U.E. - STRUCTURI SI LEGISLATIE

U.E. - STRUCTURI SI LEGISLATIE

Geneza Uniunii Europene

I. Originea indeii de U.E.

II. Planul Marshall si U.E.

III. Conceptul de integrare economica interstatala.

I. Originea ideii de U.E. In timpul celui de al-2-lea razboi mondial ideile privind unitatea europeana au capatat o intensitate sporita in gandirea si in actiunile oamenilor politici europeni.

Principalii precursori, personalitati:

Generalul Chasles de Geulle declara in 1942 ca Franta este dispusa sa faca totul pentru europa, vorbind chiar despre convergenta intereselor nationale ale unor tari europene.

Daca la inceput el vorbea de o simpla grupare a statelor europene in anii 50 gasim deja termeni ca alianta asociere uniune.

Prin declaratia sa istorica de la 9 mai 1950 Robert Shuman, ministru francez de externe dupa cel de al-2-lea razboi mondial pune prima piatra la baza constructiei europene.

In acest sens el spunea ca "Europa nu se va face dintr-o data printr-o constructie de ansamblu ci prin realizari concrete la baza carora trebuie sa stea solidaritatea dintre popoare. Inteligenta si capacitatea creatoare a europenilor nu vor putea fi bine valorificate daca notiunile europene vor actiona separat. Este autorul planului privind C.E.C.O. si adept al apropierii franco-germane.

A fost primul presedinte al parlamentului european.

Jean Mmonet, economist, om de afaceri, francez participant la toate initiativele privind unificarea Europei, a fost primul presedinte al inaltei autoritati.

Konrad Adenwar primul cancelar R.T.G. dupa al 2-lea razboi mondial. A sprijinit toate initiativele menite sa integreze tara sa in cadrul Europei occidentale.

Paul Hanry , om politic belgian el a propus in 1952 crearea unei uniuni economice care sa inglobeze domeniul nuclear. A fost secretar general al NATO in anii 1960

II. Planul Marshall si U.E. Lansarea proiectului planului Marshall a avut loc la 5 iulie 1947 la Universitatea Harvard. Secretarul de stat Nord American, George Marshall a pronuntat un discurs memorabil referitor la sprijinul pe care il va acorda SUA Europei occidentale puternic afectata de cel de al-2-lea razboi mondial si lipsita de resursele financiare necesare. In acelasi timp discursul sau a reprezentat un atac dur in fata pretentiilor de super putere manifestate de fosta URSS.

Astfel SUA s-a decis sa isi asume functii importante in noua configuratie economica si politica a lumii.

De fapt europa occidentala s-a aflat in fata alternativei: acceptarea ajutorului oferit de SUA, unica tara cu posibilitati efective de al acorda sau o planificare socialista manifestata sub tutela fostei URSS, si SUA era interesata in ajutorarea Europei astfel in fata amenintarii cu recesiunea propiei economii se impunea gasirea unor noi piete de desfacere cu o capacitate mare de obsorbtie.

Prin urmare sprijinirea europei era impusa atat de necesitatea contracararii politicii sovietice cat si de cea a restabilirii economiei europene. Planul oficial s-a incheiat in anul 1951. In 1947 a luat nastere o organizatie European` Economica ea nu mai exista in prezent si a luat loc O.C.D.E. inlocuind Organizatia Europeana Economica.

III. Conceptul de integrare economica interstatala

Def. Integrarea economica interstatala reprezinta un ansamblu de masuri ce urmaresc suprimarea discriminarilor dintre unitatile economice apartinand diferitelor tari participante dar si dintre economiile nationale respective.

Def. Procesul prin care notiuni independente doritoare si capabile sa-si conduca economiile pe calea progresului economic si al democratiei incearca sa ia impreuna anumite decizii sau sa delege procesul luarii deciziilor unor noi organe centrale.

Organizatia economica integranista interstatala ar putea fi definita drept o entitate rezultata dintr-un proces de cooperare multilaterala institutionalizata care are drept scop crearea unui spatiu economic unificat.

Etapele integrarii economice interstatale:

1. Zona euro de liber schimb, Nafta presupune liberalizarea comertului reciproc dintre statele membre iar in legatura cu tertii statele membre au convenit sa-si pastreze propriile reglementari comerciale.

- a-2-a etapa uniunea vamala presupune liberalizarea comertului reciproc dintre tarile membre iar in relatiile cu tertii tarile membre au fost de acord sa aiba aceeasi politica comerciala, respectiv un tarif vamal unic.

3. Piata comuna (piata interna unica) reprezinta o grupare de state ce presupune caracteristicile unei uniuni vamale si in plus ia prevede manifestarea celor 4 libertati de miscare sau actiune: a marfurilor, a serviciilor, a persoanelor si a capitalurilor.

4. Uniunea Economica si monetara reprezinta o grupare de state ce are caracteristicile unei piete interne unice si in plus membrii au convenit asupra armonizarii poiliticilor economice si monetare.

Principatele tratate care stau la baza constructiei europene

Tratatul de la Paris a fost semnat in 1951 de catre 6 state (Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) si avizat creearea C.E.C.O (comunitatea europeana a carbunelui si otelului).

Principalele obiective:

creearea unei piete comune in domeniul industriei carbonifere si siderurgice;

coordonarea politicilor economice in aceste domenii in vederea cresterii productiei si a productivitatii.

Institutia suprema a acestei organizatii s-a numit Inalta Autoritate iar presedintele ei a fost Jean Monnet. A fost prima institutie cu caracter supranational din economia mondiala.

In anul 1957 aceleasi 6 state au semnat la Roma tratatul privind creearea EURATOM comunitatea europeana pentru energie atomica 1957 tratat semnat la Roma.

Obiectivele unei piete comune:

stabilirea unei legislatii nucleare comune;

creearea unui sistem de control asupra utilizarii pasnice a energiei nucleare si creearea unor norme comune de securitate la locul de munca.

Tratatul de la Roma 1957 de catre aceeasi membri 6 state tratatul instituirea comunitatii economice europene CEE a mai fost numit tratatul cadrul al CEE.

Obiective pe termen scurt si lung

membrii si-au dorit creearea unei uniuni vamale la nivelul celor 6 state;

armonizarea legislatiilor vamale nationale ale tarilor membre in vederea aplicarilor in mod uniform;

aplicarea unui regim fiscal comun pentru a nu fi discriminate produsele importate din tarile membre fata de cele autohtone sau nationale.

Obiective pe termen lung

creearea pietei unice;

armonizarea politicilor nationale intr-o serie de domenii ca: agricultura, industrie, energie, mediu, politica monetara.

Primul obiectiv al tratatelor de la Roma a fost indeplinit in 1968, Uniunea vamala (de atunci marfurile au circulat liber si a fost creeat tariful unic vamal).

In anul 1965 a avut loc fuzionarea celor 3 institutii CECO sub denumirea de Comunitati Europene organism care si-a instituit urmatoarele organe comune:

Consiliul European;

Consiliul de Ministrii;

Comisia Europeana;

Parlamentul European.

In anul 1987 intervine actul unic european ce ofera un impuls hotarator formarii pietei interne unice sau pietei comune astfel ca acest document a prevazut ca pana la finele anului 1992 sa circule liber in perimetrul statelor membre persoanele, capitalurile si serviciile.

In acest sens principalele obiective ale actului unic au fost:

suprimarea cpntroalelor la frontierele interne;

liberalizarea totala a miscarilor de capital;

accelerarea realizarii uniunii economice si monetare.

CEE a devenit piata interna unica sau piata unica.

In 1994 cei 12 membrii de atunci semneaza tratatul de la Maastricht cunoscut si sub denumirea de Tratatul asupra U.E.

Instituirea unui tratat

Obiective:

promovarea progresului economic si social la nivelul gruparii prin creearea unui spatiu fara frontiere interioare si prin creearea unei uniuni economice si monetare bazata pe o moneda unica;

afirmarea identitatii europene pe scena internationala prin punerea in aplicare a unei politici externe si de securitate comune;

intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre prin creearea cetateniei uniunii europene;

dezvoltarea unei stranse cooperari in domeniul justitiei si afacerilor interne.

Cele 3 principii:

Principiul subzidiaritatii al co-deciziei si al solidaritatii intre statele membre.

Anul 1997 cele 15 state au semnat tratatul de la Amsterdam, a intrat in vigoare in 1999.

Obiective:

plasarea problemei locuitorilor de munca si a drepturilor cetatenilor in centrul preocuparilor acestei grupari;

conferirea unei voci mari puternice europei in afacerile mondiale;

sporirea eficientei structurii institutionale a uniunii in perspectiva extinderii acesteia.

In anul 1997 la reuniunea Consiliului European de la Luxemburg a fost adoptat "Pactul de stabilitate si de crestere menit sa asigure supravegherea indeplinirii criteriilor de convergenta necesare trecerii la zona euro.

In anul 2001 cele 15 state membre a semnat tratatul de la NISA acestea si-a propus realizarea unei reforme structurale a institutiilor europene in perspectiva extinderii U.E. spre cele 12 state candidate din europa de Sud-Est. Tot la NISA a fost adoptat principiul conform caruia un numar restrans de state membre pot avansa mai repede in procesul de integrare in unele domenii mai putin a politicii de scuritate.

Atitudinea neunitara a U.E. In fata crizei economice.

Tratatul de la Lisabona in anul 2007 cei 27 el urmand sa intre in vigoare in anul 2009, insa in vara anului 2008 Irlanda a respins tratatul de la Lisabona, uniunea intrand in criza constitutionala.

Comisia europeana va avea din 2014 un numar de comisari egal cu 2/3 din numarul de state ceea ce inseamna ca vor exista tari ce nu vor fi reprezentate in aceasta institutie.

Din punct de vedere al luarii deciziilor se prevede intrarea in functiune a votului cu dubla majoritate (adica 55% sin statele membre pot lua decizii pentru toate tarile).

Elaborarea unei politici comune europene de aparare si securitate care stabilesc modalitati de ajutor intre state in caz de agresiune sau calamitati.

In tratat este inclusa Cartea fundamentala a drepturilor omului insa 2 tari Marea Britanie si Irlanda au obtinut deja dreptul de a nu aplica in sistemul constitutional acest document care extinde dreptul muncitorilor si da mai multa putere sindicatelor.

Cadru institutional specific U.E.

1. Consiliul European - Instanta suprema a U.E. sau "Institutia la varf" a U.E. a fost infiintata in anul 1974 la reuniuni Consiliul European participa sefii de stat ai tarilor membre insotiti de prim ministrii si ministrii de externe. De 2 ori pe an au loc aceste reuniuni la Bruxell.

In anul 2004 s-a stabilit sa se intruneasca in capitala Belgiei.

Presedentia a U.E. detinuta de Cehia.

Criterii de alegere a tarii:

Slovenia, Franta de la 1 ianuarie pana in iulie Cehia.

1.Consiliul European este numit si arhitectul constructiei europene intrucat ele traseaza strategia U.E. planurile si programele de actiune dand un impuls hotarator deciziilor politice.

2.Consiliul de ministrii european reprezinta organul unde se exprima interesele nationale, organul investit cu putere efectiva de decizie. Sediul Consiliului de ministrii se afla la Buxell.

Consiliul de ministrii reuneste ministrii de resort din cele 27 de state insa el se intruneste in formatiuni distincte:

Consiliul afacerilor generale CAGRE. o reuneste ministrii de externe;

- Consiliul economic si financiar ECOFIN reuneste ministrii economiei si finantelor din 27 de state;

- Consiliul de buget conlucreaza cu parlamentul in ceea ce priveste constructia bugetului comunitar;

Consiliul de agricultura, industria, mediu, transporturi etc.

Se intrunesc o data pe luna aceste consilii.

Un esalon esential in functionarea consiliilor de ministrii il reprezinta COREPER respectiv Consiliul reprezentantilor permanenti.

El asigura pregatirea lucrarilor Consiliilor de Ministrii si avizeaza propunerile Comisiei Europene inainte ca acestea sa fie prezentate Consiliilor de Ministrii European.

3.Comisia europeana, motorul sistemului institutional comunitar.

Presedintele Jose M. Barroso, portughez.

Sediul comisiei se afla la Bruxell iar membrii Comisiei European se numesc Comisari Europeni.

Fiecare tara a delegat cate un comisar.

Comisarii trebuie sa fie persoane independente, sa nu apartina unui partid politic sa nu primeasca instructiuni de la tarile respective.

Caracteristici:

Rolul de motor in procesul de integrare se manifesta in practica prin aceea ca ea inainteaza propuneri si elaboreaza proiecte privind diferitele actiuni comunitare pe care le prezinta spre aprobare Consiliilor de Ministrii European.

O data pe saptamana se intrunesc comisarii.

Ea reprezinta gardianul tratatelor pentru ca ea vegheaza la aplicarea si respectarea prevederilor tratatelor.

Comisia gestioneaza fondurile comunitare ex.FEDER fondul european de dezvoltare regionala.

FEOGA fondul european de orientare si garantare agricola.

FSE fondul social european.

FED fondul european de dezvoltare.

Comisia poate participa la negocierile multilaterale semnand tratate si luandu-si angajamente in numele statelor membre.

4.Parlamentul european sediul la Strasbourg - Franta.

Cele 3 functii ale parlamentului european:

- functia legislativa, ea adopta legile europene directivele oferind legimitate textelor adoptate;

- functia bugetara (in colaborare cu Consiliul de buget) el putand sa modifice cheltuielile sau veniturile bugetului;

functia de control asupra activitatii Comisiei Europene.

Formatiuni politice:

PPE - Partidul Popular European;

PSE - Partidul Social European;

ALDE - Alianta Liberal Democrata European;

ALD - Alianta liberala democrata sau grupul verzilor.

Sunt numiti dupa preferintele politice peste 758 de deputati politici.

AUE - Curtea de Justitie Europeana la Luxemburg formata din 27 de judecatori asistati de 8 avocati.

Functiile curtii de justitie:

1. Curtea de arbitraj au competenta solutionarii litigiilor in care se constituie ca parti statele membre;

2. Curtea constitutionala ea clarifica drepturile si obligatiile juridice ale statelor membre dar si raporturile juridice dintre institutiile comunitare U.E.

3. Tribunal administrativ ea poate fi sesizata de catre statele membre in legatura cu orice activitate ilegala desfasurata intr-un stat membru.

4. Mai fucntioneaza si un tribunal de prima instanta ce se ocupa de recursurile intentate de persoane fizice sau juridice nemultumite de deciziile curtii.

Politica comerciala externa si agricola.

Cap.IV de extras de pe CD

5. Curtea europeana de conturi

Sediul la Luxemburg 1975 an de infiintare. Are ca principala atributie verificarea conturilor si executiei bugetului general al comunitatii. Aceasta verificare are un dublu obiectiv: de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si aceea de a informa cu privire la modul de utilizare a fondurilor publice de catre autoritatile responsabile.

Acesti functionari au mandat de 6 ani si trebuie sa fie persoane independente.

Curtea europeana de conturi asista Consiliul de Ministrii si Parlamentul in vederea realizarii bugetului comunitar, controleaza legalitatea veniturilor si cheltuielilor, utilizarea creditelor comunitare si a ajutoarelor de la bugetul european.