Implementarea procedurilor disciplinare

Implementarea procedurilor disciplinare

Capacitatea de sesizare

Capacitatea de sesizare a fost evaluata pe baza urmatorilor indicatori:

a. Gradul de sesizare, calculat ca numar de functionari publici ale caror fapte au fost sesizate comisiei de disciplina / numar de functionari publici incadrati in autoritatile si institutiile publice care au transmis rapoarte;

b. Indicele sesizarilor, calculat ca numar de sesizari adresate comisiei de disciplina / numar de functionari publici incadrati in autoritatile si institutiile publice care au transmis rapoarte;

c. Categorii de persoane care formuleaza sesizari, evaluat in functie de calitatea persoanelor care formuleaza sesizarile conducatorul autoritatii sau institutiei publice, conducatorul compartimentului in care este incadrat functionarul public, functionarii publici sau alte

categorii de personal din institutie, beneficiarii serviciului public, avertizorul de integritate,

calculat ca numar de sesizari / numar de functionari publici incadrati in autoritatile si institutiile publice care au transmis rapoarte;

d. Motivele sesizarilor, evaluat ca sinteza a principalelor motive care au stat la baza formularii sesizarilor adresate comisiilor de disciplina

Gradul de sesizare

La nivelul autoritatilor si institutiilor publice au fost raportate 375 de sesizari (69 indreptate impotriva functionarilor publici de conducere si 306 impotriva functionarilor publici de executie). Valoarea indicatorului este de 6.046 . Consideram relevanta prezentarea detaliata a datelor, din care rezulta ca rata de sesizare este usor crescuta la nivel local.

3. Indicele sesizarilor

In timp ce gradul de sesizare masoara numarul de functionari pentru care a fost sesizata comisia, indicele sesizarilor masoara numarul de sesizari adresate comisiei. Agentia si-a propus masurarea celor doi indici si monitorizarea evolutiei valorilor acestora pentru a avea informatii despre frecventa cu care o plangere este indreptata impotriva unui singur functionar public sau impotriva mai multor functionari publici, urmand ca prin aceasta sa remarce, pe viitor si pe baza datelor comparate, tendinta in ceea ce priveste comportamentele pe categorii de subiecte.

Categorii de persoane care formuleaza sesizari

Sesizarea disciplinara este unicul act care poate declansa procedura disciplinara, reprezentand in acelasi timp actul de investire a comisiei de disciplina cu autoritatea si competenta legala a desfasurarii procedurii disciplinare. Conform dispozitiilor art. 19 alin. (2) din H.G. nr. 1.344/2007 comisiile de disciplina isi desfasoara activitatea numai in baza unei sesizari, in limitele si raportat la obiectul acesteia.

Indicatorul arata in ce proportie categoriile prestabilite de persoane formuleaza plangeri disciplinare. Consideram utila prezentarea valorilor brute si a acelor reale atat pentru cele trei nivele central, deconcentrat si local cat si coroborat, pentru toate autoritatile si institutiile publice.

Finalizarea procedurilor disciplinare

Dupa inchiderea dezbaterii cazului, comisiile de disciplina intocmesc rapoarte prin care formuleaza propuneri privind sanctiunile disciplinare aplicabile sau, dupa caz, propuneri de clasare a sesizarii. Conform art. 50 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 1.344/2007, persoana care are competenta legala de a aplica sanctiunea disciplinara emite actul administrativ de sanctionare urmare a propunerii formulate de comisia de disciplina.

Pentru a evalua modul in care a avut loc finalizarea procedurii disciplinare, au fost masurati urmatorii indicatori:

a. Propunerile formulate de comisiile de disciplina, calculat ca numar de clasari ori sanctiuni disciplinare propuse de comisia de disciplina / numar de functionari incadrati in institutiile care au transmis rapoarte validate;

b. Obligatii neindeplinite de functionarii publici, evaluat prin sintetizarea principalelor norme juridice incalcate de functionarii publici si extragerea obligatiilor neindeplinite;

c. Gradul de sanctionare, calculat ca numar de sanctiuni disciplinare aplicate / numar de functionari incadrati in autoritatile si institutiile publice care au transmis rapoarte validate;

d. Motivele aplicarii unei sanctiuni diferite, evaluat prin sintetizarea motivelor invocate in vederea aplicarii unei sanctiuni diferite;

e. Cazuri in care au fost sesizate organele de cercetare penala, calculat ca numar de cazuri in care au fost sesizate organele de cercetare penala / numar de functionari incadrati in institutiile care au transmis rapoarte validate si evaluat in functie de frecventa faptelor sesizate ca infractiuni.

Cadrul legal ce reglementeaza normele de conduita profesionala a functionarilor publici este reprezentat de Legea nr. 7 /2004 republicata, privind Codul de conduita a functionarilor publici.In anul 2007, prin adoptarea Legii nr 50/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, a fost introdusa obligativitatea numirii unei persoane cu rol de consilier etic precum si atributiile acesteia in fiecare institutie sau autoritate publica

Conform rapoartelor de monitorizare elaborate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, se constata o nevoie de clarificare/detaliere a atributiilor persoanelor cu rol de consiliere etica.     De asemenea gradul de adresabilitate al functionarilor publici catre consilierul etic din instiutiile si autoritatile publice la nivel national se situeaza la un nivel foarte scazut. Acest lucru afecteaza capacitatea institutiei de a gestiona si calibra corespunzator politicile publice din domeniul managementului functiei publice si implicit gestionarea politicilor anticoruptie la nivelul intregii administratii publice.

Astfel, in trimestrul I al anului 2008 la nivel central, conform rapoartelor comunicate Agentiei, rezulta ca nu a fost solicitata consiliere etica. La nivelul institutiilor deconcentrate 35 de functionari publici (4 de conducere si 31 de executie) au solicitat si au primit consiliere etica iar la nivel local 49 de functionari publici (7 de conducere si 42 de executie) au solicitat consiliere etica, numai 29 (4 de conducere si 25 de executie) beneficiind de consiliere etica

In trimestrul al II-lea al anului 2008 la nivel central au solicitat consiliere etica 3 functionari publici, la nivelul institutiilor deconcentrate 38 de functionari publici (4 de conducere si 34 de executie) au solicitat consiliere etica, fiind consiliati un numar de 74 de functionari publici (8 de conducere si 66 de executie).

Michael Walzer, Political action: the problem of dirty hands, in Philosophy and Public Affairs, 2, nr.2, 1973, p. 174

N. Machiavelli, Principele, in volumul Mastile puterii, traducere de Nina Facon, Institutul European, Iasi, 1996

La nivel local au fost consiliati 133 de functionari publici (16 de conducere si 117 de executie) au solicitat consiliere etica, 168 de functionari publici (20 de conducere si 148 de executie) primind consiliere etica. Faptul ca numarul functionarilor publici care au primit consiliere etica este mai mare decat numarul functionarilor publici care au solicitat consiliere etica se datoreaza faptului ca unele persoane desemnate pentru consiliere etica au sustinut sesiuni de informare considerate in raport ca sesiuni de consiliere. Astfel, nivelul de raspuns al consilierilor etici este subunitar in primul trimestru si supraunitar in cel de-al doilea trimestru al anului 2008.

Daca analizam numai al doilea trimestru al anului 2008 perioada pe care o consideram mai relevanta constatam faptul ca 2.7 dintre functionarii publici incadrati in autoritatile si institutiile publice care au transmis rapoarte valide catre ANFP au solicitat consiliere etica, cifra ce urmeaza a fi comparata cu cele care vor fi raportate in viitor.

Societatea civila a salutat, la momentul modificarii Codului de conduita a functionarilor publici, introducerea unor prevederi referitoare la activitatea de consiliere etica. Ulterior, intr-o serie de documente elaborate de catre reprezentanti ai societatii civile (in special, Transparency International Romania), au fost formulate o serie de propuneri cu privire la acttivitatea asa-numitilor consilieri etici

Una dintre directiile de actiune in cadrul strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publica locala pe perioada 2008-2010 aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 609/2008 este cresterea gradului de responabilizare a personalului asupra riscurilor coruptiei avand ca principala activitate Consolidarea si extinderea retelei consilierilor de etica.

I. Kant, Intemeierea metafizicii moravurilor, Londra, Hutchinson, 1953

Un exemplu in acest sens este Programul de actiune impotriva coruptiei, realizat in 1995 de Grupul multidisciplinar al coruptiei, si supus aprobarii Comitetului Ministrilor Consiliului Europei in 1996.

6. Consolidarea si extinderea retelei persoanelor cu atributii de consiliere etica

Beneficiari directi: functionarii publici cu atributii de consiliere etica din cadrul autoritatilor si institutiilor publice la nivel individual, ANFP-ul si celelalte institutii publice implicate in procesul de management al functiei si functionarilor publici

Beneficiari indirecti:

Functionarii publici, ca beneficiari directi ai activitatii consilierilor etici

Dezvoltarea procedurilor specifice activitatii functionarilor publici cu rol de consilier etic

Aceasta varianta presupune dezvoltarea de instrumente specifice activitatii de consiliere etica, instrumente menite sa asigure desfasurarea in bune conditii a activitatii functionarilor publici cu atributii de consiliere etica

- Este necesara dezvoltarea unor proceduri specifice destinate asigurarii confidentialitatii in activitatea de consiliere etica in cadrul unui ghid privind:

- organizarea activitatii de consiliere etica in cadrul autoritatilor si institutiilor publice cu accent pe asigurarea spatiilor necesare desfasurarii acestei activitaati in conditii de confidentialitate ;

- organizarea unor registre privind activitatea de consiliere etica avand reguli clare prind consultarea continutului acestora;

- stabilirea unor metode unitare de prioritizare a cazurilor de etica;

- stabilirea unui profil ideal in scopul desemnarii persoanelor ce vor exercita atributii de consiliere etica in cadrul institutiilor si autoritatilor publice

Completarea cadrului normativ privind activitatea de consiliere etica si dezvoltarea de proceduri specifice

Aceasta varianta presupune, alaturi de dezvoltarea de instrumente sentiment de neincredere privind accesarea serviciilor de consiliere De asemenea calitatea actului de consiliere nu are un caracter unitar, pentru spete de

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ T. Nagel, Ruthlessness in public life, in Public and Private Morality, Cambridge University Press, 1978, p.55

Conform Anuarului Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, 2000.

acelasi gen inregistrandu-se solutii variabile. Procesul de monitorizare a activitatilor de consiliere etica poate fi imbunatatit in sensul cresteri calitatii raportarilor transmise de functionarii publici cu astfel de atributii prin participarea la cursuri de formare profesionala in domeniul consilierii etice a persoanelor desemnate in acest sens.