| CATEGORII DOCUMENTE |
| Administratie | Drept |
Fundamentarea si realizarea
veniturilor bugetare la
Primaria Municipiului
Dorohoi
CUPRINS
CAPITOLUL I Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Dorohoi
I.3. Organizare interna si functionalitate
I.3.1. STRUCTURA ORGANIZATORICA
I.3.2. RESPOSABILITATILE PRIMARULUI, VICEPRIMATULUI SI SECRETARULUI
I.3.3.OBLIGATIILE PERSONALULUI DIN APARATUL PROPRIU DE SPECIALITATE
I.4. Relatii interne intre compartimente in plan fiscal si bugetar
CAPITOLUL II Fundamentarea indicatorilor financiari la Primaria Municipiului Dorohoi
II.1. Cadrul juridic in asezarea si calculul obligatiilor catre bugetul public
II.2. Fundamentare indicatorilor financiari privind veniturile
II.2.3. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA
II.3. Calcule si fundamentari privind principalele categorii de cheltuieli
II.3.1.DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL
ii.3.2.. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU
II.3.3. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL
II. 4. Continutul si structura bugetului de venituri si cheltuieli
Capitolul III Finantarea activitatilor la Primaria Municipiului Dorohoi
III.2. Metode, teh.nici, operatiuni folosite in finantarea Primariei Municipiului Dorohoi
IV.1. Evidenta tehnic-operativa
IV.4.Organizarea contabilitatii privind activitatea proprie si centralizatoare
Primul document scris cunoscut pana acum, care atesta existenta municipiului Dorohoi, este actul din 6 octombrie 1407 prin care boierii moldoveni reinnoiesc in orasul Liov omagiul catre regele Vladislav Iagello al Poloniei. Al treilea dintre cei 27 de boieri semnatari este 'pan Mihail de la Dorohoi'.
Mihail de la Dorohoi este mentionat in documentele targului timp de 30 de ani (1407-1437), fapt ce-l determina pe Gh. Ghibanescu sa-l considere intemeitorul vietii administrative la Dorohoi.
Astfel anul 2007 va fi un an de jubileu pentru municipiu caci se implinesc 600 de ani de la atestarea documentara care coincide in mod placut cu anul preconizat de aderarea la Uniunea Europeana.
Municipiul Dorohoi este situat in nord-estul tarii, la o distanta de 493 km de Bucuresti, pe calea ferata si de 488 km, pe sosea. In cadrul judetului Botosani se gaseste in nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu acelasi nume.
Personalitati ale Municipiului Dorohoi:
George ENESCU, muzician;
Dumitru POMPEI, matematician;
Gheorghe Gh. BURGELE, avocat publicist;
Octavian COTESCU, actor;
Theodor V. IONESCU, fizician, profesor universitar;
Stefan AIRINEI, geofizician;
Vasile I. BEJAN, medic, profesor universitar;
Primarul, viceprimarul si secretarul Municipiului Dorohoi, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Municipiului Dorohoi, care aduc la indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
Administratia publica in Municipiul Dorohoi se organizeaza si functioneaza in temeiul:
principiilor autonomiei locale;
descentralizarii serviciilor publice;
eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;
legalitatii;
consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autonomia locala este numai administrativa si financiara si priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii apartin orasului. Resursele financiare de care dispune Primaria Municipiului Dorohoi sunt proportionale cu competentele si responsabilitatile prevazute de lege. Pe langa aceste resurse financiare, Primaria dispune si de bunuri proprietate publica sau privata ale municipiului in conformitate cu acelasi principiu al autonomiei locale.
Prin reglementarile in vigoare ( Legea 251/2001 privind Legea administratiei publice locale) Primaria Municipiul Dorohoi este persoana juridica de drept public avand patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
La Primaria Dorohoi structura organizatorica cuprinde urmatoarele compartimente de lucru:
directie, coordonata de un director executiv, in subordinea directiei pot functiona servicii, birouri , compartimente, sectoare.
serviciu, coordonat de un sef de serviciu, in subordinea serviciului pot functiona birouri, compartimente, sectoare.
birou, coordonat de un sef de birou, in subordinea biroului pot functiona compartimente, sectoare.
Directiile, serviciile, birourile, compartimentele si sectoarele se subordoneaza primarului, viceprimarului si secretarului municipiului, conform organigramei aprobate de consiliul local, in calitatea lor de reprezentanti legali ai Primariei. Colaborarea cu institutiile publice se face prin reprezentantii legali ai Primariei.
Directorii executivi transforma programele si strategiile stabilite de autoritatile administratiei publice in sarcini de lucru si asigura ca acestea sa fie indeplinite, prin colaborarea cu celelalte compartimente. Colaborarea dintre compartimentele Primariei se face prin conducatorii acestora.
Conducatorii compartimentelor prezinta, la cererea conducatorului ierarhic superior sau conducatorului Primariei, anual si ori de cate ori este nevoie, rapoarte privind activitatea compartimentelor pe care le conduc. Conducatorii compartimentelor vor colabora permanent in vederea indeplinirii la timp si in mod corespunzator sarcinilor ce le revin. In functie de specificul activitatii si in scopul indeplinirii atributiilor ce le revin, compartimentele intocmesc referate si proiecte de dispozitii pe care le prezinta Primarului in vederea emiterii acestora.
Conducatorii compartimentelor pot stabili - prin dispozitia primarului - si alte sarcini decat cele prevazute in regulament, pentru personalul din subordine. Aceste sarcini vor fi prezentate in scris si asumate sub semnatura, de catre cei indreptatiti sa le aduca la indeplinire.
Primarul coordoneaza direct urmatoarea structura organizatorica:
Directia Economica:
o Compartimentul Buget, Finante, Contabilitate;
o Caseria;
o Serviciu impozite si taxe locale;
Compartiment aparare civila;
Compartiment audit;
Compartiment resurse umane;
Corp control
Birou administrativ;
Compartiment integrare europeana, programe comunitare informatica;
Viceprimar;
Secretar;
Biblioteca municipala.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza si raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii.
Primarul reprezinta municipiul Dorohoi in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie, iar semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.
Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
b)
asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In
situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala,
in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum,
cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii
consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in
conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si
limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale
statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici
si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea
fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie
si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin
intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor
si unitatilor de protectie civila, care au
obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in
conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza
activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea
adunarilor publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,
reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin
ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si
linistea publica;
m) controleaza igiena si
salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare
pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de
animale, in conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului
urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare
consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic
general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii
consiliului local;
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice,
proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de
circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier
si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale;
asigura functionarea serviciilor de stare civila si de
autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de
asistenta si ajutor social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si
autorizatiile date in competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii,
organigrama, statul de functii, numarul de personal si
regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta
lucrarilor de constructii din localitate si pune la
dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale
rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere,
industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor
cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si
pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru
asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.
Viceprimarul coordoneaza, indruma si controleaza, potrivit delegarii de competente, urmatoarea structura organizatorica, avand in subordine pe arhitectul sef :
Serviciul investitii, urbanism, edilitare, asociatii proprietari si compartimentele aferente:
o Compartiment urbanism;
o Compartiment investitii;
o Compartiment edilitare, asociatii proprietari
Consiliul Local alege, din randul membrilor sai, pe viceprimar, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Schimbarea din functie a acestuia se poate face de catre Consiliul Local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie.
Secretarul coordoneaza, indruma si controleaza, in conformitate cu prevederile art. 85 din Legea 215/2001, urmatoarea structura organizatorica:
Serviciul Administratie Publica Locala:
Compartiment Secretariat, Arhiva, Relatii cu Publicul;
Compartiment Juridic, Contencios;
Compartiment Stare Civila
Compartiment Administratie Publica, Autoritate Tutelara;
Compartiment Registru Agricol, Cadastru.
Acesta este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie. Numirea se face de catre prefect pe baza propunerii Consiliului Local, la initiativa primarului, pe baza de concurs sau examen. Acesta se bucura de stabilitate in functie si se supune regulilor cuprinse in statutul functionarului public. Eliberarea din functie a secretarului si sanctionarea disciplinara a acestuia se fac de catre prefect, numai la propunerea Consiliului Local, adoptata cu votul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor, pe baza raportului efectuat, in urma desfasurarii unei cercetari administrative. El indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau incredintate de catre Consiliul Local sau de catre primar.
Atributiile Directiei Economice
1.Comportamentul buget, finante, contabilitate
-organizeaza si tine contabilitatea cheltuielilor conform prevederilor legale pentru institutiile publice;
-asigura inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor patrimoniale ,simultan in debitul si creditul conturilor corespondente;
-asigura stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare cat si soldului final al carui cont;
-asigura datele necesare pentru intocmirea lunara a balantei de verificare;
-asigura datele necesare pentru intocmirea trimestriala si anuala a darii de seama contabila;
-asigura tinerea contabilitatii cheltuielilor cu destinatie speciala;
-asigura evidenta decontarilor cu furnizorii de materiale ,lucrari si servicii pentru activitatea curenta a institutiei cat si cu furnizorii pentru investitii
-pregateste si intocmeste lucrarile referitoare la fundamentarea Proiectului propriu de venituri si cheltuieli ,la termenele si conditiile legii;
-urmareste si intocmeste executia bugetului local pe parcursul unui an bugetar in conditii de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificatiei bugetare;
-asigura toate datele si elementele necesare stabilirii obtiunilor si prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;
-asigura deschiderea si repartizarea de credite bugetare;
-asigura modificarea repartizarii pe trimestre si pe subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virari de credite, in conditiile legii;
-intocmeste notele contabile privind incasarile in numerar si fara numerar;
-intocmeste jurnalele sintetice pentru conturile de venituri;
-urmareste legalitatea tuturor operatiunilor economice si respectarea disciplinei financiare si contractuale ;
-indruma ,controleaza si analizeaza activitatea economico-financiara a institutiei;
-asigura deschiderea de conturi extrabugetare si utilizarea lor in scopurile destinate ;
-asigura evidenta contabila si efectueaza plata pentru asistenta sociala privind venitul minim garantat si ajutoarele pentru incalzirea locuintei ;
-asigura evidenta si efectueaza plata pentru asistenta financiara si burse pentru mamele aflate in dificultate;
-asigura evidenta contabila a sumelor din sponsorizari ,a disponibilitatilor in valuta si a deplasarilor in strainatate;
-asigura evidenta si efectueaza plata cheltuielilor de natura salariala pentru aparatul propriu al Primariei;
-asigura evidenta si efectueaza plata privind salariile insotitorilor ai persoanelor cu handicap si a gratuitatilor pe transport a acestora ;
-asigura completarea si evidenta sumelor inscrise in documentele necesare parcurgerii formelor de angajare ,lichidare, ordonantare si plata a cheltuielilor publice;
-tine evidenta mijloacelor banesti si a altor valori aflate in conturile de disponibil deschise la banci ;
-tine evidenta mijloacelor banesti cu destinatie speciala ,deschise la Trezorerie si Banca Comerciala;
-tine evidenta sumelor primate de la alte institutii sau persoane juridice si fizice sub forma de donatii ,sponsorizari;
2.Casierie
-asigura efectuarea tuturor operatiunilor de incasari si plati din Primarie ,avand la baza acte si documente ce contin viza de compartiment si viza de control financiar preventive;
-intocmeste zilnic registrul de casa inscriind toate sumele incasate sau platite si stabileste soldul zilnic de casa ;
-depune la termen incasarile zilnice si ridica cu CEC numerarul de la Trezoreria Municipiului Dorohoi in vederea efectuarii de plati ;
-colaboreaza cu ghiseele din casierie din cadrul Directiei, in sensul primirii tuturor incasarilor zilnice avand ca suport documente vizate si aprobate in conditiile legii si le depune in termen la Trezoreria Municipiului Dorohoi;
-incaseaza veniturile din impozite ,taxe si alte venituri in numerar de la agentii economici, institutiile publice si contribuabilii persoane fizice in baza documentelor legal intocmite si care vor fi supuse controlului ulterior;
3.Serviciul impozite si taxe locale:
3.1. Compartimentul Constatare Impunere Persoane Juridice
-urmareste intocmirea si depunerea la termenele prevazute de lege a documentelor referitoare la impunere de catre contribuabili persoane juridice;
-verifica ,la persoanele juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor si taxelor ,modul de completare a declaratiilor privitoare la impunere si calculul impozitelor si taxelor locale cu respectarea H.C.L. nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicata si a H.G.nr.1278/2002;
-sanctioneaza declararea peste termenul legal a veniturilor ,impozitelor sau a bunurilor supuse impozitelor si taxelor;
-intocmeste si asigura gestionarea dosarelor fiscale si a celorlalte documente referitoare la impunerea persoanelor juridice;
-asigura evidenta debitelor la impozite si taxe ,pe baza declaratiilor de impunere depuse de contribuabili;
-efectueaza analize si intocmeste informari in legatura cu stabilirea impozitelor si taxelor in sarcina persoanelor juridice rezultate actiunilor de impunere, masurile luate pentru nerespectarea legislatiei;
3.2. Compartimentul Constatare Impunere Persoane Fizice
-tine evidenta debitelor din impozite si taxe ,modificarile debitelor initiale ,analizeaza fenomenele rezultate din aplicarea legislatiei fiscale si informeaza operativ conducerea asupra problemelor deosebite propunand masurile ce se impun;
-centralizeaza toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza carora intocmeste si transmite informarile si raportarile periodice la termenele stabilite;
-intocmeste documentatia privind inlesnirile la plata a unor impozite si taxe ,in conditiile prevazute de legislatia in vigoare;
-asigura aplicarea unitara a legislatiei cu privire la impozitele si taxele datorate de persoanele fizice;
-verifica permanent realitatea impozitelor si taxelor inscrise in rolul contribuabililor si le pune in acord cu dosarul contribuabilului;
3.3. Biroul umarire, incasare, executare silita
a. Persoane juridice
-organizeaza si conduce ,prin evidenta nominala, activitatea de urmarire si incasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplatite in termen de catre agentii economici persoane juridice ,cu privire la impozitul pe cladiri ,impozitul pe teren ,taxa teren ,taxa asupra mijloacelor de transport ,amenzi ,alte impozite si taxe datorate la bugetul local de catre persoanele juridice cu penalitati aferente de la data expirarii termenului de plata;
-pentru toate categoriile de impozit si taxe locale datorate bugetului local si neachitate in termen de catre agentii economici persoane juridice dispune ,in conditiile legii, masuri de executare silita in conformitate cu prevederile O,G,nr.39/2003;
-organizeaza ,verifica si executa activitatea de urmarire silita a bunurilor si veniturilor persoanelor juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor si a altor creante neachitate in termen ,constate prin titluri executorii si care intra in competenta organelor de specialitate ale autoritatilor administratiei locale;
-pentru lichidarea pozitiilor de rol evidentiaza si urmareste debitele restante primite spre urmarire ,propunand compensarea plusurilor cu sumele restante ;
-intocmeste dosare fiscale pentru debitele primite spre urmarire si incasare asigurand respectarea prevederilor legale cu privire la identificarea debitorilor, confirmarea si incasarea amenzilor, despagubirilor ,imputatiilor, cheltuielilor de judecata si a altor venituri;
b. Persoane fizice
-executa silit debitorii ,potrivit O.G.nr.39/2003;
-organizeaza si indruma activitatea de urmarire si incasare la buget a veniturilor fiscale si nefiscale neplatite la termen;
-in cazul neachitarii la termen a taxelor si a impozitelor de catre persoanele fizice ,potrivit legii de vor aplica modalitatile de executare silita;
-organizeaza, executa si verifica activitatea de urmarire a bunurilor si veniturilor persoane fizice pentru realizarea impozitelor si taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti constatate prin titluri executorii ce intra in competenta organelor de specialitate ale autoritatii administratiei locale;
-evidentiaza ,urmareste debitele restante primite spre urmarire ,propune compensarea plusurilor cu sumele restante pentru lichidarea pozitiilor de rol;
-identifica persoanele care exercita diverse activitati producatoare de venituri sau poseda bunuri supuse impozitarii (taxarii) nedeclarate si sesizeaza organele de constatare si impunere prin note de constatare proprii, in vederea stabilirii impozitelor ,taxelor si sanctiunilor contraventionale;
In organigrama sunt prevazute 73 de posturi, dintre care 42 sunt functionari publici, iar 31 personal bugetar incadrat cu contract individual de munca si care nu are calitatea de functionar public. Personalul de conducere este in numar de 6, iar personalul de executie este in numar de 67.
Potrivit criteriilor de constituire in sistem a sarcinilor publice corespunzator tipurilor de servicii cunoscute se pot identifica, in cadrul aceleasi institutii, relatii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau relatii facultative.
Relatiile unitatii cu salariatii sunt stabilite prin fisa postului ,regulamentul de organizare si functionare si organigrama. Relatiile interne pot fi de subordonare -supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare,colaborare.
Serviciul impozite si taxe locale, chiar daca isi desfasoara activitatea intr-o cladire distincta de Primaria Municipiului Dorohoi, are legaturi stranse cu Birouri si Compartimente ale primariei pentru a-si putea desfasura activitatea.
Compartimentul registru agricol, cadastru
In vederea aplicarii prevederilor Legii 571/2003 privind Codul Fiscal potrivit caruia evidenta existenta in Registrul Agricol trebuie sa corespunda cu materia impozabila inregistrata in vederea impozitarii, exista un flux informational intre Compartimentul Registru Agricol si Serviciul impozite si taxe locale.
Astfel, in momentul in care un contribuabil dobandeste sau instraineaza bunuri mobile supuse impozitarii are loc inregistrarea, in baza documentelor justificative (contract de vanzare-cumparare, proces verbal de adjudecare, proces verbal de primire in posesie, schita cadastrala) bunurilor respective in vederea impozitarii.
Pentru a evita sustragerea contribuabililor de la plata impozitelor si taxelor locale in permanenta exista relatii de colaborare intre Compartimentul Urbanism si Serviciul impozite si taxe locale, in sensul ca in momentul in care o persoana depune documentatia in vederea emiterii autorizatiei de constructie, compartimentul mai sus mentionat urmareste derularea lucrarilor, incadrarea acestora in termenul prevazut in autorizatia de constructie.
In momentul expirarii autorizatiei de constructie, acesta intocmeste proces verbal de receptie aferent lucrarilor efectuate trimestrial, iar la sfarsitul lucrarilor se intocmeste procesul verbal de receptie finala. De asemenea va face o copie a procesului ce va fi pusa la dispozitia Serviciului impozite si taxe locale, in vederea impunerii. Acest lucru tine de organizarea interna a institutiei, iar declararea constructiei in vederea impozitarii reprezinta obligatia contribuabilului.
Astfel datele inscrise in declaratia de impunere de catre contribuabil sunt verificate cu cele existente in Registrul Agricol sau in orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar - edilitar.
In cazul in care acesta nu isi declara materia impozabila in termen de 30 de zile in vederea impozitarii, impune a se efectua din oficiu de catre referentul din cadrul Serviciului impozite si taxe locale, ce are in fisa postului ca sarcina urmarirea sustragerii de la plata impozitelor si taxelor locale.
La sfarsitul fiecarei luni referentul din cadrul Biroului urmarire, incasare, executare silita, ce are in fisa postului sarcina de a intocmi notele contabile, inscrierea in partida de venituri borderourile de debite si scadere, incasari aferente biroului local, transmite Compartimentului buget ,contabilitate, finante balanta de verificare sintetica in vederea centralizarii datelor.
De asemenea, trimestrial, transmite contul de debite si incasari compartimentul buget contabilitate in vederea intocmirii darii de seama contabile.
Serviciul impozite si taxe locale intocmeste proiectul de buget, bugetul anual pentru partea de venituri proprii, transmitandu-le Compartimentului buget, contabilitate, finante.
In fiecare zi, pe baza registrului de casa, banii incasatii de catre Serviciul Impozite si taxe locale vor fi depusi la Caseria primariei.
In cazul unei instiintari de executie silita intocmita de referentul din cadrul Biroului urmarire, incasare, executare silita, aceasta va fi transmisa Compartimentului Buget, Contabilitate, Finante pentru a fi aprobata si semnata de Directorul Economic, iar apoi de catre Primar.
In situatia in care trebuie restituit o parte din impozitul sau taxa platita de contribuabil, acest lucru se va efectua de catre referentul de specialitate din cadrul Compartimentului buget, contabilitate, finante pe baza borderoului.
Cu Trezoreria Dorohoi
Autoritatile administratiei publice locale inainteaza trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat . Creditele se deschid pe capitole si destinatii. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectueaza incasari si plati in functie de deschiderea facuta si disponibilul in cont, si se transmite serviciului buget contabilitate situatia conturilor la fiecare operatiune, adica credite utilizate si disponibil.
Dupa cum am mentionat, in fiecare zi ,pe baza registrului de casa referentul de la Serviciul Impozite si taxe, Biroul urmarire, incasare, executare silita depune banii la Caseria primariei. De aici pe baza borderoului cumulat al surselor de venit al incasarilor bugetului local si a foii de varsamant are loc predarea numerarului la Trezoreria Dorohoi.
De asemenea Trezoreria transmite Primariei extrasele de cont pentru conturile de venituri si pentru conturile de cheltuieli.
Cu Consiliul Judetean Botosani
Prin intermediul Consiliului Judetean Botosani are loc transmiterea sumelor reprezentand venituri pentru echilibrarea bugetelor locale.
Cu Ordonatorii secundari de credite, cantina de ajutor social, pentru care Primaria Municipiului Dorohoi intocmeste dispozitii bugetare pentru deschiderea creditelor institutiilor mai sus mentionate, din fonduri defalcate din TVA sau invatamant..
Cu DGFP Botosani
La aceasta institutie se depun darile de seama contabile (bilantul, contul de profit si pierdere) intocmite de Compartimentul buget, finante, contabilitate (trimestriale, anuale) si semnate de Directorul Economic si Primar.
Aici sunt verificate si centralizate la nivelul intregului judet pentru a fi transmise Ministerului Finantelor Publice la termene stabilite de acesta.
BCR .Desi contul primariei este la trezorerie, angajatii primariei si bibliotecarii depun garantii la banca mai sus mentionata.
Directia Muncii Copiii nou nascuti sunt inregistrati la Compartimentul Stare civila care pune la dispozitia Directie Muncii aceste evidente necesare indemnizatiilor de nastere
Jandarmeria Primaria colaboreaza cu aceasta institutie pentru asigurarea protectiei si linistii cetatenilor municipiului
S.C E.O.N. S.A Legatura dintre primarie si aceasta societate se concretizeaza in asigurarea iluminatului public.
Cu contribuabilii persoane fizice si persoane juridice.
Cu privire la incasarea impozitelor, taxelor ,contributiilor la bugetul local
De asemenea administratia publica locala are relatii externe si cu contribuabilii. Aceste relatii pot fi :
o relatii de cooperare (colaborare);
o relatii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate de catre administratie pentru cetateni);
o relatii de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice locale;
Relatiile de colaborare intre autoritatile administratiei publice locale si cetateni trebuie sa ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii cat si al valorii continutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al populatiei la realizarea sarcinilor publice si subliniaza sprijinul acordat de catre cetateni administratiei publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia.
Aceste relatii pot fi : relatii de colaborare directa sau indirecta si relatii de prestari servicii.
Relatiile de colaborare directa vizeaza actiunile cetatenilor, care participa la realizarea unui interes general al comunitatii locale impreuna cu structurile administratiei publice locale.
Relatiile de colaborare indirecta apar in cazul in care cetatenii sprijina actiunea autoritatilor publice locale fara sa participe direct.
Relatiile de prestari servicii vizeaza organizarea de catre autoritatile publice locale a unor servicii publice care sa presteze activitati in beneficiul cetatenilor. Acest aspect a serviciilor de servire a cetatenilor este mai evident la administratia publica locala dar si la serviciile descentralizate ale administratiei publice locale. Serviciile aduse cetatenilor de catre administratia publica locala au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor oferite de catre administratiile locale cetatenilor lezeaza interesele acestora si ale statului.
Din punct de vedere juridic relatiile dintre administratia publica locala si cetateni pot fi : relatii care au la baza normele de drept administrativ si relatiile care au la baza normele de drept civil.
Relatiile de tip administrativ au la baza norma juridica sau actul normativ care stabileste competentele autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta situatie cetateanul are dreptul, in temeiul unui act normativ, sa se adreseze administratiei publice locale pentru a-si rezolva probleme personale. Administratia publica locala va rezolva problema cetateanului numai daca solicitarea acestuia indeplineste anumite conditii prevazute de actul normativ.
Relatiile de tip civil au la baza normele de drept civil, si apar in situatia in care cetateanul utilizeaza servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor contracte incheiate intre prestatorii acestor servicii si beneficiarii lor.
Relatiile de autoritate, de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice locale vizeaza hotarari luate in mod unilateral de catre autoritati, pe care cetateanul este obligat sa le respecte. Din punct de vedere juridic relatiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative.
Din punct de vedere juridic, asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de acte normative si procedurale ca pot fi grupate in duoa categorii:
acte normative institutoare ori de baza;
acte normative completatoare (complementare in plan metodologic).
Actele normative institutoare de baza mai pot fi denumite si principale, ele referindu-se la legile fiscale specifice (cu privire la fiecare venit, in parte asa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la anumite categorii de venitui ca legea impozitelor si taxelor locale). Tot aici se incadreaza si codul fiscal de referinta si sustinere juridica pentru mai multe categorii de venituri.
Actele normative completatoare ori sustinatoare se refera la normele metodologice ori instructiunile de aplicare a celor dintai elaborate, de regula, de Ministerul Finatelor Publice. La acestea se pot adauga si solutiile procedurale emise de acelasi minister, pe parcursul executiei bugetare, pentru care nu sunt prevederi exprese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate.
Unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii nr.215/2001 privind Administratia publica locala.
Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.
Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
Venituri proprii;
Venituri din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale:
Transferuri cu destinatie speciala:
Imprumuturi:
Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicata si cuprind la randul lor urmatoarele categorii de venituri:
Impozitul pe profit:
Impozite si taxe locale de la populatie;
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
Impozitul pe teren de la persoane fizice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice;
Alte impozite si taxe de la populatie;
Impozite si taxe locale de la persoanele juridice;
Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice;
Impozitul pe teren de la persoanele juridice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice;
Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
Alte impozite si taxe directe
Impozitul pe spectacole;
Alte impozite indirecte;
Taxe si tarife pentru eliberarea de liciente si autorizatii de functionare;
Taxe judiciare de timbru;
Taxe de timbru pentru activitatea notariala;
Taxe extrajudiciare de timbru;
Alte incasari din impozite si taxe locale;
a) varsaminte din profitul net al regiilor autonome;
b) varsaminte de la institutiile publice;
c) taxa pentru examinarea conducatorilor auto, eliberare premise
auto si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice;
d)venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor din sectorul vegetal de la centrele locale pentru protectia plantelor;
e)veniturile punctelor de insamantare artificiala;
f) veniturile circumscriptiilor sanitar veterinara;
II.2.1.4. Venituri diverse:
a) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata ,imputatii si
despagubiri;
b) venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii;
c) restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti;
d)venituri din concesiuni si inchirieri;
e) incasari din valorificarea bunurilor confiscate;
f) incasari din alte surse;
Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrative teritoriale, in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile si sunt reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal si normele metodologice de aplicare a acesteia.
In categoria impozitelor si taxelor locale reglementate de legea 571/2003. privind Codul fiscal si Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse urmatoarele:
impozitul pe cladiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
taxa pentru folosire mijloacelor de reclama si publicitate;
impozitul pe spectacole;
taxa hoteliera;
taxe speciale.
A. Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local, de catre orice persoana fizica sau juridica pentru cladirile aflate in proprietate, indiferent de locul unde sunt situate si de destinatia acestora.
Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, obiecte, produse, materiale, instalatii si altele asemenea.
In cazul cladirilor aflate in administrarea sau folosinta altei persoane si care se datoreaza chiriei in baza unui contract de inchiriere, impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar.
1)Obiectul impozabil
Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice sau juridice, cladirile proprietate publica sau privata a statului, ce sunt administrate sau date in folosinta unor contribuabili.
2) Baza impozabila:
2.1. Persoane fizice: baza impozabila a cladirilor ce apartin acestei categorii de contribuabili o reprezinta valoarea lor stabilita potrivit unor criterii si norme.
In aceasta situatie valoarea impozabila a unei cladiri depinde de suprafata construita desfasurata a cladirii si de valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita. Suprafata construita desfasurata a unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente asemanatoare.
Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetelor scarilor si a teraselor neacoperite.
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirii sumei determinate anterior cu un coeficient de corectie corespunzator.
Valoare impozabila se reduce in functie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel:
o La cladirile construite inainte de 1950 reducerea este de 15 %;
o La cladirile construite intre anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1.20.
2.2 Persoane juridice
o Baza impozabila a cladirilor proprietate a persoanelor juridice sau date in administrarea sau folosinta acestora o constituie valoare de inventar inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice legale.
Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. Sunt supuse impozitarii toate cladirle detinute de catre persoanele juridice aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
Cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe cale amortizarii sunt supuse impozitului pe cladire in functie de valoare de inventar inregistrata in contabilitate.
Impozitul pe cladirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se determina asupra valorii negociate intre parti, inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.
3) Cote de impozitare
3.1Persoane fizice
Impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata pe baza suprafetei, precum si a criteriilor si normelor de evaluare.
In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatie de locuinta, altele decat cele inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma a rezultat, din documentele care atesta calitatea de proprietar.
3.2Persoanele juridice
Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de persoane fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5% si 1.5% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora.
Daca valoarea unei cladiri a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15% dupa care se aplica cota de impozitare.
In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare la care se aplica cota de impozitare mentionata mai sus.
In cazul in care cladirea nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladire este cuprinsa intre 5 % si 10% aplicata la valoare de inventar a cladirii, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota de impozitare in acest caz la 8 % din valoare de inventar a cladirii,
Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normala.
4) Asezarea impozitului pe cladire
Impozitul pe cladire se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabili la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza caruia se afla cladirea sau constructia respectiva in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau construirii. Persoanele fizice care detin in proprietate doua sau mai multe cladiri au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora.
6) Exemplu de calcul al impozitului pe cladire
6.1. Persoane fizice
Pentru calculul impozitului pe cladirile detinute de persoane fizice si intocmirea matricolei sunt folosite urmatoarele elemente: suprafata construita desfasurata a cladirii, valoarea impozabila rezultatǎ prin inmultirea suprafetei construita desfasurata cu valoarea impozabila a cladirii prevazuta in tabloul din codul fiscal , coeficientul de corectie, reducerile acordate in functie de anul construirii cladirii, cota de impozitare, majorarea stabilita de catre consiliul local.
o Cladire caramida;
o Canalizare+apa+gaze;
o Suprafata 85 mp=S;
o Municipiu Dorohoi => rangul II, zona B;
o Anul constructiei: 1973;
o Data platii: 09.01.2006;
o C.c.= coeficientul corectiei(zona+rang)
C.i.= cota de impozitare.
Valoarea impozabila(Vi)= S x V= 85 mp x 185 lei/mp= 15 470 lei
Vi ajustata(Via)= Vi x C.c.= 15 470 lei x 1.15= 17 750 lei
Vi redusa(Vir)= Via- 0.5%Via= 17 750 x 0.95= 16 900 lei
Impozitul pe cladire(Ic)=Vir x C.i.= 16 900 x 0.2= 34 lei
Facilitati= Ic- 10%Ic= 90% x 34= 30.6 lei
6.1. Persoane juridice
S.C. XXX S.A.
Valoare inventar(Vinv)= 50 000 lei
Ic anual= 1% x Vinv= 1% x 50 000= 500 lei
Ic trim - 15.03.2006: =500/4= 125 lei
15.06.2006: =....= 125 lei
15.09.2006: =....= 125 lei
15.12.2006: =....= 125 lei
Compartiment urbanism..
7) Flux
informational
Declaratie impunere + acte Declaratie
impunere + acte Verificare
7.1. Persoane fizice
Compartiment
impunere(SITL) Registratura (SITL) Contribuabil
e
Orice persoana care dobandeste, construieste, modifica o cladire are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la SITL.
Astfel contribuabilul se prezinta la Registratura SITL unde va completa declatatia corespunzatoare. Datele inscrise in declaratia de impunere sunt verificate prin confruntarea cu cele existente in cadrul Compartimentului urbanism edilitar. Verificarea este consemnata prin notarea in coltul declaratiei de impunere a faptului ca persoana fizica este inregistrata in evidentele la pozitia nr. X, insotit de semnatura functionarului public care a facut verificarea.
Apoi va primi un numar de inregistrare si va depune documentele la Compartimentul constatare, impunere persoane fizice pentru a fi luat in evidenta.
Referentul de la Registratura are obligatia sa verifice daca contribuabilul depune toate actele necesare. Astfel pentru actele necesare de exemplu pentru a fi inregistrat in evidentele fiscale sunt: declaratia tipizata, copie carte de identitate, copie contract de vanzare cumparare sau titlul de proprietate, plan de amplasament.
Plata se face la Biroul incasari din cadrul SITL, primind in schimb chitanta care certifica stingerea obligatiei. Incasarile din ziua respectiva sunt consemnate in registrul de casa, iar pe baza lui banii sunt depusi la Caseria Primaria, iar de aici prin virament in contul de la Trezorerie.
7.2. Persoane juridice
Fluxul informational este asemanator cu mentiuea ca actele se fac in dublu exemplar pentru persoana juridica sa poata in registra in contabilitatea proprie aceste operatiuni pe baza de documente. Deasemenea actele si declaratia de impumere se vor depune la Compartimentul constatare, impunere personae juridice.
B. Impozitul pe teren
Contribuabili de impozit pe teren
Sunt persoanele care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau extravilanul localitatilor.
Obiectul impozabil
Este reprezentat de terenurile detinute in proprietate de contribuabili, situate in municipii, orase si comune, in intravilanul sau extravilanul localitatii.
Asezarea si calcularea impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiata in intravilanul localitatilor pe: rangul de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor pe : ranguri de localitati, pe categorii de folosinta a terenurilor si zone.
a) In cazul unui teren amplasat in intravilan, fiind teren cu constructie , impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de metri patrati cu suma corespunzatoare
Terenurile se incadreaza pe zone in cadrul localitatilor si pe categorii de folosinta, in intravilan si extravilan de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retelele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ - teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar - edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale.
Impozitul se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe in RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone in cadrul localitatilor la suprafata de teren detinuta de contribuabil.
Impozitul pe terenuri se constata si se stabileste pe baza declaratie depusa de proprietarul terenului persoana fizica la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale.
Impozitul pe terenuri altor contribuabili decat persoanele fizice se calculeaza de catre acestia prin declaratie de impunere depusa la serviciile de specialitate ale consiliilor locale.
b) in cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructie, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei cu un coeficient de corectie corespunzator din tabelul de mai jos, iar rezultatul obtinut se inmulteste cu un alt coeficient de corectie corespunzator ce se refera la rangul localitatii
c) In cazul unui teren situat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de hectare ale terenului cu suma corespunzatoare .
Exemplu de calcul al impozitului pe teren
a) teren cu constructie
Suprafata(S)= 200 mp
Municipiul Dorohoi, rang II, zona B
Data platii 09.01.2007
Impozit teren= S x V = 200 x 4648= 929 600 lei
Facilitati 10%= 90 x 90% x 929 600= 836 640 lei
b) livada
Suprafata(S)= 400 mp
Municipiul Dorohoi, rang II, zona B
Impozit pe teren= S x V x C.c. = 400 x 20 x 4= 32 000 lei
6) Flux informational
Fluxul informational pastreaza aceeasi imagine iar documentele au acelasi traseu ca si la impozitul pe cladire cu mentiunea ca in acest caz exista declaratii de impunere pe teren iar verificarea se face la Registrul Agricol.
Documentele necesare pentru a fi inregistrat un teren in evidentele fiscale sunt urmatoarele: declaratie de impunere tipizata, copie carte de identitate, contrat de vinzare cumparare sau titlu de proprietate, plan de amplasament.
C. Taxa asupra mijloacelor de transport
Contribuabilii sunt persoane fizice si juridice care detin in proprietate mijloace de transport care trebuie inmatriculate..
2) Obiectul supus impozitarii il constituie mijlocul (mijloacele) de transport detinut(e) de persoana fizica sau juridica.
3) Asezarea si calcularea taxei pe mijloacele de transport
Aceasta se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul celor cu tractiune mecanica taxa se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm3 sau factiuni din aceasta cu suma corespunzatoare .
Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcii se constata din cartea de identitate a autovehiculului si din factura de cumparare sau din alte documente legale.
Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci si rulote apartinand contribuabililor se stabilesc in functie de capacitatea acestora.
La autovehiculele de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa in RON pe an este diferentiata in functie de numarul axelor si masa totala autorizata (in tone).
Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizeaza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local ti judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si respectiv 40% la bugetul judetean.
Taxa pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului se datoreaza incepand de la data de intai a lunii urmatoare. In cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt inmatriculate, taxa se scade cu data de intai a lunii urmatoare.
4) Exemplu de calcul al taxei pe mijloacele de transport
BMV:- capacitate cilindrica 1959 cmc => 4 fractiuni ; Taxa = 7 x 4 =28 lei
Flux informational
Declaratie
impunere + acte
Compartiment
impunere(SITL) Registratura (SITL) Contribuabil
e
Daca o persoana doreste sa isi inregistreze o masina va trebui sa urmeze urmatorii pasi: - sa plateasca 29 RON la C.E.C, necesara pentru certificatul de inmatriculare;
- sa plateasca 52 RON la Caseria SITL, pentru a fi luat in evidentele fiscale;
- sa depuna la Registratura STIL declaratia tipizata impreuna cu actele masinii, cartea de identitate, factura sau contaract de vanzare cumparare (toate copii) .
- dupa ce vor fi verificate de referentul din carul acestui birou vor primi un numar de inregistrare si vor fi depuse la Compartimentul de impunere persoane fizice sau juridice dupa caz, pentru a fi luate in evidenta.
Impozitul pe cladire, impozitul pe teren, taxa asupra mijlocului de transport se platesc anual, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie, inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie , datorata pentru intregul an de catre persoanele fizice, pana la data de 15 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.
D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
Eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor catre contribuabili sunt supuse unor taxe diferentiate in functie de valoarea constructiilor, instalatiilor, de suprafata terenurilor si natura serviciilor prestate.
Certificatele de urbanism se anexeaza in baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp, conform Codului fiscal.
E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama.
Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa incheie contracte si datoreaza bugetelor locale o taxa ce poate fi cuprinsa intre 1 %-3% din valoarea contractului, in functie de H.C.L., exclusiv T.V.A
Taxa se datoreaza pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului incepand cu luna in care taxa a devenit exigibila.
Pentru afisajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala se stabileste functie de dimensiunile acestora ,functie de H.C.L, fiind in suma de pana la 200.000 lei/mp.
F. Taxa hoteliera
Consiliile locale pot institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare asupra careia isi exercita autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unitatii de cazare.
G. Taxe speciale
Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru utilizarea temporara a locurilor publice pentru detinerea unor utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit, vizitarea muzeelor, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la bugetele locale
H. Impozitul pe spectacole
Platitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent sau ocazional manifestari artistice, competitii sportive, videoteca, discoteca.
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale diferentiate, functie de activitatile desfasurate, asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole astfel:
- cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta, muzicale si de circ;
cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decat cele mentionate anterior.
I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de timbru
Veniturile nefiscale ce se incaseaza la bugetele locale se constituie din: varsamintele din profitul net al regiilor autonome de importanta locala, varsaminte de la institutiile publice locale, taxa de examinare a conducatorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale pentru protectia plante lor, veniturile punctelor de insamantari artificiale, veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare, varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate.
In grupa 'diverse venituri' se incadreaza venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii, despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri, penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe, incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.
Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie fac parte:
- venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;
- venituri din privatizare.
Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:
- taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii locuitorilor ;
- venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale;
- venituri din fonduri pentru drumurile publice;
- venituri din fondul de interventie;
- donatii si sponsorizari;
-sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de interes public;
- venituri din finatarea programului de pietruire a drumurilor comunale si de alimenatare cu apa a satelor.
Codul Fiscal constituie un instrument operational atat pentru autoritatile administratiei publice locale in realizarea atributiilor ce revin pe aceasta linie, cat si pentru cetatean in documentarea sa cu privire la actele adoptate de autoritatile in domeniul impozitelor si taxelor locale pe de o parte, precum si actele si faptele pe care le are de indeplinit in calitatea sa de contribuabil, pe de alta parte.
,,Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizarii si repartizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia".
Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinatia lor.Unele cheltuieli exprima un consum definitiv de P.I.B. in timp ce altele se materializeaza in bunuri de folosinta indelungata,ceea ce reprezinta o avansare de PI.B.
Aceste cheltuieli vizeaza diverse plati pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, actiuni socio-culturale etc.). In functie de destinatia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fractiune a PIB (platire curente de institutiile publice) si despre cheltuieli publice care reprezinta o avansare de PIB (exprima contributia statului la producerea bruta de capitol de natura materiala sau nemateriala).
Bugetele de venituri si cheltuieli publice se elaboreaza si se executa avand drept coordonata esentiala respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primariei Municipiului Dorohoi este un buget autonom care beneficiaza de o larga autonomie functtonala si de gestionare a resurselor publice.
In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a acesora dupa natura lor, adica: salarii, contributii, deplasari, detasari, transferari, materiale, reparatii curente, apa, energie electrica, etc. Gruparea cheltuielilor dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; aparare, ordine publica si securitate nationala; invatamant; sanatate; cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret; asistenta sociala; actiuni economice etc). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor pentru fiecare din actiunile mentionate, precum si cea aferenta desfasurarii activitatii aparatului propriu a Primariei Municipiului Dorohoi. Aceasta grupare se realizeaza cu ajutorul clasificatiei economice a cheltuielilor.
Detalierea cheltuielilor publice dupa natura acestora se materializeaza cu ajutorul titlurilor, articolelor si alineatelor, a caror simbolizare si denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificatia indicatorilor privind finantele publice. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale este divizata, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite. Acest mod de evidentiere permite cunoasterea cheltuielilor cuprinse in buget si din punct de vedere al naturii acestora.
Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, si a cheltuielilor reprezentand operatiuni financiare este specificata in clasificatia economica a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, in cadrul carora cheltuielile se desfasoara pe articole si alineate. Aceasta clasificatie se aplica tuturor autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de importanta lor si de felul activitatii pe care o desfasoara.
Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire si un cod format din doua cifre; este divizat in unul sau mai multe articole care, la randul lor, se subdivid, de regula, in alineate. Acestea sunt reprezentate prin denumire si codificate in cadrul articolelor prin patru cifre.
Cheltuielile efectuate in cursul perioadei de gestiune pentru functionarea institutiilor publice sunt cunoscute si sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal, cheltuielilor materiale si pentru servicii, subventiilor, primelor, transferurilor, dobanzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum si a cheltuielilor reprezentand rezerve.
Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o desfasoara. Altele sunt specifice numai unor institutii publice. Primele au in vedere salariile de baza, indemnizatiile de conducere, sporul de vechime si alte drepturi salariale. Acestora li se adauga contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributia pentru asigurarile de sanatate, cheltuieli pentru intretinere si gospodarie.
In fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele patru repere:
o identificarea si individaulizarea indicatorilor specifici fiecarei actiuni;
o situatia anului de baza;
o norme si normative folosite in dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
o cadrul juridic de actiune cu caracter general si specific.
o
Ca la orice institutie publica si la Primaria Municipiul Dorohoi, dimensionarea cheltuielilor de personal se face pe baza normelor legale si in raport cu numarul de personal aprobat.
Baza legala este reprezentata de Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici si Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006
De asemenea se iau in calcul :
statul de functii la data respectiva, care cuprinde:
nume si prenume;
functia de conducere sau de executie;
nivelul de studii ( superioare sau medii);
salariul de baza;
indemnizatii de conducere, daca e cazul;
spor de vechime;
sporuri suplimentare;
total salarii.
fondul de salarii;
contributia la asigurarile sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate;
contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului de somaj;
fondul de premii;
cheltuieli de deplasare, transfer, detasari.
Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru personalul de executie si pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizeaza si plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective. La aceste cheltuieli se adauga obligatiile aferente catre diferitele bugete, drepturile de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se vor stabili tinand cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment.
Articolul 10 Cheltuieli cu salariile cuprinde urmatoarele alineate:
Articolul 10.01 Fond de salarii de baza (FdSb) - reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor Primariei Municipiului Dorohoi si se determina pe baza urmatoarelor elemente :
- Numarul mediu de salariati (N);
- Salariul mediu din anul de baza modificat cu influenta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb);
Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:
FdSb = N x Smb x 12luni
Ex: FdSb = 73 salariati x 742 RON x 12 luni = 650.000 RON
Articolul 10.02 Salarii de merit (Sm) . Se acorda pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea desfasurata. Ordonatorul de credite poate acorda in limita a 20% din numarul total al personalului contractual prevazut in statutul de functii, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza. Personalul care beneficiaza de salariu de merit se stabileste o data pe an pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent.
In fundamentarea acestor cheltuieli se tine cont de urmatoarele elemente:
-- numarul salariatilor care beneficiaza de salariu de merit (Nb);
-- sporul aferent salariului mediu de baza din anul luat ca baza de calcul pentru previzionari (15% x Smb).
FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni
Ex: FdSm = 12 salariati x (15% x 742 RON) x 12 luni = 16.000 RON
Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere (IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul Primariei Municipiului Dorohoi si se calculeaza in functie de :
- numarul persoanelor cu functii de conducere (Nc);
- indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza influentata de eventualele modificari prevazute in anul in curs (Imc);
IC = Imc x Nc x 12 luni
Ex: IC = 486,1 RON x 6 persoane x 12 luni = 35.000 RON
|
Nr.crt |
Functia publica de conducere |
Indemnizatia de conducere in procentul din salariul de baza ( limita maxima) |
|
Arhitect sef | ||
|
Director executiv | ||
|
Director executiv adjunct | ||
|
Contabil sef | ||
|
Sef birou |
Articolul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un spor de vechime de pana la 25%, calculat la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) si de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.
In determinarea sporului de vechime pe ansamblul institutiei pentru fundamentarea cheltuielii se tine cont de :
n numarul de salariati care benficiaza de spor (Ns);
n sporul mediu de vechime (Smv);
n salariul mediu de baza din anul luat ca baza de calcul (Smb).
Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni
Ex: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 10%
Spv = 18 salariati x (10% x 742 RON) x 12 luni = 16.200 RON
|
Nr.crt |
Transa de vechime in munca |
Cota la salariul de baza |
|
3-5 ani | ||
|
5-10 ani | ||
|
10-15 ani | ||
|
15-20 ani | ||
|
20-25 ani |
Articolul 10.08 Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achita lunar in limita a 2% din cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual si alte premii ce se acorda salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoare.
Fondul de premii se determina in functie de :
-- salariile tarifare aferente salariatilor (Fdsb);
-- cotele de acordare a gratificatiilor (C%).
Fdp = FdSb x C%
Ex: Fdp = 5.000.000 lei x 2%= 100.000lei
Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face in cadrul Primariei Municipiului Dorohoi prin cumularea cheltuielilor aferente fiecarui alineat din cadrul articolului.
Contributia individuala de asigurari sociale, darorate de asiguratii care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca reprezinta o treime din cota de contributie de asigurari sociale stabilite anual pentru conditii normale de munca.
Baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale pentru angajat o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si avansurile.
Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati si nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al angajitilor(asiguratilor) din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 3 salarii medii brute lunar pe economie.
Exemplu de calcul :
CAS=Salariul brut x 9.5%
Salariul brut=Salariu de incadrare + Sporuri=520 RON
CAS=520 RON x 9.5%
CAS=49,4 RON
Pentru angajator contributia de asigurari sociale este de 19,75% x Fond Salarii Brute.
Recent, a mai fost introdusa si taxa de 0,75%, care se plateste tot de angajator pentru Fondul de Risc si Accidente care se calculeaza la fondul brut de salarii.
Flux informational privind contributia la asigurarile sociale de sanatate
Casa
nationala de pensii Bugetul
asigurarilor sociale de stat
Legea numarul 145 din iulie 1997, Legea Asigurarilor Sociale de sanatate prevede: "Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au boligatia sa retina si sa vireze Casei de Asigurari de Sanatate teritoriale contributia pentru sanatate dato-rata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; au obligatia sa anunte Casei de Asigurari de Sanatate orice schimbare care are loc la nivelul veniturilor. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7% raportat la fondul de salarii.
In ceea ce priveste contributia individuala (a angajatului) pentru asigurarile sociale de sanatate, aceasta este de 6,5% conform O.U.G. numarul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii.
Exemplu de calcul :
Pentru angajat:
CASS=Salariul brut x 6,5% = 742 x 0,065 = 48,23 RON
Pentru angajator:
CASS=Fondul de Salarii brute x 7% = 650.000 x 0,07 = 45.500 RON
Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaza ca si la cheltuielile de personal tot in conformitate cu clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent, actualizata prin indicele de inflatie.
Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuieli se au in vedere:
Articolul 24. Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire:
24.01 Incalzit
24.02 Iluminat si forta motrica
24.03 Apa, canal si salubritate
24.04 Posta, telefon, telex, radio, televizor
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale pentru curatenie
24.07 Alte materiale si prestari servicii
Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament
Reparatii curente
Reparatii capitale
Carti si publicatii
Alte cheltuieli: -- calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor
-- protocol
-- protectia muncii
Alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale
Combustibil
Cheltuieli specifice fiecarui an
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni utilizandu-se si de aceasta data formulare intocmite de catre Ministerul Finantelor Publice, dar si orice date din baza proprie de date.
Articolul 24 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a aparatului propriu a Primariei Municipiului Dorohoi reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, telex, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari servicii necesare Primariei
Articolul 24.01 Incalzit cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, gaze naturale si combustibil, care se evalueaza pe baza devizului intocmit in preturi curente.
|
Nr Crt |
Elemente de fundamentare |
Previzionat |
|
Incalzire (mctarif/mc) 6 luni | ||
|
Apa rece (mc tarif/mc) | ||
|
Gaz metan industrial (mc tarif/mc) | ||
|
Total cheltuieli de incalzit | ||
Articolul 24.02 Iluminat si forta motrice cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului:
|
Nr ctr |
Elemente de fundamentare |
Previzionat |
|
Energie electrica livrata (25.500 w 0,1528 lei/kw) | ||
|
Materiale : -tuburi neon -becuri -materiale electrice diferite -cabluri , prize | ||
|
Total iluminat si forta motrica | ||
Articolul 24.03 Apa, canal, salubritate cuprinde fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi, evaluandu-se potrivit devizului:
|
Nr Crt |
Elemente de fundamentare |
Previzionat |
|
Apa rece menajera (mctarif/mc) | ||
|
Gunoi (tone) | ||
|
Canal (mc) | ||
|
Total apa canal, salubritate | ||
Articolul 24.04 Posta, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio, si a cheltuielilor pentru corespondente care se evalueaza conform devizului:
|
Nr Crt |
Specificatie |
Previzionat |
|
Numar posturi telefonice (21) | ||
|
Cheltuieli cu abonamentele telefonice ( 2115 RON 12 luni) | ||
|
Cheltuieli aferente impulsurilor telefonice | ||
|
Materiale pentru corespondenta | ||
|
Total cheltuieli posta, telefon, telex | ||
Articolul 24.05 Furnituri de birou cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza conform borderoului :
|
Nr Crt |
Specificatie |
Previzionat |
|
Hartie de scris | ||
|
Dosare | ||
|
Pixuri | ||
|
Formulare tipizate | ||
|
Alte materiale | ||
|
Total cheltuieli furnituri de birou | ||
Articolul 24.06 Materiale pentru curatenie cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie, evaluate conform devizului:
|
Nr.crt |
Specificatie |
UM |
Cant |
Pret unitar |
Previzionat |
|
Detergenti (x12luni) |
Kg | ||||
|
Sapun (12 luni) |
Buc | ||||
|
Clorura de var |
Kg | ||||
|
Maturi |
Buc | ||||
|
Perii |
Buc | ||||
|
Tix (12 luni) |
Cutii | ||||
|
Alte materiale | |||||
|
Total materiale de curatenie | |||||
Articolul 24.07 Alte materiale si prestari de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare si dezinsectie, materiale pentru apararea locala antiaeriana si prevenirea incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinere si amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici si alte cheltuieli de intretinere a masinilor de calcul de birou, de multiplicat, a masinilor de scris, care se evalueaza conform devizului:
|
Nr crt |
Specificatie |
Previzionat |
|
Cost serviciu de deratizare si dezinsectie | ||
|
Solutii pentru dezinsectie | ||
|
Plata lucrarilor de intretinere spatii verzi | ||
|
Servicii prestate de gardienii publici | ||
|
Plata serviciilor de intretinere masini de calcul , multiplicat si de scris | ||
|
Componente electrice si electronice | ||
|
Dischete si cartuse de imprimanta | ||
|
Total cheltuieli | ||
Articolul 25 Materiale si prestari de servicii cu caracter functional cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea carburantilor si lubrefiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor, conform devizului:
|
Nr crt |
Specificatie |
Previzionat |
|
Cheltuieli cu carburanti si lubrefianti (24 l 12 luni10 RON/l) | ||
|
Cheltuieli cu piese de schimb pentru autovehicule | ||
|
Total cheltuieli | ||
Articolul 30 Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfasurarii unor actiuni pentru calificarea, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor, cheltuielile de protocol, cheltuielile ocazionate de protectia muncii si alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale :
|
Nr crt |
Elemente de fundamentare |
Previzionat |
|
Curs de specializare in administratia locala (4cursanti 250) | ||
|
Cheltuieli de protocol | ||
|
Protectia muncii | ||
|
Alte cheltuieli autorizate prin dispozitie legala | ||
|
Total cheltuieli | ||
Se efectueaza in functie de
dotarile necesare a se realiza in anul respectiv. Se completeaza
lista cu obiectivele de investitii care va fi aprobata odata cu
aprobarea bugetului.Operatiunile privind cheltuielile de
capital se deruleaza prin
Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca:
sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate;
conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii;
favorizeaza dezvoltarea locala;
- au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara;
- au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget;
au efecte economice si sociale propagate;
- implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral in care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al Primariei. Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate conform dispozitiilor legale.
Consiliul local stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.
Investitiile includ proiecte majore de constructii si achizitionarea de echipamente cu consum ridicat. Propunerile de investitii trebuie sa includa urmatoarele ;
Numele, descrierea, localizarea si scopul fiecarui proiect.
Estimarea costurilor inluzand proiectarea, constructia si echipamentul.
Impactul investiei asupra costurilor materiale si de intretinere, incluzand personalul suplimentar si echipamentul necesar, precum si potentialul de generare a veniturilor rezultat prin investitii.
Justificare si prioritati
Situatia actuala a planificari si constructia proiectului.
In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al anului in curs, precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala "alte cheltuieli de investitii".
Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.
Bugetul de venituri si cheltuieli al Primariei Dorohoi (continut, structura, fluxuri infornationale premergatoare intocmirii B.V.C.)
1. Venituri
A. Venituri proprii
1) Venituri din cota aplicata impozitului pe salarii
Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea platitoare va vira, la data platii salariilor, urmatoarele:
50% la bugetul de stat;
40% la bugetul unitatii administrativ-teritoriale pe raza careia isi desfasoara activitatea respectiva unitate;
10% la bugetul judetului respectiv.
Aceste procente pot fi supuse modificarii prin legea anuala a bugetului de stat, iar resursele pot fi folosite numai in masura incasarii lor.
2) Venituri din cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale
Legea prevede posibilitatea utilizarii, ca surse de venit la bugetul local, a unor cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale. Nivelul maximal al cotelor din aceasta categorie se stabileste prin lege.
Consiliile Judetene si locale le pot aplica prin hotarare, in scopul functionarii normale a administratiei publice locale.
3) Venituri cu destinatie speciala
Veniturile cu destinatie speciala constituie o categorie distincta in lista veniturilor. Ele nu se pot utiliza decat pentru cheltuielile cu destinatie speciala:
Taxele speciale
Taxele speciale pot fi utilizate pentru anumite servicii publice locale, cu respectarea urmatoarelor prevederi:
-taxele speciale trebuie sa acopere cel putin costurile curente si sumele investite pentru serviciul respectiv si pot fi utilizate numai in scopurile pentru care au fost infiintate;
- taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care beneficiaza de serviciul respectiv.
Vanzarea de bunuri
Veniturile din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al administratiei publice locale pot fi folosite numai pentru finantarea unor investitii publice.
Amortizarea mijloacelor fixe
In cazul unor servicii publice ce desfasoara activitati economice (care vor fi stabilite prin Hotarare de Guvern), autoritatile locale sunt obligate sa calculeze, sa inregistreze si sa recupereze amortizarea mijloacelor fixe, in cadrul tarifului sau pretului stabilit. Veniturile astfel obtinute vor fi folosite numai pentru finantarea in domeniul respectiv.
B. Venituri de la bugetul de stat
Categoriile de venituri de la bugetul statului pot fi urmatoarele:
Sume defalcate din unele venituri ale Bugetului de Stat
Sumele defalcate din unele venituri ale Bugetului de Stat, sunt aprobate prin legea bugetara anuala, pentru fiecare judet si pentru municipiul Bucuresti. Din aceste sume defalcate, Consiliului Judetean ii revine maximum 25% (cota ce se stabileste prin legea anuala a Bugetului de Stat). Diferenta este repartizata pe comune, orase si municipii, pe baza unor criterii de repartizare, prin hotararea Consiliului Judetean, dupa consultarea primarilor si cu asistenta de specialitate a Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.
Transferuri cu destinatie speciala
Se vor elimina transferurile acordate din bugetul statului, pe baza fostei legislatii, pentru finantarea investitiilor, a programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarii cu apa a satelor si a protectiei sociale a populatiei, pentru cheltuielile de energie termica si transport urban de calatori (acestea urmand a se executa din veniturile bugetului local, inclusiv din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat).
C. Imprumuturi
Autoritatile administratiei publice locale sunt autorizate sa contracteze imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung, in scopul realizarii de investitii publice locale, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.
Imprumuturile se pot angaja prin:
-credite de la banci sau de la alte institutii de credit;
- emisiuni de obligatiuni.
Autoritatile locale decid asupra contractarii imprumuturilor. Astfel, cele interne se pot angaja fara garantia si aprobarea Guvernului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor Publice. Guvernul poate acorda, conform Legii datoriei publice, garantii la imprumuturile externe contractate de autoritatile administratiei publice locale.
2. Cheltuieli
Gestionarea eficienta si corecta a tuturor cheltuielilor intra in responsabilitatea autoritatilor locale, care au putere de decizie asupra modului de cheltuire a fondurilor:
Cheltuieli pentru finattarea unor servicii publice locale
Autoritatile publice locale pot incheia conventii sau contracte de asociere (intre ele sau cu persoane fizice ori juridice), pentru realizarea in comun a unor lucrari si servicii de interes public local. Ele pot participa, in acelasi scop, cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale.
Cheltuieli pentru realizarea investitiilor publice locale
Programul de investitii, pe trei ani, se aproba - impreuna cu bugetul local - de catre consiliile locale si reflecta prioritatile de investitii in strategia de dezvoltare a unitatii administrativ-teritoriale.
In programul de investitii se vor preciza cheltuielile, pe ani si etape de executie, pentru investitiile in continuare si pentru investitiile noi.
Sub denumirea de 'alte cheltuieli de investitii', se pot prevedea cheltuieli pentru alte activitati legate de realizarea investitiilor.
3.Calendarul propriu pentru elaborarea bugetului
Desi nu exista o prevedere legala care sa impuna elaborarea unui calendar propriu al autoritatilor locale privind elaborarea bugetului local, intocmirea unui astfel de calendar este foarte importanta.
Calendarul este util atat specialistilor care sunt implicati in elaborarea bugetului local, cat si ordonatorului principal de credite, acesta cuprinzand atat termenele cat si activitatile importante programate pentru elaborarea, dezbaterea si aprobarea bugetului.
Existenta calendarului bugetar creste si responsabilitatea celor implicati in procesul elaborarii bugetului local.
Detalierea cheltuielior serviciilor publice 2006
(mii RON)
|
TOTAL |
Din care: |
||||
|
Denumirea indicatorilor |
AN |
TRIM. I |
TRIM.II |
TRIM.III |
TRIM.IV |
|
B | |||||
|
CHELTUIELI - TOTAL(rd.02+91+94+98) | |||||
|
A.CHELTUIELI CURENTE(rd.03+25+59+63+82) | |||||
|
| |||||
|
Cheltuieli cu salariile (rd.5 la rd.18) | |||||
|
Salarii de baza | |||||
|
Salarii de merit | |||||
|
Indemnizatii de conducere | |||||
|
Spor de vechime | |||||
|
Fond de premii | |||||
|
Alte drepturi salariale | |||||
|
Contributii pentru asigurari sociale de stat | |||||
|
Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj | |||||
|
Contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate | |||||
|
Deplasari, detasari, transferari (rd.23+rd.24) | |||||
|
Deplasari,
detasari, transferari in | |||||
|
Contrib pt asig de acidente de munca si boli profesionale | |||||
|
TITLUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII | |||||
|
(rd.26+32+35+38+46+47+51 la 54) | |||||
|
Cheltuieli pentru intretinere si gospodarie (rd.39 la rd.45) | |||||
|
Incalzit | |||||
|
Iluminat si forta motrica |
| ||||
|
Apa, canal, salubritate | |||||
|
Posta, telefon, telex,radio, televizor, telefax | |||||
|
Furnituri de birou | |||||
|
Materiale pentru curatenie | |||||
|
Alte materiale si prestari de servicii | |||||
|
Materiale si prestari de servicii cu caracter functional | |||||
|
Alte cheltuieli (rd.55 la rd.58) | |||||
|
Calificarea, perfectionareasi specializarea profesionala a salariatilor | |||||
|
Protocol | |||||
|
Protectia muncii | |||||
|
Alte cheltuieli autorizate prin dispozitiile legale | |||||
|
| |||||
|
Investitii ale institutiilor publice | |||||
In raport cu dispozitiile generale de drept bugetar, normele juridice mai importante privind finantele institutiilor publice prevad ca: "cheltuielile de functionare si de investitii ale institutiilor publice sunt finantate fie din bugetul de stat sau din bugetele locale in functie de subordonarea acestor institutii, fie din venituri extrabugetare si din subventii bugetare, fie numai din venituri proprii bugetare".
Institutiile publice finantate integral de al bugetul statului varsa veniturile realizate la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de gradul de subordonare.
Finantele moderne tind tot mai mult catre diversificarea resurselor de finantare si utilizarea unor criterii de dimensionare a nevoilor, bazate pe eficienta si calitate. Analiza surselor de finantare la nivelul fiecarei institutii permite si abordarea aspectelor de gestionare a resurselor si cele privind autonomia financiara a institutiei.
Institutiile care beneficiaza de mijloace extrabugetare intocmesc anual planul de venituri si cheltuieli privind activiatea autofinantata. Ele pot cheltui aceste mijloace in baza planului. Valoric, veniturile actiunilor autofinantate fata de veniturile din bugetul local la nivelul Municipiului Dorohoi reprezenta aproximativ 3,2% in anul 2006. La propunerea conducatorilor acestei institutii publice se stabileste prin hotararea Consiliului Local venituri extrabugetare ce urmeaza a se incasa in anul urmator.
In utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, in general se respecta principiul destinatiei aprobate prin legea bugetara. Finantarea vizeaza: cheltuieli curente; cheltuieli de capital.
Eficienta utilizarii resurselor si nivelul standardelor necesare impun ca nivelul finantarii sa se efectueze in functie de costurile unitare.
Tinandu-se cont de propunerile facute pentru cheltuieli prioritare in activitatea autofinantata pe care o realizeaza, atat veniturile cat si cheltuielile vor avea destinatii precise si care sunt efectuate cu respectarea dispozitiilor legii.
Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri extrabugetare raman la dispozitia acestora urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Cheltuielile pentru activitatile autofinantate sunt aprobate de catre Consiliul Local.
In afara de fondurile banesti provenite din resursele bugetare a activitatilor autofinantate, institutiile bugetare mai gestioneza in anumite situatii si mijloace cu destinatie speciala. Aceste fonduri la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din sumele incasate drept contributie baneasca pentru servicii de interes local.
Se mai pot constitui fonduri cu destinatie speciala si din sumele primite sub forma de donatii.
Diversele forme de finantare a colectivitatilor locale pot fi aboradate in functie de posibilitatile pe care acestea le ofera realizarii unei politici bugetare eficiente. In acest sens este evident ca deciziile fiscale autonome ale colectivitatilor locale sunt putin afectate de politica bugetara promovata la nivelul national.
Sursele de finantare sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozite si taxe de la populatie: - impozitul veniturilor liber prof.
- impozit pe cladiri
- impozit pe teren
- taxa asupra mijloacelor de transport;
c) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
d) impozite si taxe de la persoanele juridice:
- impozit pe cladiri
- impozit pe teren;
e)alte impozite: - taxa asupra mijloacelor de transport;
- impozitul pe teren agricol;
- alte impozite directe;
f) impozite pe spectacole;
g) taxe judiciare;
h) taxe notariale;
i) taxe extrajudiciare;
j) varsaminte din profitul R.A. (Servicii Comunale S.A.);
k) varsaminte de la institutiile publice;
l) venituri din vanzari de bunuri apartinand domeniului privat;
m) venituri cu destinatie speciala:
cote defalcate din impozitul pe venit pentru bugetul local;
sume din impozitul pe salarii pentru bugetul local;
sume defalcate din TVA: - pentru invatamant;
- pentru energie;
n) subventii de la alte bugete;
o) donatii si sponsorizari.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiei publice de interes local se asigura astfel:
integral din bugetul local, in functie de subordonare;
din transferuri de fonduri de bugetul general consolidat al Statului;
din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare;
integral din venituri extrabugetare;
din veniturile extrabugetare cu destinatie speciala pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri;
din credite nerambursabile acordate comunitatilor locale de catre Uniunea Europeana prin programele SAPARD, PHARE si ISPA, Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ( BERD), alte institutii financiare si de credit;
din donatii,
sponasorizari etc., potrivit normelor legale in materie, alte persoane
particulare din
Institutiile si serviciile publice, finantate integral din bugetul local, varsa veniturile realizate la acest buget.
Sursele de venit pentru bugetul 2006 al Primariei Municipiului Dorohoi
In actiunea de finantare a institutiilor publice sunt implicate in ceea ce priveste responsabilitatea si competenta, institutii specializate ca: Ministerul Finantelor, DGFP si ordonatorii de credite bugetare.
Mai intai are loc elaborarea si aprobarea proiectului de bugetului local. In vederea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli este necesara culegerea si strangerea unor date referitoare la:
indicatori privind actiunile de baza ale institutiei, prin care se determina volumul activitatii, a veniturilor realizate, a cheltuielilor de efectuat; indicatorii pe baza carora se stabileste bugetul de venituri si cheltuieli sunt cei realizati in anul de baza, la care se adauga sau se scad eventualele majorari sau reduceri pentru anul de fundamentare;
executia bugetare a anului anterior care se refera la stabilirea executiei bugetare preliminate;
nivelul calitativ al realizarii indicatorilor pe anul de baza;
normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor.
6 4
Ministerul Finantelor Publice
|
1
5 3
7
Flux informational privind aprobarea bugetelor locale
1) MFP transmite DGFP pana la 01.06 a fiecarui an scrisoarea - cadru, aceasta transmitand in continuare scrisoarea cadru ordonatorilor principali de credite;
2) Ordonatorii principali de credite elaboreaza si depun la DGFP, pana la 01.07, proiectele bugetelor locale echilibrate si anexele acestora;
3) DGFP transmite MFP propunerile de proiecte pentru bugetele locale consolidate;
4) MFP transmite DGFP sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidabile;
5) DGFP transmite ordonatorilor de credite limitele sumelor defalcate.
Pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate de Consiliul Judetean Botosani, Primarul, in calitatea sa de ordonator principal de credite, in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul Primariei. Locuitorii pot depune contestatii in termen de 15 zile de la dat publicarii sau afisarii acestuia. Consiliul local aproba proiectul de buget.
6) Ordonatorul principal de credite - primarul, transmite DGFP, bugetul local aprobat
7) DGFP in termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale, intocmeste si transmite MFP, bugetele pe ansamblul fiecarui judet.
Flux informational privind finantarea
1) MFP va inainta Guvernului, pana la data de 01.05 obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele stabilite pe ordonatorii principali de credite;
2) Guvernul aproba proiectul de buget pana la data de 15.05 si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice;
3) MFP transmite ordonatorilor principali de credite (primarul) , pana la data de 01.06, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern;
4) Pana la 15.06, MFP comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli;
5) Ordonatorii principali de credite, depun pana la 15.07 la MFP, propunerile pentru proiectul de buget si anexele sale, pentru anul bugetar urmator si estimarile pentru urmatorii 3 ani;
6) Camera Deputatilor si Senatul, isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului in vederea includerii in proiectul bugetului de stat;
7) Autoritatile administratiei publice locale transmit MFP propunerile de transferuri consolidate si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Potrivit Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, modificata, completata si republicata, finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschiderea de credite de catre ordonatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective
Platile pentru cheltuieli prin Trezoreria Finantelor Publice sunt urmare a deschiderii si repartizarii de credite bugetare. Platile se fac in numerar si prin virament.
Finantarea actiunilor bugetare se face prin alimentarea contului disponibil al Primariei deschis la Trezorerie, cu fonduri, la inceputul fiecarui trimestru, moment din care ordonatorul principal de credite - primarul poate trece la executarea cheltuielilor in limita cuantumului de credite bugetare aprobate, folosindu-le potrivit destinatiei acestora, conform clasificatiei bugetare aprobate, numai pe masura folosirii resurselor anterioare puse la dispozitie, cu respectarea necesitatii, oportunitatii si legalitatii in regim de economicitate a creditelor avansate.
Platile dispuse prin decontare din contul deschis la Trezorerie de institutie in favoarea agentilor economici care au livrat diverse bunuri sau pentru lucrarile executate si pentru serviciile prestate de tertai reprezinta plati de casa. In aceasta suma se includ si sumele virate din contul de finantare bugetara privind anul curent pentru deschiderea de acreditive, procurarea timbrelor fiscale si postale, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, virarea de sume altor unitati pentru excutarea unor operatiuni de mandat, etc.
In cursul executiei bugetare se pot inregistra sume reprezentand recuperari din finantarea bugetara pe anul curent.
Platile efectuate din mijloace bugetare, mai putin reintregirile de sume in contul de finantare bugetara, sunt cunoscute sub denumirea de plati nete de casa. Acestea din urma evidentiaza volumul exact al finantarii bugetare de care a beneficiat Primaria pentru realizarea actiunilor programate. Restituirea sumelor in cont reintregeste (diminueaza) soldul platilor de casa si reconstituie creditele bugetare.
Majorarea creditelor
bugetare la o subdiviziune unde apar necesitati, pe seama
disponibilitatilor angajate in exercitiul bugetar la o alta
subdiviziune a clasificatiei se numeste virare de credite bugetare. Virarea de credite bugetare presupune
si alte conditii, interdictii si restrictii in timp
si spatiu. Se produce doar in semestrul II,
Ordonatorul principal de credite poate aproba virarea de credite bugetare de la un subcapitol la altul in cadrul aceluiasi capitol sau de la un articol la altul in cadrul aceluiasi subcapitol. Pentru activitatea curenta a institutiei publice, ordonatorul principal poate aproba virari de la un aliniat la altul in cadrul aceluiasi articol bugetar.
Pe parcursul executiei bugetare se pot produce modificari ale creditelor bugetare, modificari asupra carora se pronunta cei care au avut responsabilitatea stabilirii creditelor bugetare. Pot apare si operatiuni de blocare si de deblocare ale creditelor bugetare in situatia cand Ministerul Finantelor considera ca nerealizati unii indicatori sau utilizarea nejudicioasa a unor credite aprobate initial. Blocarea poate fi stabilita de catre organele de control pana la intrarea in legalitate. Se pot face blocari in anumite proportii stabilite in vederea reducerii sau pastrarii deficitului bugetar, prin hotarare a guvernului, prin Legea bugetara anuala sau prin ordonante de rectificare. Deblocarea se poate face pe semestrul II sau trimestrul IV prin justificarea cheltuirii in conditii legale a creditelor pana la blocare. Deblocari poate face si ordonatorul principal de credite pentru ordonatorii subordonati.
Finantarea activitatii (cheltuirea banului public) la Primaria Municipiului Dorohoi se face numai pe baza documentelor justificative precizate de Legea Contabilitatii, Legea Finantelor, Legea Finatelor Publice Locale, Legea Administratiei Publice Locale, Ordine si instructiuni ale ministrului finantelor publice, alte acte normative in materie, prin ordonatorii de Credite.
Efectuarea cheltuielilor se face numai pe baza de documente justificative care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare precum si a altor obligatii. Primarul - ordonatorul principal de credite intocmeste si prezinta spre aprobare Consiliului Local , dupa caz, pana la data de 31 mai al anului urmator conturile anuale de executie a bugetelor locale , in urmatoarea structura:
la Venituri --- prevederi bugetare aprobate initial;
--- prevederi bugetare definitive;
--- incasari realizate;
la Cheltuieli --- credite aprobate initial;
--- credite definitive;
--- plati efectuate.
Primaria Municipiului Dorohoi poate contracta imprumuturi interne sau externe pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.
In programul de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii in continuare precum si obiectivele de investitii noi. Obiectivele de investitii noi se pot asigura integral sau in completare din bugetele locale precum si din imprumuturi interne si externe (aprobate de Consiliul Judetean Botosani) sau se pot asigura din transferuri de la bugetul de stat si din imprumuturi interne si externe ( cu acordul Ministerului Finantelor Publice, cu sau fara garantia Guvernului).
Imprumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi. Ratele scadente, dobanzile si comisioanele datorate imprumuturilor contractate se prevad in bugetul local.
Contabilitatea din cadrul institutiilor publice este adeseori considerata ca fiind o activitate de rutina ,si aceasta deoarece ea reprezinta procesul de inregistrare a operatiilor privind obtinerea resurselor financiare a institutiei si a operatiilor de utilizare a resurselor financiare in vederea realizarii scopului pentru carea fost infiintata institutia.Rolul contabilitatii este eronat perceput ca fiin in esenta limitat la inregistrarea si controlul veniturilor incasate si a cehltuielilor si sumelor platite.
In prezent insa importanta contabilitatii din institutiile publice creste,datorita importantei informatiilor pe care le furnizeaza,informatii utile in procesul elaborarii politicilor institutiei in procesul luarii deciziilor de catre echipa manageriala si la imbunatatirea eficacitatii si eficientei programelor si serviciilor realizate de institutia publica.
Evidenta economica la institutiile publice cuprinde urmatoarele componente:
evidenta tehnic-operativa;
evidenta statistica;
evidenta contabila.
Evidenta tehnic-operativa, ca parte componenta a evidentei economice pe langa celelalte doua forme de evidenta (contabila si statistica ), contribuie in mod consecvent la reflectarea si controlul existentei valorilor materiale si banesti in conditiile organizarii ei corespunzatoare cerintelor unitatii.
Obiectul acestei forme de evidenta il constituie inregistrarea si reflectarea fenomenelor primare care au loc in unitate,adica intrarea si iesirea de valori materiale si banesti,darea in consum sau in folosinta, precum si existenta lor intr-un anumit loc al unitatii sau la o anumita data.
Evidenta tehnic-operativa se organizeaza pe compartimente de activitate ale unitatii si foloseste ca tehnica de inregistrare si de exprimare a datelor fie etalonul natural (numar, greutate, lungime, volum), fie etalonl banesc ( valoarea), fie ambele sau alte etaloane ( ex. Ore-om), in functie de scopul urmarit de organizatorul sau si de specificul activitatii unitatii.
Evidenta tehnic-operativa a bunurilor materiale la o institutie publica trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
-obtinerea de date exacte ,cantitative si valorice, in orice moment , cu privire la existenta si raspandirea valorilor ,materializarea locurilor de depozitare sau la locurile de folosinta (sau persoanele utilizatoare );
-asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale in scopul pastrarii integritatii patrimoniului public;
-asigurarea delimitarii raspunderii individuale sau colective in administrarea bunurilor materiale;
-asigurarea bazei de date necesare efectuarii inventarierilor periodice si anulae prin furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare si folosinta.
Pentru a raspunde acestor cerinte ,evidenta tehnic-operativa trebuie tinuta la zi ,pe masura producerii operatiunii de predare primire a valorilor materiale si efectuarea acesteia numai pe baza de documente justificative .Nu vor fi executate operatiuni de miscare a valorilor si nici operate in evidenta tehnic-operativa acele dispozitii de predare-primire date verbal sau pe bonuri de mana, nelegale.
Principalele documente utilizate in evidenta tehnic-operativa sunt:
Fisa mijlocului fix - se intocmeste pentru fiecare mijloc fix (sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel, aceeasi valoare, aceeasi norma de amortizare si termen de punere in functiune).
Fisele individuale sunt pastrate pe categorii de mijloace fixe si pe locuri de folosinta.
Servind ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe prin informatiile pe care le contine permite determinarea :
-normei de amortizare;
-data amortizarii complete;
-valoarea de inventar sau modificarea valorii de inventar;
ca urmare a completarii ,imbunatatirii ,modernizarii sau reevaluarii lor.
Fisa mijlocului fix nu circula, fiind document de inregistrare contabila si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Bon de miscare a mijloacelor fixe consemneaza miscarea mijloacelor fine intre doua locuri de folosinta din cadrul unitatii .Acest document nu circula, fiin document de inregistrare contabila.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe si de predare la magazine a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si a materialelor :rezultate din scoaterea din functiune. El circula in doua exemplare. De ex: la serviciul financiar-contabil si unul la la serviciul administrativ.
Nota de receptie si constatare de diferente se foloseste ca:
-document pentru receptia valorilor materiale, utilajelor care necesita montaje,aprovizionare;
-document justificativ pentru incarcarea in gestiune ;
-act de proba in litigiilecu furnizorii,pentru diferentele constatate la receptie;
-document justificativ pentru inregistrarea in evidenta magaziilor si in contabilitate.
bon de predare, transfer, restituire este utilizat ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazine (se emite in 2 exemplare). Serveste ca document de predare la magazine a materialelor refolosibile,ca document justificativ pentru incarcarea in gestiune si inregistrarea in evidenta magaziei si in contabilitate.
bon de consum serveste ca document de eliberare din magazine pentru consum, document justificativ de scoatere din gestiune si inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
fisa limita de consum este un document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau mai multe materiale necesare executarii unui produc (comanda) sau unei lucrari.
dispozitie de livrare ( uneori este inlocuita cu avizul de insotire a marfii),seveste ca document pentru eliberarea din magazie a produselor ,marfurilor sau altor valori materiale destinate vanzarii,document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului ;
aviz de insotire a marfii serveste ca document pentru eliberarea din magazie (daca nu se emit dispozitiile de livrare) a produselor,marfurilor sau altor valori materiale;
fisa de magazie este un document de evidenta a intrarilor ,iesirilor si a stocurilor de formulare cu regim special ;document de evidenta a formularelor cu regim special anulate ,document pentru stabilirea grupelor de numere,pe compartimente in vederea numerotarii;
liste de inventariere seveste ca document pentru inventarierea valorilor materiale aflate in gestiune ,document de baza pentru stabilirea minusurilor si plusurilor de valori materiale (imobilizari,stocuri materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie) .
Conform legii contabilitatii nr.82/1991 si H.G.nr.704/1993 de aplicare a acestuia, publicata in M.O. nr.303,22 dec.'93 ,institutiile publice sunt obligate sa inventarieze totalitatea bunurilor materiale si a valorilor banesti existente in patrimoniul lor, precum si a acelora care apartin altor institutii si agenti economici cu capital de stat si care temporar se afla in pastrarea existentei care pastreaza inventarierea.
Prin inventariere se intelege actiunea de constatare faptica la o anumita data, a existentei tuturor elementelor care constituie patrimoniul unitatii precum si de verificare a exactitatii valorii creantelor si obligatiilor unitatii.Inventarierea este un mijloc de verifcare a concordantei datelor evidentei cu realitatea de pe teren.
De organizarea si desfasurarea lucrarilor de inventariere, la termenele stabilite si potrivit prevederilor dispozitiilor legale, raspund conducatorul institutiei si conducatorul compartimentului financiar-contabil.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala ,avand la baza Planul de conturi si normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice.Contabilitatea se conduce in partida dubla de catre toate unitatile bugetare,cu exceptia primariilor comunale,care conduc contabilitatea in partida simpla.
Trimestrial si anual ,institutiile publice intocmesc darea de seama contabila ce se depune la organele ierarhice superioare.
In vederea bunei organizari a contabilitatii, fiecare ordonator de credite trebuie sa asigure:
-incadrarea in serviciul financiar -contabil a unui personal corespunzator cerintelor,pe baza de concurs;
-intocmirea si circuitul documentelor privind operatiunile patrimoniale;
-organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificare rezultatelor acestuia ;
-organizarea si tinerea corecta a contabilitatii in mod cronologic si sistematic
-respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil si depunerea la termen la organelle de drept;
-pastrarea si arhivarea documentelor justificative ,a registrelor si bilanturilor contabile.
Principalele documente utilizate in cadrul operatiunilor contabile sunt :
chitanta -serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria institutiei .Este un document justificativ de inregistrare in registrul jurnal de incasari si plati si in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare pentru fiecare suma incasata ( ex1 la depunator,ex 2 ramane in carnet);
chitanta fiscala - este document de deducere a TVA-ului in cazul cumpararii de bunuri si prestarilor de servicii ,cand plata acestora se face in numerar.
Se intocmeste in doua exemplare ( ex 1 la cumparator pentru inregistrarea in jurnalul penrtu cumparaturi,ex2 la furnizor,in cazut in care nu se emita factura ,pentru inregistrarea in jurnalul penrtu vanzari sau la vanzator ,pentru verificarea operatiunilor efectuate.
dispozitie de plata -incasare catre casierie -dispozitie catre casierie in vederea achitarii in numerar a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare ,a diferentelor de incasat in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit ,procurarea de materiale de catre personalul unitatii ,document justificativ de inregistrare in regsitrul de casa si in contabilitate in cazul platilor in numerar fara alt document justificativ.
imputernicirea - document de imputernicire pentru incasarea unor drepturi banesti de la casieria institutiei ,cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Se intocmeste de catre titularul drepturilor banesti ce urmeaza a se incasa de la casierie si se semneaza de catre acesta si persoana imputernicita.
registrul de casa - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casierie pe baza actelor justificative, document de stabilire la sfarstiul fiecarei zile a soldului de casa , document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.
Se intocmeste in doua exemplare, zilnic de catre casier pa baza actelor justificative de incasari si plati .Se semneaza de catre casier penrtu confirmarea inregistrarilor operatiilor inregistrate si de catre persoana din serviciul financiar-contabil desemnata penrtu primirea ex 2 si a actelor justificative anexate.
lista de avans chezinal - este un document pentru plata si calculul avansurilor dispozitie catre casierie pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor platite document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Circula la persoanele autorizate sa execute controlul financiar preventiv si sa aprobe plata - la casierie impreuna cu drepturi banesti extras-chenzina penrtu plata avansurilor cuvenite;
-la compartimentul resurse- umane -salarii .
nota de contabilitate - document justificativ de inregistare in contabilitate, de regula pentru operatiile care nu au la baza documente justificative.
Se intomeste intr-un singur exemplar de catre serviciul-financiar-contabil.
extras de cont - se intocmeste la comunicarea de la debitori a sumelor pretinse, neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala.
registru jurnal de incasari si plati - serveste ca document de inregistrare a incasarilor si platilor, document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care care conduce evidenta contabila in partida simpla , constituie proba in litigii;
statul de salarii - document pentru plata salariilor ,indemnizatiilor materiale platite in contul asigurarilor sociale de stat, document justificativ de inregistrare in contabilitate.
factura fiscala - este un document pe baza caruia se intomeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor perstate .
Darea de seama contabila - exercitul bugetar se incheie la data de 31 dec a fiecarui an, cand are loc incetarea tuturor operatiunilor aferente bugetului pe anul incheiat.
Serviciul financiar contabil este obligat sa intocmeasca semestrial si anual, darea de seama conatbila, ca lucrare de sinteza generala care evidentiaza, prin informatiile pe care le contine, modul de desfasurare a activitatii financiare.
Rolul darii de seama contabile:
o Constituie un instrument de analiza si control cu privire la executia bugetara ,oferind posibilitatea cunoasterii felului in care s-a respectat disciplina bugetara si financiara ;
o Da posibilitatea sesizarii unor deficiente a unor necorelari de indicatori ;
o Permite cunoasterea modului de gospodarire a mijloacelor materiale si banesti din patrimoniu;
o Furnizeaza date necesare in evaluarea si previzionarea bugetara.
Continutul darii de seama contabila;:
1 bilant
2 anexa 10 - contul de executie a bugetului institutiei publice
3 anexa 14 - detalierea cheltuielilor
4 anexa 15 - disponibil de mijloace cu destinatie speciala
5 anexa 16 - finantarea bugetara -fila volanta (anual)
6 anexa 18 situatia obligatiilor de plata restante la finele trimestrului .2000
7 raportul de analiza pe baza de bilant
8 indicatori de calcul si fundamentare ( pe structura proiectului de buget ) annual .
1 Bilantul
La intocmirea bilantului contabil se vor avea in vedere urmatoarele :
-bilantul contabil se intocmeste pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice intocminta la 31 dec.,pusa de acord cu soldurile conturilor analitice incheiate incheiate dupa inregistrarea operatiunilor financiare contabile aferente activitatii desfasurate in cursul anului ;
-in conformitate cu prevederile legii contabilitatii ,institutiile publice au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor patrimoniale;
- bilantul contabil se intocmeste pe baza conturilor sintetice in care au fost inregistrate cronologic si sistematic operatiunile consemnate in documente justificative ,aprobate de ordonatorul de credite vizate in prealabil de persoanele care ,potrivit legii ,exercita copntrolul financiar preventiv intern
-potrivit art.24 din normele metodologice privind incheierea exercitiului bugetar ordonatorii de credite vor lua masuri de angajare a fondurilor pana la finele anului in curs in limita creditelor bugetare aprobate si deschise numai pentru cheltuieli strict necesare functionarii institutiei .
In bilantul contabil urmatoarele conturi nu pot prezenta sold :
-contul 105 -"disponibil al institutiei '
-contul 13 -"casa"
-contul 111 -"disponibil in contul colector din venituri incasate pentru bugetul de stat "
-contul 115 -"disponibil pentru investitii"
-contul 118 - "disponibil din contravaloarea in lei a sumelor incasate de la buget"
-contul 410 -"cheltuielile institutiei de la buget"
-contul412 -"diferentele de curs valutar".
Intocmirea conturilor de executie bugetara si a celorlalte anexe la bilant.
Potrivit prevederilor art.42 si 43 din legea privind finantele publice nr.72/1996,intocmirea si raportarea conturilor anuale de executie a bugetului de stat ,bugetul asigurarilor sociale de stat ,bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale se face in structura indicatorilor aprobati prin legea bugetului de stat pe anul 2000,cu respectarea precizarilor subsolurile formularelor privind "raportatrea anuala".
Anexa 10 ("contul de executie a bugetului institutiei publice") se intocmeste de catre ordonatorii de credita atat pentru mijloace bugetare ,cat si pentru cele extrabugetare pe structura clasificatiei ,corespunzator bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.
Formularul "detalierea cheltuielilor"(anexa 14) se completeaza pe articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol de cheltuieli ,respective mijloc extra bugetar si domeniu de activitate.
In anexa15 "disponibil din mijloace cu destinatie speciala", la randul 06 "sume primate cu donatie"se cuprind donatiile, sponsorizarile, precum si ajutoarele externe nerambursabile primate in lei sau valuta ,dupa caz.
Anexa 16 -"finantarea bugetara " se intocmeste annual, potrivit structurii formularului, cu urmatoarele precizari:
-datele necesare completarii formularului se extrage din fisele analitice din conturile 702 si 410.
Darile de seama contabile privind executia bugetara la 31 dec 2006 se sumeaza de conducatorul institutiei, in calitate de ordonator de credite,precum si de seful serviciului financiar -contabil sau inlocuitorii de drept a acestora.
Ordonatorii de credit au obligatia sa prezinte la trezoreria statului si unitatile Bancii Comerciale Romane, bilantul contabil si contul de executie pentru certificarea exactitatii platilor de casa pe capitole si titluri si a soldurilor conturilor de disponibilitati cu datele din contabilitatea trezoreriilor sau unitatilor BCR,dupa caz.
Bilanturile care nu corespund cu datele din evidenta trezoreriei sau unitatilor BCR se vor restitui ordonatorilor pentru a introduce corecturile corespunzatoare.
Darile de seama contabile centralizate ale ordonatorilor principali de credite vor fi vizate de Banca Nationala a Romaniei -Directia decontarii operatiunilor bancare ,in ceea ce priveste platile de casape capitole de cheltuieli efectuate prin unitatile BCR.
Evidenta statistica este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a fenomenelor sociale si legitatile dezvoltarii social-economice in conditiile concrete de loc si de timp in expresia lor numerica.
Are ca obiect studierea fenomenelor social-economice de masa, in interdependenta lor, carora le determina marimea, structura, gradul de raspandire, factorii de influenta, ritmul de dezvoltare. Comparativ cu celelalte forme de evidenta economica, statistica studiaza fenomene diverse: economice, naturale, demografice, culturale, sportive.
Ea este o forma deosebit de importanta a evidentei pentru cunoasterea laturii cantitative a activitatii sociale in unitatea si complexitatea ei, precum si pentru studiul fenomenelor vietii sociale, culturale si politice ale societatii .
Datele necesare pot fi proprii evidentei statistice si sunt culese din documentele primare prin procedee ca :observarea ,anchetarea de opinii ..etc,dupa care datele se prelucreaza sub forma de indicii si indicatori statistici,sub forma grafica:tabele ,diagrame.
Evidenta statistica se tine in conformitate cu O.G.nr.9/1992 cu privire la organizarea statisticii oficiale.
Pentru coordonarea si normarea statisticii, la nivel national exista o organizatie numita Comisia Nationala de Statistica care are reprezentante teritoriale si are drept obiective elaborarea de norme statistice, metode de calcul pentru diferiti indicatori, colaborarea cu alte organisme centrale de sinteza pentru perfectionarea evidentei economice, publicarea principalilor indicatori statistici, elaborarea anuarelor statistice.
Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice. Ea evalueaza obligatiile contribuabililor, evidentiaza incasarile din aceste obligatii si determina diferentele din obligatiile neonorate, precum si responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea platilor din fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritatile publice, comunitatile teritoriale, institutiile publice nationale si locale.
Potrivit reglementarilor legale, toate unitatile lucrative, indiferent de forma juridica de organizare, care gestioneaza valori materiale si banesti sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare intreaga activitate prin conturi, adica sa tina contabilitatea proprie.
Inregistrarea in contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu document, sau a unui document centralizator, in care se inscriu mai multe documente justificative, ale caror continut se refera la aceleasi operatiuni economice si care privesc aceeasi perioada.
Inregistrarile in contabilitate se pot face pe baza de note contabile, de regula in cazul acelor operatiuni economice pentru care nu se intocmesc documente justificative.
Conform prevederilor legale, unitatile patrimoniale, au obligatia sa asigure, in conditiile legii:
intocmirea documentelor justificate pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul unitatii;
inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;
intervenirea patrimoniului unitatii;
intocmirea bilantuilui contabil;
controlul asupra actiunilor patrimoniale efectuate;
furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate;
Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificate, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului-jurnalsi al cartii mari potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor art. 4 din lege.Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv din patrimoniul unitatii care se inscriu in registru inventar.
Registrul -jurnal, registrul - inventar si cartea mare impreuna cu documentele justificate, precum si bilantul contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie elemente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie.
Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contablilitate se efectueaza de catre persoane care conduc contabilitatea, care efectueaza controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane imputernicite de unitatea patrimoniala, dupa caz. De asemenea, controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre organe de control financiar sau fiscal ale statului si alte organe cu atributii de control.
Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului de stat, precum si intocmirii balantelor financiare (balanta financiara generala a economiei; balanta de plati externe; balanta de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si masei monetare; balanta creantelor si angajamentelor externe pe tari; balanta formarii capitalurilor pe economie; balanta financiara a resurselor si cheltuielilor de investitii) si a bilantului contabil si darile de seama statistice, in conditiile legii.
Documentele contabile oficiale , respectiv bilantul contabil, cartea mare, registrul - jurnal si registrul - inventar, potrivit legii se tin in limba romana si in moneda natinala.
Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comrtul exterior, cooperarea internationala, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, creditele si operatiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilizatiile in devize se inregistreaza in contabilitate, atat in devize cat si in lei, la cursul calutar de schimb in vigoare la data efectuarii lor.
Convertirea in lei a preturilor externe pentru stabilizarea valorii in vama a marfurilor din import se face potrivit cursului valutar de schimb in vigoare in prima zi a saptamanii in care se inregistreaza declaratia vamala, conform reglementarilor privind taruful vamal de import.
In temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finantelor emite:
a)planul de conturi general si normele metodologice privind utilizarea acestuia;
b)modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea dinanciara si contabila precum si normele metodologice privind utilizarea acestora;
c)modelele bilanturilor contabile si normele metodologice privind intocmirea acestora.
Planul de cconturi general, precum si normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor unitatilor patrimoniale care desfasoara activitati economice si contin conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, continutul si functia fiecarui cont, precum si monografia contabila a principalelor operatiuni.
Planul de conturi general contine doua clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, coduri sintetice de gradul I simolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II sibolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8-9 precum si dezvoltarea in analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de fiecare unitate de patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.
Modelele registrelor contabile si ale formularelor comune privind activitatea financiara si contabila se utilizeaza de catre toate unitatile patrimoniale; modelele bilanturilor contabile se stabilesc de Ministerul Finantelor. Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprin:
reguli privind intocmirea bilanturilor contabile :
corelatiile ce trebuiesc asigurate intre indicatorii prevazuti in continutul acestora;
verificarea si depunerea acestora la organele de drept;
modul de centralizare a bilanturilor contabile pe ramuri de activitate, in profil teritorial si deparlamental, precum si pe ansamblul economiei nationale.
Modelele registrelor de contabilitate, precum si formularele comune ce utilizeaza in activitatea financiara si contabila sunt prevazute in Nomenclatorul formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila elaborat de ministerul finantelor .
In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru intocmirea documentelor justificate si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor in contabilitate, registrele contabile si formularea privind activitatea financiara si cintabila pot fi adaptate in functie de necesitatile proprii de utilizare, in conditiile respectarii continutului de informatii al modelelor prevazute in nomenclatorul mentionat la alineatul precedent.
In afara de formularele prevazute in acest nomenclator, unitatile patrimoniale pot folosi in activitatea financiara - cintabila si formularile specifice elaborate de ministere, departamente, unitati de grup, asociatii profesioniste sau de unitate patrimoniala, in fc. de necesitati.
Potivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure:
inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondentei;
stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si al soldului final al fiecarui cont;
intocmirea lunara a balantei verificare; care reflecta egalitatea intre totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;
prezentatrea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si a pasivelor prin bilant, precum si a veniturilor, cheltuielilor si a beneficiilor sau pierderilor, prin contul de profit si pierderi.
Urmarirea executiei bugetului de stat trebuie facuta folosind indicatorii evidentei contabile bugetare in cadrul fiecarui organ care participa la aceasta executie, pe verigile sistemului bugetar si pe scara intregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerint
1) Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici
2) Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitatii (cu modificarile ulterioare) - Ordonanta de urgenta nr. 61/2001;
3) Legea nr. 215/2001 - Legea Administratiei publice locale actualizata;
4) Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;
5) Ordonanta nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006.
6) Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale;
7) Ordonanta de urgenta nr. 82/2004 privind unele masuri in domeniul functiei publice;
8)"Dictionarul explicativ al limbii romane"-editia a-II-a ,Bucuresti,1996
9) Revista "Tribuna economica"-nr.38 , 22 septembrie 2004
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3935
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
