Finantarea cheltuielilor la o institutie din administratia publica

1 Metode, tehnici si proceduri de finantate folosite de institutiile din administratia publica

Institutiile publice sunt finantate in fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli. In mod corespunzator, caile de finantare a institutiilor de la buget sunt diferite in functie de subordonarea lor. Din punct de vedere al subordonarii, exista institutii publice de subordonare centrala si institutii de subordonare locala. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica se numesc ordonatori de credite.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite raspund de: elaborarea proiectului de buget propriu; urmarirea modului de incasare a veniturilor; necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu; integritatea bunurilor aflate in administrare; organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali de credite ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Finantarea cheltuielilor de functionare si de investitii ale institutiilor publice se poate asigura integral din resursele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de gradul de subordonare al institutiilor. Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget. Finantarea se poate, insa, realiza din venituri extrabugetare asociate cu subventii acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale. Un alt mod de finantare a cheltuielilor este numai din venituri extrabugetare.

Finantarea cheltuielilor pentru institutiile publice mai poate fi asigurata si din venituri extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri.

O alta modalitate de finantare este data de veniturile obtinute din donatii sau sponsorizari, in conditiile legii. Fondurile acordate de persoanele juridice si fizice in vederea participarii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public sunt varsate direct la bugetul local din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit prevederilor legale si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Nu in ultimul rand, finantarea cheltuielilor la institutiile publice se poate realiza prin finantare externa.

Analiza surselor de finantare se poate efectua atat in mod global, la nivelul ansamblului actiunilor de realizat sau pe domenii de activitate, cat si la nivelul fiecarei institutii in parte. Prima abordare poate sa serveasca scopului de a identifica proportia participarii fiecarei surse in totalul resurselor constituite la nivelul actiunilor sau al institutiilor.

Efectuarea cheltuielilor publice locale, presupune in primul rand executia bugetului fundamentat in faza previzionala anterioara. Executia bugetului presupune un complex de operatiuni care se refera la incasarea, pastrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice locale.

Executia bugetului, la partea de cheltuieli, in limita sumelor aprobate ce se pun la dispozitia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedura specifica, cu operatiuni corespunzatoare urmatoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonantarea; plata .

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizeaza prin actul in baza caruia o entitate publica isi asuma obligatia de a plati o suma de bani catre o alta persoana fizica sau juridica, in conditii prevazute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de catre persoanele care au prin lege competenta de a angaja plati din resurse financiare publice, in limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoana este, in cazul administratiei publice locale, ordonatorul principal de credite.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea indeplinirii conditiilor legale sau obligatiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmeaza a se plati de catre autoritatea publica locala, prin persoane autorizate care o reprezinta pe aceasta. Ea se intemeiaza pe constatari faptice privind serviciile prestate, lucrari executate, cat si pe acte justificative legal intocmite.

Ordonantarea cheltuielilor publice bugetare se concretizeaza in emiterea unei dispozitii, de catre institutia publica pentru efectuarea platii sumei datorate.

Plata propriu-zisa este operatiunea care finalizeaza o cheltuiala publica bugetara si presupune transmiterea efectiva a sumei de bani datorate de persoana juridica sau unitatea careia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament in contul beneficiarului deschis la o banca, fie in numerar, prin casieria unitatii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operatiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate platile numai cu viza prealabila de control preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Derularea fluxurilor bugetare de incasari si plati intr-un cadru organizatoric adecvat si efectuarea operatiunilor respective, fie prin viramente intre conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componenta a activitatii bugetare, denumita executia de casa a bugetului. Organizarea judicioasa a executiei de casa trebuie sa asigure cunoasterea permanenta a evolutiei incasarilor si platilor bugetare, respectiv a masurii in care se realizeaza sincronizarea acestora, sa permita gestiunea soldului operatiunilor de casa, inclusiv analiza comparativa fata de prevederi.

Administratia publica locala isi organizeaza executia de casa a bugetului prin Trezoreria statului, evidentiindu-se in conturi distincte: veniturile, pe structura clasificatiei bugetare; cheltuielile, in limita creditelor aprobate si destinatiei stabilite; alte operatiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de acestia; venituri extrabugetare si cheltuielile dispuse de acestea, pe institutii publice locale si categorii de resurse.

Urmarirea incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor in cadrul administratiei locale se realizeaza avand la baza "Contul de executie", pe care Trezoreria il elibereaza zilnic si in care sunt evidentiate, pe de o parte veniturile, iar pe de alta parte cheltuielile la si de la bugetul local. In acelasi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se elibereaza viramentele, notele contabile, foile de varsamant, prin care se justifica incasarile la bugetul local.

In cadrul serviciului Buget Finante Contabilitate s-a organizat un sistem de urmarire a incasarii fiecarei surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnica este prezentata sub forma unei machete, ordonatorului principal de credite, dupa ce a fost vizata de directorul economic, oferind o imagine asupra incasarilor realizate, atat in numerar, cat si prin viramente.

Pentru a se putea derula in bune conditii efectuarea platilor, la deschiderea creditelor din bugetul local, ordonatorii principali de credite trebuie sa stabileasca lunar cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu. Pentru aceasta trebuie sa se tina cont de cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acopera platile respective.

Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare ca limita maxima pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, pe actiuni: social-culturale (invatamant, sanatate, cultura si arte, asistenta sociala), apararea nationala, ordine publica, organele puterii de stat, actiuni economice, precum si alte actiuni.

In cadrul fiecarui capitol, prin lege sunt prevazute si aprobate urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile curente (impartite apoi in cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si subventii si transferuri) precum si cheltuieli de capital. Creditele acordate pentru cheltuielile unui an bugetar nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar. In acelasi mod, nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator. Nici cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui capitol.

Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare deschise de Ministerul Finantelor Publice, la cererea ordonatorilor principali de credite. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se poate aproba de catre ordonatorul de credite si se efectueaza numai daca a fost in prealabil avizata de conducatorul serviciului financiar-contabil.

In vederea incadrarii in nivelul deficitului aprobat prin legea bugetului de stat pentru anul respectiv, Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, poate limita deschiderile de credite bugetare pentru efectuarea cheltuielilor bugetare sub nivelurile aprobate, corespunzator veniturilor incasate, cheltuielilor efectuate si prognozei realizarii acestora pana la sfarsitul anului.

Pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat, ordonatorii principali intocmesc o Cerere de deschiderea creditelor bugetare ( in trei exemplare) pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcare pe categorii de cheltuieli. Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru. Cererea se prezinta pana in ziua de 20 din ultima luna a trimestrului , impreuna cu o nota de fundamentare, Directiei Generale a Trezoreriei.

Directia Generala a Trezoreriei, dupa analiza si verificarea cererii aproba deschiderea creditelor, dupa care transmite exemplarul 1 Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite. Exemplarul 2 va ramane la Directia Generala a Trezoreriei, iar exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta Ministerului Finantelor Publice o Nota justificativa precum si     Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli proprii, cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine, cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorului de credite tertiar.

Ordonatorii principale de credite intocmesc Dispozitia bugetara pentru repartizarea creditelor atat pentru cheltuielile proprii, cat si pentru cheltuielile institutiilor din subordine.

Principalele elemente pe care trebuie sa le contina o cerere pentru deschiderea de credite sunt: 1.incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada pentru care se solicita creditele respective; 2.codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de conturi pentru activitatea trezoreriei; corectitudinea notelor justificative pentru toate categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor, a cheltuielilor preliminare, si, pe aceasta baza, a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise; 4.incadrarea valorii totale a Dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor in totalul creditului bugetar, cat si pe subdiviziunile acestuia.

Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului, creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si in municipiul Bucuresti.

Dupa inregistrarea in contabilitatea proprie, Directia Generala a Trezoreriei expediaza la Directia de Trezorerie Judeteana exemplarul numarul 2 din Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor, prin care se comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din subordinea ministerelor.

Directia de Trezorerie Judeteana va proceda in continuare astfel: 1.va grupa dispozitiile bugetare pe localitatile in care isi au sediul institutiile respective; 2.intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet; expediaza trezoreriilor municipale, orasenesti si perceptiilor-trezorerii, dispozitiile bugetare, impreuna cu borderoul pentru institutiile care au deschise la acestea conturi; 4.pentru institutiile publice care au conturi deschise la Directia de Trezorerie Judeteana se retin dispozitiile bugetare.

Trezoreriile municipale, orasenesti si perceptiile- trezorerii verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou, dupa care exemplarul numarul 2 se restituie Directiei de Trezorerie Judeteana, pentru confirmarea primirii dispozitiilor bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul numarul 1.

Creditele din bugetul de stat pentru transferuri catre bugetele locale se deschide de Ministerul finantelor Publice pe seama Directiei de Trezorerie Judeteana si a municipiului Bucuresti, iar acestia, la randul lor, repartizeaza creditele bugetare la trezoreriile teritoriale din judetul respectiv sau sectoarele municipiului Bucuresti.

Pentru solicitarea creditelor din bugetul de stat pentru transferuri, Directia de Trezorerie Judeteana intocmeste si prezinta Ministerului Finantelor Publice o Cerere de deschidere de credite insotita de o Nota justificativa privind solicitarea transferului din bugetul de stat.

Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea trezoreriei la toate nivelurile pe baza Cererilor de deschidere de credite si a dispozitiilor bugetare, in contul din afara bilantului 01 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat".

Finantarea institutiilor publice de la bugetul de stat

(1)- Ordonatorii Principali de Credite inainteaza Directiei Generale a Trezoreriei Cererea de deschidere a creditelor bugetare(3 exemplare), impreuna cu Nota de fundamentare, pana in ziua de 20 din ultima luna a trimestrului, pentru trimestrul urmator;

)- Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, Ordonatorii Principali de Credite prezinta Ministerului Finantelor Publice o Nota justificativa precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor;

(2)- Directia Generala a Trezoreriei, dupa analiza si verificarea cererii, aproba deschiderea creditelor, dupa care transmite exemplarul 1 Trezoreriei Centrale,

(3)- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv;

(4)- Dupa verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului, creditele repartizate de catre ordonatorii principali de credite;

(5)- Directia Generala a Trezoreriei expediaza la Directia de Trezorerie Judeteana exemplarul numarul 2 din Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor, prin care se comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din subordinea ministerelor;

(6)- Directia de Trezorerie Judeteana grupeaza dispozitiile bugetare pe localitatile in care isi au sediul institutiile respective; intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet; pentru institutiile publice care au conturi deschise la Directia de Trezorerie Judeteana se retin dispozitiile bugetare;

(7)- Directia de Trezorerie Judeteana expediaza trezoreriilor municipale, orasenesti si perceptiilor-trezorerii, dispozitiile bugetare, impreuna cu borderoul pentru institutiile care au deschise la acestea conturi;

(8)- Trezoreriile municipale, orasenesti si perceptiile- trezorerii verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou, borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul numarul 1;

(9)- Exemplarul numarul 2 se restituie Directiei de Trezorerie Judeteana, pentru confirmarea primirii dispozitiilor bugetare;

(10)- Ordonatorii principali de credite intocmesc lunar Dari de seama contabile asupra executiei bugetare, pe care le depun la Directia Generala a Finantelor Publice;

(11)- Directia Generala a Finantelor Publice intocmeste apoi Dari de seama centralizate pe care le depune la Ministerul Finantelor Publice.

Privitor la creditele bugetare deschise din bugetele locale, ordonatorul principal de credite determina volumul creditelor bugetare in limita carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru institutiile publice din subordine. Pentru a stabili necesarul de credite care urmeaza a se deschide pentru luna respectiva, fiecare ordonator principal de credite intocmeste o Comunicare de deschidere a creditelor., pentru creditele deschise pe baza fondurilor provenite de la bugetul local.

Acest document se intocmeste in doua exemplare, la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si se prezinta pana in ziua de 20 din fiecare luna, pentru creditele aferente lunii viitoare. Documentul se prezinta compartimentului de coordonare a bugetului local din cadrul trezoreriei, care verifica si analizeaza incadrarea creditelor bugetare deschise in prevederile bugetelor locale aprobate anual, cu repartizarea pe trimestre. Se verifica si daca aceste credite au acoperirea din veniturile proprii si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva.

Dupa analiza si verificare, aceste credite se inregistreaza in contul din afara bilantului 02 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale" din creditele bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizeaza creditele bugetare institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorilor secundari sau tertiari de credite.

Finantarea institutiilor publice de la bugetul local

(1)- Ordonatorii de credite bugetare inferiori intocmesc solicitari de fonduri, pe care le prezinta ordonatorului principal de credite, care este primarul;

(2)- Primarul, la randul sau, intocmeste solicitari de credite, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru institutiile publice din subordine, si le prezinta spre analiza si aprobare Consiliului local;

(3)- Consiliul local analizeaza solicitarile de fonduri, le aproba, dupa caz;

(4)- Ordonatorul principal de credite determina volumul creditelor bugetare in limita carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru institutiile publice din subordine; intocmeste o Comunicare de deschidere a creditelor., pentru creditele deschise pe baza fondurilor provenite de la bugetul local, in doua exemplare, la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si se prezinta Trezoreriei pana in ziua de 20 din fiecare luna, pentru creditele aferente lunii viitoare;

(5)- Ordonatorul principal de credite repartizeaza creditele bugetare institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorilor secundari sau tertiari de credite prin Dispozitia bugetara de repartizare a creditelor trimisa Trezoreriei;

(6)- Trezoreria verifica daca aceste credite au acoperirea din veniturile proprii si subventiile ce urmeaza a fi alocate de la bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva. Dupa analiza si verificare, aceste credite se inregistreaza in contul din afara bilantului 02 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale" din creditele bugetare deschise;

(7)- Din contul de disponibilitati al bugetului local, se deschid credite bugetare ordonatorului principal de credite;

(8)- Din contul ordonatorului principal de credite se repartizeaza apoi sume in conturile ordonatorilor secundari sau tertiari de credite.

Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza Dispozitiei bugetare, care se verifica de catre compartimentul de control al bugetului local din cadrul trezoreriei si care se inregistreaza in contul din afara bilantului 02 "Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale pe seama unitatilor administrativ-teritoriale respective."

Dupa deschiderea si repartizarea de credite, ordonatorii de credite pot dispune plati din creditele bugetare astfel: in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli, cheltuieli materiale si prestari de servicii; in conturile institutiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Platile pot fi dispuse in numerar, prin casieria institutiilor sau prin decontarea din cont, in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari. In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele: cecul, pentru eliberarea numerarului; ordinul de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale; factura cu dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie publica, ca urmare a livrarii marfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestarii de servicii si executarii de lucrari.

In vederea efectuarii platilor dispuse de institutiile publice care au cont deschis la trezoreriile municipale, orasenesti si perceptii- trezorerii catre furnizorii si creditorii care au conturile deschise la banci comerciale se procedeaza astfel: ordinele de plata intocmite de institutia publica , primite la trezoreria din raza institutiei respective, se grupeaza si totalizeaza zilnic, distinct pe operatiuni si banci de destinatie. Pe baza documentelor grupate, serviciul "Contabilitate decontari " din cadrul trezoreriei intocmeste un ordin de plata centralizator pe operatiuni de plati din contul institutiei publice pentru care s-a acreditat contul trezoreriei.

Ordinul de plata centralizator este emis in doua exemplare: primul exemplar, impreuna cu documentele anexate se va transmite Directiei de trezorerie judeteana, prin posta sau delegat special; al doilea exemplar se retine la trezorerie ca document justificativ privind efectuarea platii. In acelasi timp, trezoreria avizeaza institutia publica prin extras de cont asupra efectuarii operatiunilor dispuse.

Directia de trezorerie judeteana verifica concordanta dintre ordinul de plata centralizator si documentele anexate, si apo regrupeaza toate documentele primite de la trezorerii, pe sedii de banci si intocmeste pentru fiecare banca, la care furnizorii sau creditorii au conturi deschise si carora urmeaza sa li se efectueze virarea sumelor, un ordin de plata centralizator, intocmit in trei exemplare.

Primele doua exemplare ale acestui ordin de plata centralizator intocmit catre fiecare banca, se transmit sucursalei Bancii Nationale a Romaniei , cu documentele justificative anexate. Al treilea exemplar ramane la Directia de Trezorerie, ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea proprie.

La sucursala judeteana a Bancii Nationale a Romaniei se va opera in conturi si, a doua zi, este transmis extrasul de cont. Trezoreria judeteana, dupa ce primeste extrasul, avizeaza trezoreriile subordonate platitoare asupra efectuarii platii, prin extrasul de cont emis de aceasta. Trezoreriile componente, pe baza extraselor, verifica modul de inregistrare in contabilitate a cheltuielilor.

Fig. Nr. Fluxul operatiunilor de plati la nivelul trezoreriei

Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat; dupa verificarea si centralizarea lor, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor darea de seama contabila centralizata asupra executiei bugetelor locale, pe ansamblu, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

Ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare consiliilor locale, dupa caz, pana la data de 31 mai a anului urmator, conturile anuale de executie a bugetelor locale, in structura urmatoare: la venituri: prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari realizate; la cheltuieli: credite aprobate initial; credite definitive; plati efectuate.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii. Ordonatorii de credite pot efectua plati in avans de pana la 30% pentru anumite categorii de cheltuieli, in conditiile dispozitiilor legale.

Finantarea diferitelor activitati trebuie sa porneasca de la premisa ca bugetul municipal este un instrument de implementare a strategiilor si politicilor urbane, si o modalitate de comunicare catre populatie a felului in care sunt cheltuite resursele financiare. Ar trebui sa se realizeze o trecere de la bugetul care pune accent pe costuri catre bugetul care pune accent pe obiective (programe). In forma bugetului pe programe, acesta va cuprinde solicitarile de fonduri pe fiecare program in parte, precum si sumele finale aprobate. La fel vor proceda si unitatile de cultura, unitatile de invatamant, sanatate in prezentarea bugetelor.

Prin realizarea bugetului pe programe, se asigura o mai buna repartizare a veniturilor si cheltuielilor, o dimensionare corecta a acestora, si in acelasi timp o urmarire judicioasa a realizarii lor. Un sistem integrat de bugete pe articole si programe, presupune respectarea legii, controlul cheltuielilor, furnizarea de servicii planificate, transparenta.

Institutii finantate de la bugetul local si alte surse de finantare

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Cu referire la Primaria municipiului Braila, , prin bugetul acesteia sunt finantate urmatoarele unitati: Primaria municipiului Braila; institutiile de cultura de interes municipal, si anume Teatrul "Mihai Eminescu", Teatrul de papusi si Filarmonica; Directia de servicii publice, unitatile de invatamant; Centrul de asistenta sociala, care cuprinde gospodariile anexe, cantina de ajutor social si centrul de noapte; Insotitorii persoanelor cu handicap; Cresa municipala; Serviciul comunitar pentru cadastru si agricultura si Serviciul interventii edilitare, SC Termica SA ; SC Eltrans SA ; SC Urban Serv SA ; SC Locativa SA.

Structura si previziunile cheltuielilor bugetare pe perioada 2001-2003, pe capitole de cheltuieli, conform clasificatiei bugetare, este prezentata in tabelul urmator:

Structura si previziunile cheltuielilor bugetare realizate din bugetul local al municipiului Braila, in perioada 2001-2003

- mii lei -

Privind dintr-un alt punct de vedere , si anume a modului cum sunt ele repartizate pe cheltuieli curente, ce contin: cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si cu servicii, subventiile, transferurile si dobanzile; cheltuielile de capital; operatiunile financiare de acordare de imprumuturi si de rambursari de credite, dobanzi si comisioane, precum si rezervele, structura cheltuielilor realizate din bugetul local , ele pot fi prezentate astfel:

Structura cheltuielilor realizate din bugetul local in perioada 2001- 2003

- mii lei -

Precum se poate observa, cea mai mare pondere in cheltuielile totale, si implicit si in cele curente, o au subventiile, urmate indeaproape de cheltuielile de personal. Primele detin o pondere de 40,84 % in cheltuielile totale si de 44, 85% in cheltuielile curente, iar cheltuielile de personal reprezinta 32% din cheltuielile totale si 35,13% din cheltuielile curente.

Importante prin ponderea lor in cheltuielile bugetului local sunt si cheltuielile materiale si cu servicii, care reprezinta 13,87% din cheltuielile totale si 15,23% din cheltuielile curente.

Urmatoarele ca importanta sunt cheltuielile de capital, cu o pondere de 8,93% in cheltuielile totale si de 9,81% in cheltuielile curente.

Precum s-a mai mentionat, finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local poate fi asigurata astfel: integral de la bugetul local, in functie de subordonare; din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare; integral din venituri extrabugetare.

Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget. Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfasurarea si largirea activitatii lor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

Fondurile acordate de persoanele juridice si fizice in vederea participarii impreuna cu autoritatile administratiei publice locale la finantarea unor actiuni de interes public, in situatia institutiilor si serviciilor publice, finantate integral de la buget, sunt varsate direct la bugetul local din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului local, iar fondurile se vor utiliza potrivit prevederilor si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Finantarea cheltuielilor unor institutii publice, indiferent de subordonare, se asigura atat din bugetul de stat, cat si din bugetele unor unitati administrativ-teritoriale, numai in cazurile in care, prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget.

Veniturile proprii ale bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, finantate din surse extrabugetare, provin din taxe, chirii, manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele. Veniturile extrabugetare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se incaseaza, administreaza, utilizeaza si contabilizeaza de catre acestea.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, finantate integral din surse bugetare sau din venituri extrabugetare completate de subventii , se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale, in limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, finantate integral din venituri extrabugetare, raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Consiliul local, poate hotari ca soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice subordonate, finantate integral din venituri extrabugetare, sa se preia la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

Executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului. Platile pentru investitiile institutiilor publice de interes local, indiferent de forma de finantare, se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investitii, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital si cu respectarea dispozitiilor legale privind investitiile si decontarea acestora.

Consiliile locale, pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri extrabugetare pe langa unele institutii si servicii publice, stabilind, totodata, domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati. Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri extrabugetare se intocmesc o data cu bugetul institutiei sau serviciului public de interes local de care apartin si se aproba o data cu bugetul acestora. In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale, rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local. In cazul in care, la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza unor documentatii temeinic fundamentate, consiliile locale pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conventie.

Utilizarea creditelor bugetare pentru alte destinatii decat cele aprobate atrage raspunderea celor vinovati. Este interzis institutiilor publice locale sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin bancile comerciale.

Cheltuielile cu investitiile reprezinta una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli efectuate din bugetul local si nu numai. Cheltuielile pentru investitiile municipale si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

O parte importanta a bugetului local este destinata finantarii invatamantului preuniversitar de stat. De aceea este important de evidentiat in ce masura cheltuielile acestor institutii sunt acoperite din diferite surse. Incepand cu anul 2001 cheltuielile privind finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza acestea isi desfasoara activitatea, cu exceptia cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.

Din bugetul de stat se finanteaza in continuare, prin Ministerul Educatiei si Cercetarii, in conformitate cu prevederile legale, cheltuielile privind: componenta locala aferenta proiectelor de reforma aflate in derulare cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe, platile de dobanzi si comisioane la creditele externe aferente proiectelor respective; bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii romani din afara granitelor tarii; organizarea examenelor, concursurilor si olimpiadelor nationale; perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice (cazare, masa, transport, drepturi salariale si cheltuieli ocazionate de desfasurarea activitatilor de perfectionare); cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic si inspectoratele scolare.

Facilitatile acordate elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. In cazul institutiilor de invatamant special de stat cheltuielile curente si de capital sunt finantate din bugetul consiliului judetean.

Bugetul institutiei de invatamant preuniversitar de stat se fundamenteaza pe baza:

a) finantarii proportionale cu numarul de elevi sau prescolari, pentru cheltuieli de personal, manuale scolare si burse;

b) finantarii complementare, pentru cheltuieli materiale si servicii, alocatii pentru institutii publice, precum si pentru cheltuieli de capital.

In anexe la bugetul institutiei de invatamant preuniversitar de stat se prezinta bugetul privind veniturile si cheltuielile activitatilor extrabugetare si bugetul de venituri si cheltuieli al internatelor, caminelor si cantinelor pentru elevi si prescolari.

In vederea cuprinderii in bugetul institutiilor de invatamant preuniversitar de stat a finantarii proportionale cu numarul de elevi sau prescolari, asigurata din bugetele locale, se procedeaza astfel: Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educatiei si Cercetarii criteriile si standardele pentru stabilirea finantarii proportionale a institutiilor de invatamant preuniversitar de stat. Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba criteriile si standardele dupa consultarea federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca.

Pe baza criteriilor si standardelor aprobate Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar de Stat propune Ministerului Educatiei si Cercetarii costurile medii anuale orientative pe elev/prescolar, pe niveluri si profiluri de instruire, in functie de care se stabileste finantarea proportionala. Ministerul Educatiei si Cercetarii aproba costurile medii anuale orientative dupa consultarea federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca.

Dupa aprobare costurile medii anuale orientative se comunica de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii inspectoratelor scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, in vederea stabilirii necesarului de fonduri pentru finantarea proportionala. In acest scop, la nivelul fiecarui inspectorat scolar se constituie Comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe institutii de invatamant preuniversitar de stat.

Fundamentarea finantarii proportionale- Sumele necesare pentru finantarea proportionala se calculeaza de fiecare institutie de invatamant preuniversitar de stat pe baza numarului de elevi/prescolari, pe profiluri de invatamant, si a costului anual orientativ pe un elev/prescolar, comunicat de inspectoratul scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti. In faza de elaborare a proiectului de buget se iau in calcul numarul de elevi/prescolari estimat de fiecare institutie, in functie de numarul de clase, si costul anual orientativ pe un elev/prescolar.

Fundamentarea finantarii complementare- Finantarea complementara se efectueaza in functie de necesitatile de cheltuieli ale institutiei de invatamant preuniversitar de stat. La propunerea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat, in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti se prevad cheltuielile materiale si servicii (cu exceptia manualelor), alocatiile pentru institutiile publice si cheltuielile de capital, care se asigura de catre acestea.

Venituri extrabugetare ale institutiilor de invatamant preuniversitar de stat- Institutiile de invatamant preuniversitar de stat pot utiliza, pe langa finantarea proportionala si finantarea complementara, si alte surse de venituri realizate in conditiile legii, si anume: venituri proprii provenite din activitatea de productie (ateliere-scoala, ferme agricole etc.), prestari de servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri din inchirieri de spatii, donatii, sponsorizari si alte venituri realizate din activitatea de invatamant, activitati cultural-educative, ale internatelor si cantinelor pentru prescolari si elevi.

Diferenta dintre totalul veniturilor extrabugetare si suma cheltuielilor prevazute se foloseste, in completare, in functie de necesitati, de catre institutiile de invatamant preuniversitar de stat la acoperirea altor cheltuieli ale acestora.

Deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se efectueaza de catre ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 'Invatamant', cu desfasurarea pe titlurile clasificatiei bugetare economice, si anume: 02 'Cheltuieli de personal', 20 'Cheltuieli materiale si servicii', 34 'Subventii', 38 'Transferuri' si 70 'Cheltuieli de capital'. Repartizarea creditelor se efectueaza pe baza de dispozitii bugetare in perioada 25 - 30 a lunii in curs pentru luna urmatoare, pe seama institutiilor de invatamant care au conturi deschise la unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica.

La primirea dispozitiei bugetare unitatea teritoriala de trezorerie si contabilitate publica inregistreaza creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, in contul institutiei de invatamant preuniversitar de stat: 02 'Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati din bugetele locale', care se desfasoara in conturi analitice, pe titluri, corespunzator repartizarii creditelor bugetare.

In cazul in care evidenta contabila a institutiei de invatamant este realizata de catre compartimentul financiar-contabil al unitatii administrativ-teritoriale, deschiderea creditelor bugetare, precum si platile dispuse in limita acestora se efectueaza direct de primarie.

Unitatile teritoriale de trezorerie si contabilitate publica comunica institutiilor de invatamant preuniversitar de stat sau primariilor, dupa caz, primirea dispozitiilor bugetare privind repartizarea creditelor bugetare de catre ordonatorul principal de credite, eliberand si extrase de cont.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget se efectueaza de catre ordonatorii de credite, pe baza de documente legale (state de plata salariale, comenzi, contracte, conventii etc.), vizate pentru controlul financiar preventiv, intocmite distinct pentru cheltuieli care se suporta din bugetul local si din venituri extrabugetare, dupa caz.

Pentru institutiile de invatamant preuniversitar de stat care isi executa bugetele proprii prin unitati administrativ-teritoriale sau prin alte institutii de invatamant la care sunt arondate, cheltuielile se angajeaza si se efectueaza astfel: directorii institutiilor de invatamant preuniversitar de stat semneaza documentele din punct de vedere al necesitatii, dupa care le transmit primariilor si institutiilor de invatamant preuniversitar de stat la care sunt arondate, care acorda viza de control financiar preventiv. Conducerile acestora din urma, dupa verificarea documentelor din punct de vedere al incadrarii, respectarii limitelor si destinatiei creditelor din bugetul unitatilor respective, precum si a dispozitiilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor institutiilor publice, procedeaza la aprobarea si efectuarea platilor propuse. In acest scop se intocmeste ordinul de plata care se prezinta la unitatea trezoreriei statului pentru decontare.

In vederea urmaririi executiei bugetelor ordonatorii tertiari de credite efectueaza platile de casa prin urmatoarele conturi deschise la unitatile trezoreriilor prin care isi deruleaza operatiunile de incasari si plati, si anume:

- contul 24.57.02.02 'Cheltuielile bugetului local pentru invatamant - cheltuieli de personal';

- contul 24.57.02.20 'Cheltuielile bugetului local pentru invatamant - cheltuieli materiale si servicii';

- contul 24.57.02.34 'Cheltuielile bugetului local pentru invatamant - subventii';

- contul 24.57.02.38 'Cheltuielile bugetului local pentru invatamant - transferuri';

- contul 24.57.02.70 'Cheltuielile bugetelor locale pentru invatamant - cheltuieli de capital'.

Cheltuielile din venituri extrabugetare se efectueaza din conturile 50.04 'Disponibil din venituri extrabugetare ale institutiilor de subordonare locala' si 50.10 'Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local', dupa caz.

Ordonatorii tertiari de credite au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea operatiunilor de incasari si plati, precum si a celorlalte operatiuni patrimoniale, in mod cronologic si sistematic, in conturile corespunzatoare din planul de conturi pentru institutiile publice, aprobat de Ministerul Finantelor Publice.

Ordonatorii tertiari de credite conduc evidenta analitica a platilor de casa, pe capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, in cadrul urmatoarelor conturi de finantare bugetara:

- contul 700.01 'Finantarea din bugetul de stat' pentru fondurile primite de la Ministerul Educatiei si Cercetarii prin inspectoratele scolare judetene, care are ca destinatie componenta locala aferenta proiectelor de reforma, bursele pentru elevii din Republica Moldova si pentru elevii straini si etnicii romani din afara granitelor tarii, organizarea examenelor, concursurilor si olimpiadelor nationale, perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice;

- contul 700.02 'Finantarea din bugetul local', pentru fondurile primite de la bugetele locale.

Creditele bugetare repartizate din bugetul de stat si bugetele locale pe seama ordonatorilor tertiari de credite si ramase neutilizate la incheierea exercitiului bugetar se anuleaza de drept.

Ordonatorii tertiari de credite intocmesc trimestrial si anual dari de seama contabile privind executia bugetara, in conformitate cu normele metodologice ale Ministerului Finantelor Publice, transmise ordonatorilor principali de credite.