Uniunea Europeana si aderarea Romaniei

Uniunea Europeana si aderarea Romaniei

1.1. Istorie

Tentative de unificare a natiunilor europene au existat inca dinaintea aparitiei statelor nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominata de celti, iar mai tarziu a fost cucerita si condusa de Imperiul Roman, centrat in Meditarana. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forta. Impreiul Franc al lui Carol cel Mare si Sfantul Imperiu Roman au unit zone intinse sub o singura administratie pentru sute ani. Uniunea vamala a lui Napoleon si mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existenta tranzitorie.

Data fiind diversitatea lingvistica si culturala a Europei, aceste incercari au implicat de obicei ocupatia militara a natiunilor, conducand la instabilitate.Una dintre primele propuneri pentru o unificare pacifica prin cooperare si egalitatea statutului de membru a fost facuta de Victor Hugo in . In urma catastrofelor provocate de primul si al doilea razboi mondial, necesitatea formarii unei (ce a devenit mai tarziu) Uniuni Euroepene a crescut, din cauza determinarii de a reconstrui Europa si de a elimina posbilitatea unui nou razboi. Acest sentiment a dus in cele din urma la formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului de catre Germania (de vest), Franta, Italia si tarile din Benelux.

Acest lucru a fost posibil prin semnarea in aprilie a Tratatului de la Paris, care a intrat in vigoare in iulie .

Prima uniune vamala totala, cunoscuta initial ca si Comunitatea Economica Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in si implementata la 1 ianuarie . Aceasta din urma s-a transformat in Comunitatea Europeana care este in prezent 'primul pilon' al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie .

Tratatul de la Roma se refera la tratatul prin care a fost instituita Comunitatea Economica Europeana (EEC) si a fost semnat de Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia si Luxemburg la 25 martie .

Initial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunitatii Economice Europene. Totusi, Tratatul de la Maastricht l-a amendat eliminand, printre alte lucruri, cuvantul 'Economic' atat din numele comunitatii cat si al tratatului. Din acest motiv tratatul este denumit de cele mai multe ori Tratat de instituire a Comunitatii Europene sau Tratatul CE.

In aceasi zi a mai fost semnat un tratat care instituia Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA, Euratom) . Cele doua tratate, impreuna cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, care a expirat in 2002, au devenit Tratatele de la Roma. Atat Tratatul de la Roma, cat si Tratatul CEEA au intrat in vigoare la 1 ianuarie .

Tratatul initial a fost modificat de catre toate tratatele ulterioare; Tratatul de la Nisa a incercat sa consolideze toate tratatele intr-un singur document, dar Tratatul CE a ramas o sectiune de sine statatoare in cadrul acestuia.

Desi intrarea in vigoare in a Tratatului de instituire a Uniunii Europene a fost un nou pas in directia integrarii europene, luarea majoritatii deciziilor in cadrul Uniunii se face inca dupa baza legala a Tratatului CE, care ramane principala sursa a legislatiei comunitare.

Tratatul de la Maastricht, numit si Tratatul pentru Uniuni Europene (TUE), a fost ratificat de ansmablul tarilor membre ale Comunitatii Europene la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie .

Acesta marcheaza formarea Uniunii Europene, bazata pe acesti trei piloni:

• Comunitatile Europene (CE)
• Politica externa si de securitate comuna (PESC)
• Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala (CPJMP)

1.2.Institutii

Uniunea Europeana este compusa din 5 institutii principale:

Parlamentul European, care reprezinta cetatenii Uniunii Europene, si care este ales prin vot direct de catre acestia;

• Consiliul Uniunii Europene , care reprezinta interesele generale ale UE;
• Curtea europeana de justitie a Comunitatii europene

care se ingrijeste de respectarea legilor europene;

Curtea de conturi europeana care verifica finantarea activitatilor UE;

a) Parlamentul European

Parlamentul European cu sediul la Strasbourg este ales din la fiecare cinci ani. Este adunarea reprezentativa a 374 milioane de locuitori ai Uniunii Europene, si dupa extinderea UE din 2004 a 450 de milioane de europeni. In mare, tendintele europene din statele membre se reflecta in fractiunile politice de pe scena europeana.

Puteri

Parlamentul are trei puteri importante:

Puterea legislativa reprezinta adoptarea legilor europene (foi de parcurs, ordonante, decizii). Prin aceasta cooperare legislativa se asigura adoptarea intr-o forma democrata a textelor legilor. Parlamentul European nu detine nici un drept al initiativei, deci nu poate sa voteze pentru un proiect propriu de lege.

Puterea bugetara , deci poate sa exercite o influenta asupra cheltuelilor comunitatii.

Puterea de supraveghere democratica, se exercita asupra Comisiei Europene. Parlamentul European isi spune parerea despre numirea membrilor comisiei si poate sa depuna o motiune impotriva acesteia. In plus, exercita control politic asupra tuturor institutiilor.

Alegeri

Parlamentul European este ales odata la 5 ani. Urmatoarele alegeri vor avea loc in anul . La alegerile din iunie au participat aproximativ 160 de milioane de cetateni din 25 de tari, reprezentand 46% din persoanele cu drept de vot.

Cetateni cu drept de vot sunt acei cetateni ai unei tari membre in Uniunea Europeana cu varsta de peste 18 ani.

Parlamentarii vor fi alesi separat in fiecare tara. Parlamentarii nu reprezinta puterea de alegere a unei tari, atat timp cat statele mici au un numar supra-proportional de parlamentari.

La 26 septembrie 2005, 35 de parlamentari romani si 18 bulgari au primit statutul de observator in Parlamentului European, si pot participa, fara drept de vot, la toate sedintele parlamentare. In numarul de mandate ale tuturor parlamentarilor vor fi reduse, inclusiv a celor romani care vor avea numai 33, dar acestia vor primi drepturi depline in parlament.

b) Consiliul Uniunii Europene, denumit si Consiliul de Ministri, reprezinta, impreuna cu Parlamentul European, ramura legislativa a Uniunii Europene.

Nu este acelasi lucru cu Consiliul Europei, care este este o organizatie internationala, complet independenta de Uniunea Europeana. De asemenea nu trebuie sa fie confundat cu Consiliul European, care este o institutie diferita, chiar daca foarte apropiata de aceasta.

c) Comisia Europeana (formal Comisia Comunitatii Europene) este organul executiv al Uniunii Europene. Consista, actualmente, din 25 de membri, unul pentru fiecare stat.

Presedintele Comisiei este din Jos Durao Barroso (Portugalia).

Membrii Comisiei sunt complet independenti si nu se prevede acceptarea de catre instructiuni din partea statelor de provenienta.

Numirea Comisiei

Presedintele Comisiei este ales de Consiliul European; alegerea trebuie sa fie confirmata de Parlamentul European. Restul celor 24 de comisari sunt numiti de statele membre, in acord cu Presedintele. La final, intreaga Comisie trebuie sa fie aprobata de Parlamentul European.

d) Curtea de justitie a Comunitatii Europene

• a fost instituita prin Tratatul de la Paris, care fonda Comunitatea europeana a carbunelui si otelului.
• are sediul in Luxemburg
• este compusa din 15 judecatori si 8 avocati generali, numiti de guvernele statelor membre.

Curtea de conturi europeana, instituita in , examineaza legitimitatea si regularitatea intrarilor si iesirilor din Uniunea Europeana si supravegheaza gestiunea financiara sanatoasa a bugetului UE.

e) Curtea de Conturi este compusa de un cetatean pentru fiecare stat membru, numit de Consiliul Uniunii Europene cu un mandat de sase ani, care poate fi innoit.

Din 1 mai, Curtea este compusa din 25 de membri; din motive de eficienta, Curtea poate institui sectiuni in interiorul ei, cu un numar redus de membri, pentru a adopta anumite categorii de relatii si pareri.

Membrii isi desemneaza presedintele Curtii, care ramane in post timp de trei ani.

1.3. Tari candidate si alte tari membre ale AELS (EFTA) -Asociatia Europene de Liber Schimb :

Patru tari,Bulgari ,Romania, Croatia si Turcia (asociata din si in uniune dogmala din ), sunt oficial candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

Romania si Bulgaria vor deveni membri cu drepturi depline la 1 ianuarie , daca vor indeplini criteriile de aderare si daca Tratatul de Aderare al Republicii Bulgare si Romaniei va fi ratificat de catre toate parlamentele natioale ale statelor membre. Tratatul a fost semnat de reprezentantii statelor membre UE si de cei ai Romaniei si Bulgariei la Abatia Neumnster din Luxemburg la 25 aprilie 2005. Pana la sfarsitul anului 2005, 9 state ratificasera tratatul.

Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeana. Ambitiile europene ale Turciei dateaza de la Acordurile de la Ankara din 1963.

Turcia a inceput negocieri preliminare la 3 octombrie . Totusi, analistii considera ca aceasta tara nu va adera mai devreme de 2015, datorita numarului mare de reforme economice si sociale care trebuie intreprinse.

De la acordarea statutului de tara candidata, Turcia a implementat reforme permanente in privinta drepturilor omului , a abolit pedeapsa cu moartea , a oferit drepturi culturale minoritatii curde, si a avansat in rezolvarea difirendului cipriot . . Totusi, datorita diferentelor religioase si culturale in relatie cu restul Europei, Turcia se loveste de o opozitie puternica din partea guvernelor conservatoare si religioase ale statelor membre, in special Franta, Germania, Austria, Grecia, Cipru si Slovenia.

Croatia este un alt stat candidat la aderare. Aderarea ar putea avea loc pana in 2010, desi procesul de aderare a fost incetinit printre altele de necooperarea Croatiei cu Tribunal international pentru crime de razboi de la Haga. La 9 noiembrie , Comisia Europeana a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, devenind astfel cea de a treia republica care castiga acest statut.

1. 4.Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Romania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. In , o intelegere a inclus Romania in Sistem Generalizat de Preferinte al Comunitatii iar un acord asupra produselor industriale a fost semnat in .

Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din , urmand ca in sa fie semnat un Acord de Comert si Cooperare. Acordul european a intrat in functiune in februarie . Prevederile comerciale au fost puse in aplicare incepand din printr-un 'Acord Interimar'. Romania a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie .

In iulie 1997, Comisia si-a publicat 'Opinia asupra Solicitarii Romaniei de a Deveni Membra a Uniunii Europene'. In anul urmator, a fost intocmit un 'Raport privind Progresele Romaniei in Procesul de Aderare la Uniunea Europeana'. In urmatorul raport, publicat in octombrie 1999, Comisia a recomandat inceperea negocierilor de aderare cu Romania (cu conditia imbunatatirii situatiei copiilor institutionalizati si pregatirea unei strategii economice pe termen mediu).

Dupa decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie , negocierile de aderare cu Romania au inceput la 15 februarie (starea negocierilor). Obiectivul Romaniei este de a obtine statutul de membru cu drepturi depline in .

Pana la sfarsitul anului si pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeana a dat semnale bune in privinta Romaniei iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii largite, Romania a primit asigurari ca face parte din primul val al extinderii alaturi de Bulgaria si celalalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune si ca Uniunea Europeana are in vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului.

Romania a incheiat negocierile de aderare la summitul UE de iarna de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. In acelasi summit s-a stabilit luna aprilie 2005 pentru semnarea tratatului de aderare cu Romania si Bulgaria, urmand ca cele doua tari sa adere la 1 ianuarie , cu exceptia cazului in care sunt raportate incalcari grave ale acordurilor stabilite, caz in care aderarea va fi amanata cu un an, pana la 1 ianuarie (clauze de salvgardare).

Integrarea Romaniei (momente cheie)

Uniunea Europeana s-a bazat de la inceput pe principiul conform caruia, fiecare tara Europeana, poate fi o posibila candidata la integrarea in marea familie Europeana . IN momentul de fata, acest lucru este cu atat mai credibil cu cat 10 noi state membre au aderat la Uniunea Europeana, iar Romania si Bulgaria sunt la un pas de a atinge acest obiectiv.

Momentele cheie, pana in prezent, ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt:

• februarie 1993, Romania a semnat Actul de asociere la Uniunea Europeana
• in anul 1995 Romania a aplicat pentru a deveni membra a Uniunii Europene
• in anul 1997, in cadrul agendei 2000, emisa de catre Comisia Europeana , se specifica dorinta Romaniei de a adera la Uniunea Europeana .
• Martie 1998, a fost lansat procesul de largire a Uniunii Europene, Romania fiind inclusa in acest proces
• iunie 1999, Romania a prezentat programul national pentru aderarea la Uniunea Europeana.
• Februarie 2000, au inceput negocierile oficiale ale Romaniei.
• martie 2000 au inceput discutiile privitoare la primele 5 capitole de negocieri
• Decembrie 2000, Consiliul European reunit la Nice, a adoptat pozitia comuna a Uniunii Europene, privitoare la reformele institutionale necesare noii PAC. in urma acestei intalniri s-a decis ca Uniunea Europeana sa accepte ca noi membrii doar acele state care vor fi pregatite pana la sfarsitul lui 2002.
• mai 2001 s-au deschis alte doua capitole de negociere, pentru piscicultura si tarifele vamale ale Uniunii Europene.
• Pe 13 noiembrie 2002, Comisia a hotarat Foaia de Parcurs pentru Romania si Bulgaria.
• In decembrie 2002, Consiliul European reunit la Copenhaga, a luat decizia aderarii a zece noi state membre si a aprobat propunerea Comisiei privitoare la Foaia de Parcurs a Romaniei si Bulgariei
• Martie 2003, Comisia Europeana prezinta revizuirea Parteneriatului pentru Aderare a Romaniei si Bulgariei

1. 5.Avantajele tinerilor dupa integrarea in Uniunea Europeana

In ceea ce priveste aderarea Romaniei la UE, efectele pentru tineri, s-au facut simtite atat inainte de aderare, in cadrul procesului de pregatire si se vor simti dupa ce Romania va deveni membru al Uniunii Europene.
Conform acquis-ului comunitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie in tara sa, va putea, de asemenea, sa practice acea profesie si in alt stat membru al UE, in aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv. De aceea, va urma o procedura de recunoastere a calificarii. Daca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce prevede acquis-ul comunitar pentru anumite profesii specifice, persoana respectiva fie sustine teste de aptitudini, fie da examene de diferenta.

Tendinta in Uniunea Europeana este de armonizare a programelor de invatamant universitare si post-universitare.
. Accesul pe piata europeana va reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai vasta, unde sansele de a gasi un loc de munca vor creste, ca si numarul de profesii in general, intrucat vor aparea noi tipuri de meserii.