Administratia publica si finantele publice

Administratia publica si finantele publice

1. 1. Administratia publica

Orice stat fiind o putere publica, organizata pe un teritoriu delimitat si recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci si de a-i rezolva interesele atat de diferite de la o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul.

Pentru a-si indeplini acest rol, statul isi imparte teritoriul si populatia aflata pe acesta in anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc.

Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unitatile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judet, tinut, regiune, oras, comuna, etc. Astazi, , "teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete"

In toate aceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, care sa-l reprezinte si sa actioneze in acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi.

In toate tarile cu regim democratic si dezvoltate din punct de vedere economic, o parte importanta a activitatilor economico-sociale se desfasoara sub responsabilitatea administrativa, financiara si legala a autoritatilor locale.

Gradul de implicare al autoritatilor locale in aceste activitati difera, desigur, de la o tara la alta si depinde in mare masura de conditiile istorice, de mostenirea culturala, de mediul social si de contextul socio-politic din fiecare tara.

Un stat democratic trebuie sa asigure mijloacele care sa permita cetateanului participarea la gestionarea afacerilor publice si la luarea deciziilor care il privesc, iar acest lucru se poate realiza prin acordarea de "puteri administrative" colectivitatilor locale, autoritatilor lor alese, ca si prin incurajarea societatii civile, asociatiilor neguvernamentale.

In tara noastra, administratia publica locala are o traditie indelungata, dar, in ultima perioada, se remarca modificari importante menite sa asigure o democratie reala a acesteia.

Conditiile actuale, impun o crestere a responsabilitatii administratiei publice locale in fata cetateanului, astfel incat maximizarea drepturilor si libertatilor cetatenilor sa devina obiectiv central al activitatilor publice.

Autonomia locala reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii

Legea nr 215/2001 prevede expres ca autonomia locala este admistrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.

Admistratiile locale cunosc posibilitatile proprii privind resursele si cheltuielile lor, de aceea autonomia locala reprezinta un element important pentru dezvoltarea lor si esential pentru constituirea dreptului de a atrage resurse financiare proprii.

Principiile constitutionale de baza ale administratiei publice depolitizarea administratiei, cresterea autonomiei locale, a capacitatii administrative, a profesionalismului si eficientei administratiei publice locale, in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor oferite cetatenilor.

Autonomia locala a comunelor si oraselor este implemetata de consiliile locale si de primari.

Autoritatea administratie publice insarcinata cu coordonarea activitatilor consiliilor comunale si orasenesti este Consiliul Judetean.

1.2. Conceptul privind finantele publice

Finantele publice sunt cunoscute sub aceasta denumire in mod deosebit din prima parte a perioadei istorice contemporane.

Constituirea statului, dezvoltarea aparatului de stat cuprinzand atributiile legislative, executive, judecatoresti, a determinat efectuarea de cheltuieli pentru a caror acoperire au fost instituite impozite si taxe care au constituit "veniturile publice".

In procesul procurarii si repartizarii resurselor de care are nevoie statul se nasc anumite relatii.

Aceste relatii capata o expresie baneasca devenind relatii financiare, mai exact spus finante. Existenta finantelor este indisolubil legata de existenta statului.

In toate oranduirile social economice care au existat, finantele s-au manifestat ca relatii sociale de natura economica, determinate de procesul de repartitie a produsului social, a venitului national, legat de indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.

De asemenea, finantele au imbracat forma valorica baneasca, ele au purtat trasaturile conditiilor economice, politice si sociale in care se formeaza si repartizeaza fondurile create.

La formarea fondurilor necesare statului participa atat persoanele care isi desfasoara activitatea in sfera productiei materiale cat si cele din servicii, alte activitati nemateriale, cu o parte din veniturile realizate in procesul distribuirii si redistribuirii venitului national. Prelevarile de resurse la dispozitia statului au un caracter obligatoriu.

De pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi - persoanele fizice sau juridice, cat si societatea in ansamblul sau.

Cuvantul finante isi are originea in limba latina.

In secolele al XIII - XIV- lea se foloseau expresiile finatio, financias, financia pecuniaria[4], in sensul de plata in bani. Sensul cuvantului in toate cazurile se refera la relatiile patrimoniale cu plata in bani.

Cu trecerea timpului cuvantul finante a capatat un sens foarte larg cuprinzand: bugetul public, creditul operatiunile bancare, de bursa, intr-un cuvant toate resursele, relatiile si operatiunile banesti.

Este total neadecvata identificarea notiunii de finante cu aceea de bani, venituri in bani, resurse banesti, obligatii banesti, creante.

O interpretare mai realista si cuprinzatoare este aceea ca: finantele exprima relatii sociale, de natura economica in expresie baneasca, ce apar intr-un anumit proces si cu un scop bine determinat.

Finantele pot fi publice sau private, primul termen este asociat cu statul, pe cand cel de al doilea tine de activitatea agentilor economici, a societatilor bancare, cu resursele si cheltuielile acestora.

Finantele publice apartin statului, acestea provin de la persoane fizice sau juridice si raspund nevoilor generale ale societatii.

Modul de gestionare a finantelor publice este supus dreptului public.

1.3. Continutul economic al finantelor publice

Satisfacerea nevoilor generale ale societatii fac necesara constituirea unor importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice.

Formarea acestor fonduri au la baza parti din produsul intern brut, ele fiind utilizate la finantarea nevoilor sociale, atat de interes national cat si local.

In mod concret, formarea fondurilor se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumparare de la diverse persoane fizice sau juridice la dispozitia autoritatilor de stat.

In acelasi timp de la aceste fonduri se fac transferuri de putere de cumparare catre diversi beneficiari - persoane fizice sau juridice.

Se realizeaza un flux de resurse in dublu sens - catre si de la fondurile publice, acest fapt generand crearea anumitor relatii - raporturi intre participantii la acest proces.

Acestea sunt

relatii care apar intre participantii la constituirea resurselor financiare publice;

relatiile dintre colectivitate reprezentata prin autoritatile de stat si beneficiarii fondurilor publice.

In procesul constituirii si redistribuirii fondurilor publice, relatiile sociale sunt prin natura lor relatii economice legate indisolubil de repartitia produsului intern brut.

Relatiile economice exprimate valoric care apar in procesul repartitiei produsului intern brut, legate de satisfacerea nevoilor colective ale societatii constituie relatii financiare, adica finante.

Banii, in general, mijlocesc relatiile de schimb pe piata de bunuri si servicii, satisfac masurarea valorii, sprijina depozitarea valorilor si asigura efectuarea platilor atat fiecarui individ cat si fiecarei organizatii sau statului.

Rolul finantelor publice este de a contribui la reproducerea si perpetuarea sistemului socio-organizational statal, central si local, a relatiilor acestuia cu mediul economico-social si formele sale de proprietate.

In unele tari, finantele publice reprezinta un important instrument al politicii economice si sociale.

Finantele publice locale au caracter obiectiv in etapa actuala pe care o traverseaza tara noastra.

Elementele mostenite de la vechiul sistem, dificultatile cu care se confrunta autoritatile locale impun continuarea unei reforme corespunzatoare in domeniul finantelor publice locale, astfel legislatia in acest domeniu a suferit un sir de modificari.

In reforma administratiei publice un accent important este pus pe componenta financiara a acesteia.

Finantele publice locale grupeaza "ansamblul procedeelor de constituire si intrebuintare a fondurilor banesti de interes local, atat bugetare, cat si extrabugetare sau speciale".

In literatura de specialitate, finantele publice locale mai sunt denumite si finante publice infranationale.

Finantele publice locale reprezinta "totalitatea relatiilor sociale si economice a operatiunilor financiare pe care le realizeaza, in limitele stabilite de lege, o autoritate locala, in cursul indeplinirii atributiilor sale prevazute de lege, in acord cu un mandat specific acordat de alegatorii sai".

Rolul finantelor publice locale este de a furniza cetatenilor, prin intermediul autoritatilor locale, acele bunuri si servicii pe care acestia nu si le pot procura de pe piata concurentiala in cantitatea si calitatea corespunzatoare satisfacerii nevoilor lor.

Deci, finantele locale au o importanta deosebita care le confera posibilitatea manifestarii unei influente reale in viata locala, in special pe plan economic si social.

Cadrul legislativ al finantelor publice

Necesitatea elaborarii intr-o forma imbunatatita a Legii nr. 273/2006 a fost determinata de strategia de reforma, transformarile din economia tarii, transferul responsabilitatilor pentru unele activitati publice de la nivel central la nivel local, necesitatea cresterii autonomiei locale si abordarea intr-o maniera transparenta a domeniului administratiei publice locale.

In legea privind finantele publice locale se mentioneaza patru principii bugetare noi, si anume: principiul autonomiei locale financiare, principiul consultarii, principiul proportionalitatii si principiul solidaritatii, iar principiul publicitatii este redenumit.

Principiul autonomiei locale financiare: "Unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, de care autoritatile administratiei publice locale pot dispune in mod liber in exercitarea atributiilor lor, pe baza si in limitele prevazute de lege"

Principiul consultarii: "Autoritatile administratiei publice locale vor fi consultate, prin structurile asociative ale acestora, asupra modalitatilor de alocare a resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale".

Principiul proportionalitatii: "Resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege".

Principiul solidaritatii: "Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea colectivitatilor locale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrema dificultate, prin alocarea de sume din fondurile de rezerva bugetara sau de interventie la dispozitia Guvernului".

Principiul publicitatii - principiul transparentei si publicitatii acest principiu aduce ca noutate publicarea pe pagina de internet a institutiilor publice si/sau prin afisaj la panourile de afisaj public ale unitatilor administrativ teritoriale, dupa caz, a proiectului de buget, bugetul aprobat, executia bugetului, evolutia executiei bugetului, rectificarea bugetului si contul de executie.

La nivelul judetelor repartizarea fondurilor este un proces transparent care asigura o aplicare stricta a legii in ceea ce priveste echilibrarea unitatilor administrativ - teritoriale si elimina arbitrariul si ingerinta politica a unor consilii judetene.

In acest sens, fondurile destinate echilibrarii bugetelor locale sunt repartizate direct de catre directiile judetene ale finantelor publice raspunzand in acest fel, la necesitatea asigurarii obiectivitatii si transparentei in aplicarea formulelor de repartizare, pe baza unor reguli precise.

A fost introdus criteriul de excludere de la repartizarea fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale, adica excluderea localitatilor cu un venit mediu pe cap de locuitor mai mare decat media judeteana.

Acest fapt a determinat realizarea unei repartizari mai judicioase a fondurilor de catre autoritatile administratiei publice locale aflate in mod real in dificultate financiara.

Incepand cu anul 2008 bugetele locale vor cuprinde sectiuni de functionare si sectiuni de dezvoltare. De asemenea, se vor stabili standarde minime de cheltuieli ce trebuie avute in vedere in fundamentarea sectiunilor de functionare, asigurandu-se astfel o apreciere corecta a cheltuielilor de catre autoritatile deliberative, precum si cresterea responsabilitatii autoritatilor executive in alocarea resurselor.

Cresterea limitei gradului de indatorare al autoritatilor administratiei publice locale va permite obtinerea de resurse financiare suplimentare destinate finantarii unor actiuni multianuale, avandu-se in vedere asigurarea cofinantarii proiectelor cu finantare europeana si compatibilizarea cu regulile bugetare ale Uniunii Europene.

In fundamentarea ratei dobanzii aferente obligatiunilor pe pietele internationale se tine cont si de ratingul de tara al debitorului. Ratingul este o activitate complexa de estimare a riscurilor aferente titlurilor financiare, definitivata prin acordarea unei note ce indica probabilitatea ca entitatea emitenta sa nu isi achite la scadenta principalul si dobanzile sau sa intre in faliment.

Ratingul de tara cuantifica riscul de tara, adica "expunerea la pierderi ce pot sa apara intr-o afacere cu un partener strain, cauzate de evenimente specifice care sunt, cel putin partial, sub controlul guvernului tarii partenerului"[7].

Nota acordata unei tari joaca rolul de prag suveran, adica ratingul de tara aferent datoriei in valuta nu poate fi depasit de catre o autoritate locala sau o banca din interiorul granitelor sale.

Cele mai importante beneficii aduse emitentilor avand un rating ridicat sunt acelea ca: rata dobanzii este mai redusa, reflecta implicit si costul imprumutului, precum si faptul ca obligatiunile lansate pe piete internationale vor fi plasate mai rapid.

Localitatile vor avea un rating asemanator ratingului de tara, care va reprezenta o apreciere asupra capacitatii si vointei autoritatii locale de a-si achita obligatiile financiare, garantate si negarantate, integral si la timp.

Legea privind finantele publice locale s-a intocmit avandu-se in vedere cerintele actuale de elaborare a unui buget orientat catre un management bugetar modern, in conditiile unui transfer de responsabilitati si resurse corespunzatore pentru unele activitati publice de la nivel central la nivel local, prin imbunatatirea procedurilor si a mecanismelor in utilizarea fondurilor publice locale.

Motivatia repartizarii sarcinilor statului in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor publice, intre veriga centrala si cea locala rezida din faptul ca autoritatile locale sunt capabile sa mobilizeze si sa administreze mai eficient resursele deoarece sunt mai bine plasate pentru a identifica in mod corespunzator prioritatile, nivelul obiectivelor si criteriile de performanta in producerea si furnizarea serviciilor publice.

Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale precizeaza ca instrumentele datoriei publice locale sunt titluri de valoare, imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit, credite furnizor, leasing financiar, garantie locala

1.5. Resursele financiare publice

Resursele financiare publice se grupeaza in patru categorii:

Prelevari cu caracter obligatoriu denumite venituri fiscale, impozite, taxe, contributii.

- Resursele de trezorerie sunt imprumuturi pe termen scurt pana la un an, cu caracter rambursabil, la care se apeleaza in caz de goluri temporare de casa in executia bugetului

- Resursele financiare din imprumuturi de stat. Acestea se contracteaza prin emisiuni de obligatiuni, bonuri de tezaur, certificate de depozit care sunt limitate pe piata financiara. Imprumutul de stat se numeste si credit public si poate fi intern sau extern.

- Emisiunea baneasca consta in emisiunea de bani de catre Banca Centrala. Aceasta este practic un imprumut de la Banca Centrala.

Resursele de trezorerie si financiare din imprumuturi se obtin de pe piata financiara.

Piata financiara poate fi definita - generic - ca fiind locul de intalnire al detinatorilor de capitaluri (pentru diverse perioade de timp), cu cei care au nevoie de respectivele capitaluri pentru derularea diverselor activitati - fie in interes comercial, fie in interes privat sau in interes public

Piata financiara functioneaza mai ales datorita institutiilor specializate - numite si intermediari financiari - care ajuta si simplifica foate mult intalnirea cererii si a ofertei de capitaluri/fonduri banesti, atat in spatiu (evitand deplasarea fizica a celor interesati, adesea costisitoare), cat si in timp (reducand la minimum posibil perioada necesara cautarii contrapartidei interesante).

Apelul la un intermediar financiar permite atat utilizatorului de fonduri cat si investitorului - cel care detine fondurile si cauta un plasament pentru ele - sa intre in contact intr-un timp foarte scurt si cu costuri minime - costurile fiind in special reprezentate de comisionul intermediarului si, uneori, de cheltuielile legate de incheierea tranzactiilor.

Administratiile centrale si locale fac apel la piata financiara tot pentru a imprumuta bani pe diverse perioade de timp - scurt, mediu sau lung - si au nevoie de acesti bani pentru a-si putea desfasura activitatile generale necesare unei bune functionari a comunitatilor locale si/sau a unui stat national Utilizatorii de fonduri apeleaza la piata financiara pentru a-si asigura banii necesari derularii unor activitati diverse, pe care nu i-ar fi putut obtine pe alta cale.

La piata financiara apeleaza societatile comerciale, societatile care desfasoara activitati de interes public (cele care asigura transporturile in orase, iluminatul public, salubritatea etc.) precum si administratiile centrale si locale.

Administratiile centrale si locale fac apel la piata financiara pentru a imprumuta bani pe diverse perioade de timp - scurt, mediu sau lung - si au nevoie de acesti bani pentru a-si putea desfasura activitatile generale necesare unei bune functionari a comunitatilor locale si/sau a unui stat national.

Piata financiara, in functie de termenul pentru care mobilizeaza capitaluri, este formata din doua componente:

piata monetara

piata de capital.

Piata monetara este locul de intalnire al ofertei de capitaluri disponibile pe termen scurt si foarte scurt - de la maxim 360 de zile la 24 de ore sau mai putin - cu cererea pentru astfel de capitaluri.

Aceasta piata, foarte dinamica, asigura finantarea pe termen scurt a nevoilor temporare care apar la societatile care deruleaza activitati in interes public si la administratiile centrale si locale.

Legea nr. 313/2004 a datoriei publice defineste datoria publica locala ca fiind totalitatea obligatiile financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente si/sau nerezidente in Romania.

Aceeasi lege prevede ca autoritatile administratiei publice locale pot contracta si garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refintarea datoriei publice locale, potrivit legii, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor locale[11].

Aceste imprumuturi fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta obligatii ale Guvernului, iar plata datoriei publice aferenta acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale art. 3 alin. 3[12].

furnizare pachet produse lactate (lapte UHT sau pasteurizat 200 ml/unitate) si de panificatie (corn 80 g/unitate) pentru Programul lapte - corn pentru anul scolar 2007 - 2008, prin procedura licitatie deschisa cu etapa finala licitatie electronica conform prevederilor OUG nr. 34/2006 si HG 925/2006

IV. 1. Estimare valoare, Identificare fonduri, Alegere procedura

In conformitate cu prevederile OUG nr. 96/2002, produsele ce urmeaza a fi achizitionate se livreaza intr-un pachet lapte - corn

- un produs din lapte (tip UHT sau pasteurizat ) in ambalaj de 200ml/unitate (sau lapte batut, iaurt simplu integral, in ambalaj de 200m.l./unitate, lapte echivalent produse similare: lapte batut, sana, iaurt, branza topita, cascaval, lapte praf, telemea, unt, in limita de 33% din cantitatea totala livrata)

si

- un produs de panificatie corn in greutate de 80g/unitate, ambalat in folie dintr-un material avizat de Ministerul Sanatatii conform normelor sanitare legale in vigoare, produse similare: biscuiti, napolitane, grisine, sticks in limita de 33% din cantitatea totala livrata).

Aprovizionarea si distributia produselor de panificatie si lactate se face zilnic, bisaptamanal sau saptamanal la scolile de elevi cu clasele I-IV invatamant de stat si gradinitele cu program normal.

Cantitatile totale sunt stabilite de Consiliul Judetean Braila in cooperare cu Inspectoratul Scolar Braila, cu nominalizarea localitatilor, scolilor, gradinitelor si numarului de copii care urmeaza sa beneficieze de prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 96/2002, cu actualizarea numarului de beneficiari dupa definitivarea inscrierilor in anul scolar 2007-2008 (17.09.2007 - 13.06.2008).

Total beneficiari (prescolari + scolari) = 22.319 beneficiari (cu actualizarea numarului de beneficiari dupa definitivarea inscrierilor in anul scolar 17.09.2007 - 13.06.2008).

Nr. zile lucratoare an scolar = 175 zile

Valoarea estimata a contractului fara TVA este de 3.398.068 lei (1.061.896 euro).

In luarea deciziei de selectare a procedurii de achizitie publica, se are in vedere:

complexitatea contractului de achizitie publica respectiv;

costurile implicate de atribuirea contractului respectiv;

nivelul de dezvoltare si concurenta pe piata din domeniul unde va avea loc achizitia pentru a se putea alege intre licitatie deschisa si licitatie restransa;

constrangeri cum ar fi urgenta, compatibilitatea cu produse, servicii deja existente, existenta unui singur furnizor, prestator sau executant s.a.

Procedura de atribuire selectata este licitatie deschisa cu etapa finala de licitatie electronica, dupa selectia ofertantilor.

Licitatia electronica este un proces repetitiv de ofertare, realizat exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice si in care, dupa prima verificare/evaluare a ofertelor, ofertantii au posibilitatea reducerii preturilor prezentate si/sau imbunatatirii altor elemente ale ofertei.

Pentru imbunatatirea ofertei, se vor organiza 2 runde a 24 ore de licitatie electronica cu pauza de max 24 ore. Rundele pot fi intrerupte, in cazul in care ofertantul nu va imbunatati oferta.

Ofertantii trebuie sa fie inregistrati in sistemul electronic al achizitiilor publice (SEAP), pentru a putea participa la procedura de atribuire

Procedura a fost selectata in functie de codul CPV 15511000-3 lapte, 15511210-8 lapte UHT, 15511100-4 lapte pasteurizat, 15551300-8 iaurt, 15811300-9 corn, 15811500-1 biscuiti, 15540000-5 branzeturi, 15530000-2 unt si valoarea estimata a contractului pentru anul scolar 2007 - 2008.

Sursa de finantare este bugetul Consiliului Judetean Braila.

A fost intocmit caietul de sarcini care contine nivelurile de performanta privind calitatea produselor de panificatie si lactate.

Calitatea produselor lactate si de panificatie trebuie sa respecte parametrii microbiologici de calitate prevazuti in Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 975/1998, cap. III, Norme biologice, pct. 3, 4, 5, 7 si 68, 69, 72, 73. cap. III 'Norme microbiologice' pct. 3, 4, 5, 7, 68, 69, 72 si 73 din Normele igienico-sanitare pentru alimente, aprobate prin OMS nr. 975/1998. De asemenea, sunt respectate conditiile prevazute de Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei si al Ministrului Sanatatii nr. 327/166/2000.

S-au stabilit:

- cerintele minime de calificare fiind intocmita o nota justificativa;

- clauzele contractuale;

- criteriu de atribuire;

- formulare si modele;

- garantia de participare.

Cuantumul garantiei de participare - 65.000 RON

Perioada de valabilitate a garantiei de participare este de 60 de zile

Modul de constituire a garantiei de participare:

scrisoarea de garantie bancara, va fi prezentata in original;

ordin de plata in contul Consiliului Judetean Braila, RO37TREZ1515006XXX000215 deschis la Trezoreria Municipiului Braila.

Dovada achitarii garantiei de participare va fi anexata la coletul cu oferta.

Conform prevederilor art. 33 - (3) din HGR nr. 925/2006 oferta se respinge si returneaza nedeschisa    in cazul in care nu este insotita de copia documentului de plata a garantiei de participare.

A fost ales criteriul de atribuire "pretul cel mai scazut", oferta stabilita ca fiind castigatoare este acea oferta admisibila, a carei propunere tehnica raspunde la toate cerintele minime obligatorii solicitate si a carei propunere financiara contine pretul cel mai scazut.

S-a intocmit documentatia de atribuire care a fost aprobata de catre presedintele Consiliului Judetean Braila