele Consiliului European:

- prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European;

- ii asigura pregatirea si continuitatea in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului afacerilor generale;

- actioneaza pentru facilitarea coeziunii si consensului in cadrul Consiliului European;

- prezinta Parlamentului European un raport la sfarsitul fiecarei intruniri.

Presedintele Consiliului European asigura    la nivelul sau si in aceasta calitate reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna, fara sa aduca atingere competentelor ministrului afacerilor externe al Uniunii.

3. Presedintele Consiliului European nu poate exercita un mandat national.

Art. 22. Consiliul de Ministri

1. Consiliul de Ministri exercita, impreuna cu Parlamentul European, functiile legislativa si bugetara, precum si functii de definire a politicilor si de coordonare, conform conditiilor stabilite prin Constitutie.

2. Consiliul de Ministri este format dintr-un reprezentant numit de fiecare stat membru la nivel ministerial pentru fiecare din formatiunile sale. Acest reprezentant este singurul competent sa angajeze statul membru pe care il reprezinta si sa-si exercite dreptul de vot.

3. Consiliul de Ministri hotaraste cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care in Constitutie se prevede altfel.

Articolul 23: Formatiunile Consiliului de Ministri

1. Consiliul legislativ si al afacerilor generale asigura coerenta lucrarilor Consiliului de Ministri.

Atunci cand actioneaza in calitate de Consiliu al afacerilor generale, pregateste intrunirile Consiliului European si asigura continuitatea, in colaborare cu Comisia.

Atunci cand isi exercita functia legislativa, Consiliul de Ministri elibereaza si se pronunta impreuna cu Parlamentul European asupra legilor europene si a legilor-cadru europene conform dispozitiilor Constitutiei. Atunci cand actioneaza in aceasta calitate, reprezentarea fiecarui stat membru ete asigurata de unul sau doi reprezentanti de rang ministerial ale caror competente corespund ordinii de zi a Consiliului de Ministri.

2. Consiliul afacerilor externe elaboreaza politicile externe ale Uniunii conform liniilor strategice definite de catre Consiliul European si asigura coerenta actiunii sale. Acesta este prezidat d ministrul afacerilor externe al Uniunii.

3. Consiliul European adopta o decizie europeana care stabileste celelalte formatiuni in care Consiliul de Ministri se poate intruni.

4. Presedintia formatiunilor Consiliului de Ministri, cu exceptia celei a afacerilor externe a Uniunii, este asigurata de catre reprezentantii statelor membre din cadrul Consiliului, conform sistemului rotatiei egale pentru perioade de cel putin un an. Consiliul European adopta o decizie europeana care stabileste unei astfel de rotatii tinand cont de echilibrele politice si geografice europene si de diversitatea statelor membre.

Articolul 24: Majoritatea calificata

1. Atunci cand Consiliul European sau Consiliul de Ministri hotaraste cu majoritate calificata, aceasta se defineste ca intrunind majoritatea statelor membre, reprezentand cel putin trei cincimi din populatia Uniunii.

2. Atunci cand Constitutia nu obliga Consiliul European sau Consiliul de Ministri sa hotarasca pe baza unei propuneri a Comisiei sau atunci cand Consiliul European si Consiliul de Ministri nu hotarasc la initiativa ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificata necesara este constituita din doua treimi din statele membre, reprezentand cel putin trei cincimi din populatia Uniunii.

3. Dispozitivele alin. 1 si 2 produc efecte de la 1 noiembrie 2009, dupa organizarea de alegeri parlamentare europene, conform dispozitiilor art. 9.

4. Atunci cand Constitutia prevede in partea III ca legile europene si legile-cadru europene sunt adoptate de Consiliul de Ministri conform unei proceduri legislative speciale, Consiliul European poate, din proprie initaitiva si in unanimitate, dupa o perioada de examinare de minimum sase luni, sa adopte o decizie prin care sa autorizeze adoptarea acestor legi sau legi-cadru conform procedurii legislative ordinare. Consiliul European hotaraste dupa consultarea Parlamentului European si informarea parlamentelor nationale.

Atunci cand Constitutia prevede in partea III ca, intr-un domeniu determinat, Consiliul de Ministri hotaraste in unanimitate, Consiliul European poate, din proprie initiativa si n unanimitate, sa adopte o decizie europeana prin care sa autorizeze Consiliul de Ministri sa hotarasca in domeniul respectiv cu majoritate calificata. Orice initiativa luata de Consiliul European pe baza acestui paragraf este transmisa parlamentelor nationale cu cel putin patru luni inainte de adoptarea unei decizii.

5. In cadrul Consiliului European, presedintele acestuia si presedintele Comisiei nu participa la vot.

Articolul 25: Comisia Europeana

1. Comisia Europeana promoveaza interesul european general si adopta initiativele necesare in acest scop. Vegheaza la aplicarea dispozitiilor Constitutiei, precum si a dispozitiilor adoptate de catre institutii in temeiul acesteia. Supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de Justitie. Executa bugetul si gestioneaza programele. Exercita functii de coordonare, executie si gestionare, in conditiile stabilite prin Constitutie. Cu exceptia politicii externe si de securitate comune si a altor cazuri prevazute in Constitutie, asigura reprezentarea externa a Uniunii. Adopta initiativele de programare anuala si multianuala a Uniunii in vederea incheierii de acorduri interinstitutionale.

2. Cu exceptia cazului in care in Constitutie se prevede altfel, un act legislativ al Uniunii nu poate fi adoptat decat la propunerea Comisiei. Celelalte acte sunt adoptate la propunerea Comisiei, atunci cand Constitutia prevede acest lucru.

3. Comisia consta intr-un colegiu compus din presedinte, ministrul afacerilor externe al Uniunii/vicepresedintele si treisprezece comisari europeni selectati conform unui sistem de rotatie egala intre statele membre. Acest sistem este stabilit printr-o decizie europeana adoptata de Consiliul European pe baza urmatoarelor principii:

a) statele membre sunt cu strictete tratate in mod egal in ceea ce priveste determinarea ordinii succesiunii si a duratei prezentei reprezentantilor lor in cadrul colegiului; in consecinta, diferenta dintre numarul total de mandate detinute de reprezentantii a doua state membre date nu poate fi niciodata mai mare decat unu;

b) sub rezerva lit. a), fiecare din colegiile succsive este constituit astfel incat sa reflecte in mod satisfacator evantaiul demografic si geografic al tuturor statelor membre ale Uniunii.

Presedintele Comisiei numeste comisari fara drept de vot, alesi tinand cont de aceleasi criterii ca si pentru membrii colegiului si provenind din toate celelalte state membre.

Aceste dispozitii produc efecte la 1 noiembrie 2009.

4. Comisia isi exercita responsabilitatile in deplina independenta. In indeplinirea sarcinilor lor, comisarii europeni si comisarii nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern sau organism.

5. Comisia, in calitate de colegiu, raspunde in fata Parlamentului European. Presedintele Comisiei raspunde in fata Parlamentului European pentru activitatile comisarilor. Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei, in conformitate cu procedurile prevazute ina rt. III-243. Daca o astfel de motiune este adoptata, comisarii europeni si comisarii trebuie sa renunte in mod colectiv la functiile lor. Comisia continua sa se ocupe de problemele curente pana la numirea unui nou colegiu.

Articolul 26: Presedintele Comisiei Europene

1. Tinand cont de alegerile pentru Parlamentul European si dupa consultarile necesare, Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, propune Parlamentului European un candidat la functia de presedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor din care este format. Daca acest candidat nu intruneste majoritatea, Consiliul European propune, in termen de o luna, un nou candidat pentru Parlamentul European, urmand aceeasi procedura.

2. Pe baza sistemului rotatiei egale, fiecare stat membru stabileste o lista de trei persoane, in care sa fie reprezentate ambele sexe, pe care le considera calificate pentru a exercita functia de comisar european. Selectand cate o persoana de pe fiecare din listele propuse, presedintele ales desemneaza cei treisprezece comisari europeni alesi pentru competenta si angajamentul lor european si care ofera toate garantiile de independenta. Presedintele, persoanele desemnate ca membri ai colegiului, inclusiv viitorul ministru al afacerilor externe al Uniunii, precum si persoanele desemnate in functia de comisar fara drept de vot, sunt supusi, in mod colectiv, unui vot de aprobare din partea Parlamentului European. Mandatul Comisiei este de cinci ani.

3. Presedintele Comisiei:

- defineste orientarile in cadrul carora Comisia isi exercita misiunea;

- decide organizarea sa interna pentru a asigura coerenta, eficacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia;

- numeste vicepresedinti dintre membrii colegiului.

Un comisar european sau un comisar isi prezinta demisia daca presedintele ii cere acest lucru.

Art. 27: Ministrul afacerilor externe al Uniunii

1. Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, cu acordul presedintelui Comisiei, numeste ministrul afacerilor externe al Uniunii. Acesta conduce politica externa si de autoritate comuna a Uniunii. Consiliul European poate capat mandatului sau conform aceleiasi proceduri.

2. Prin propunerile sale, ministrul afacerilor externe contribuie la elaborarea politicii externe comune si o aduce la indeplinire in calitate de imputernicit al Consiliului de Ministri. Actioneaza la fel si in ceea ce priveste politica de securitate si de aparare comuna.

3. Ministrul afacerilor externe este unul din vicepresedintii Comisiei Europene. El este insarcinat cu relatiile externe si cu coordonarea celorlalte aspecte ale actiunii externe a Uniunii. In exercitarea responsabilitatilor sale in cadrul Comisiei si numai cu privire la aceste responsabilitati, el este supus procedurilor care reglementeaza functionarea Comisiei.

Art. 28: Curtea de Justitie

1. Curtea de Justitie cuprinde Curtea Europeana de Justitie, Tribunalul de Mare Instanta si tribunale specializate. Aceasta asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Constitutiei.

Statele membre stabilesc caile de atac necesare asigurarii unei protectii jurisdictionale efective in domeniul dreptului Uniunii.

2. Curtea Europeana de Justitie este formata dintr-un judecator pentru fiecare stat membru si este asistata de avocati generali.

Tribunalul de Mare Instanta numara cel putin un judecator pentru fiecare stat membru; numarul de judecatori este stabilit prin statutul Curtii de Justitie.

Judecatorii si avocatii generali de la Curtea Europeana de Justitie, precum si judecatorii Tribunalului de Mare Instanta, alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si care indeplinesc conditiile prevazute in art. III-260 si III-261, sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru un mandat de sase ani care poate fi reinnoit.

3. Curtea de Justitie hotaraste:

- asupra actiunilor introduse de catre unul    din statele membre, o institutie sau persoane fizice sau juridice, conform dispozitiiloe prevazute in partea III;

- cu titlu prejudicial, la cererea instantelor nationale, asupra interpretarii dreptului Uniunii sau asupra validitatii actelor adoptate de catre institutii;

- asupra altor cazuri prevazute de Constitutie.

Capitolul II - Alte institutii si organisme

Articolul 29: Banca Centrala Europeana

1. Banca Centrrala Europeana si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale. Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale ale statelor membre care au adoptat moneda Uniunii, euro, conduc politica monetara a Uniunii.

2. Sistemul European al Bancilor Centrale este condus de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene. Obiectivul sau principal este mentinerea stabilitatii preturilor. Fara sa aduca atingere obiectivului de stabilitate a preturilor, acesta sprijina politicilor economice generale in cadrul Uniunii, in scopul realizarii obiectivelor Uniunii. Intreprinde orice alta misiune de banca centrala, conform dispozitiilor partii III din Constitutie, statutului Sistemului European al Bancilor Centrale si statutului Bancii Centrale Europene.

3. Banca Centrala Europeana este o institutie care are personalitate juridica. Ea este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de euro. Ea este independenta in exercitarea prerogativelor sale si in finantele sale. Institutiile si organismele Uniunii, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu.

4. Banca Centrala Europeana adopta masurile necesare indeplinirii misiunilor sale conform dispozitiilor art. III-77 - III-83 si III-90 si conditiilor stabilite in statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene. Conform acelorasi dispozitii, statele membre care nu au adoptat euro, precum si bancile lor centrale, isi pastreaza competentele in domeniul monetar.

5. In domeniile care tin de competenta sa, Banca Centrala Europeana este consultata asupra oricarui proiect de act al Uniunii, precum si asupra oricarui proiect de reglementare la nivel national si poate emite avize.

6. organele de decizie ale Bancii Centrale Europene, structura lor si modalitatile de functionare sunt definite in art. III-84 - III-87 si in statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si statutul Bancii Centrale Europene.

Articolul 30: Curtea de Conturi

1. Curtea de Conturi este institutia care asigura controlul conturilor.

2. Ea examineaza conturile pentru totalitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii si asigura buna gestiune financiara.

3. Ea este formata din cate un cetatean din fiecare stat membru. Membrii sai isi exercita functiile in deplina independenta.

Articolul 31: Organismele consultative ale Uniunii

1. Parlamentul European, Consiliul de Ministri si Comisia sunt asistate de un Comitet al Regiunilor si de un Comitet Economic si Social care exercita functii consultative.

2. Comitetul Regiunilor este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale care sunt fie titulari ai unui mandat electoral in cadrul unei colectivitati regionale sau locale, fie raspunzatori din punct de vedere politic in fata unei adunari alese.

3. Comitetul Economic si Social este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si alti reprezentanti ai societatii civile, in special din domeniile socioeconomic, civic, profesional si cultural.

4. Membrii Comitetului Regiunilor si ai Comitetului Economic si Social nu sunt obligati prin nici un mandat imperativ. Ei isi exercita functia in deplina independenta, in interesul general al Uniunii.

5. Regiunile referitoare la structura acestor comitete, la desemnarea membrilor lor, la atributiile si la functionarea lor sunt definite in art. III-292 - III-298 din Constitutie. Regulile referitoare la structura sunt revizuite cu regularitate de catre Consiliu, la propunerea Comisiei, pentru a reflecta evolutia economica, sociala si demografica a Uniunii.