Bruxelles, 30.1.2007

COM (2007) 27 final

CARTE VERDE

Catre o Europa fara fum de tutun optiuni privind politicile comunitare

(prezentata de catre Comisie)

CUPRINS

I. INTRODUCERE   

II. JUSTIFICAREA ACTIUNII

Considerente legate de sanatate

Consecintele expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant pentru sanatate   

Nivelul expunerii   

Impactul initiativei impotriva fumatului

Aspecte economice

Consecinte economice   

Impactul initiativei impotriva fumatului

Riscuri legate de consecinte involuntare

Aspecte sociale

Sprijin public pentru legislatia impotriva fumatului

Impact asupra consumului de tutun   

Impact asupra egalitatii sociale

Moment propice actiunii

III. cadrul de reglementare actual

Dispozitii nationale

dispozitii comunitare in vigoare

IV. DOMENIUL DE APLICARE A INITIATIVEI PRIVIND INTERZICEREA FUMATULUI

reglementari privind interzicerea generala a fumatului

Reglementari privind interzicerea fumatului cu anumite derogari

Derogari pentru sectorul autorizat hotelier si al localurilor de alimentatie publica   

Derogari pentru barurile si cafenelele care nu servesc mancare

Spatii inchise cu sistem de ventilatie separat

V. OPTIUNI PRIVIND POLITICILE COMUNITARE

SITUATIA DE STATUS QUO CONTINUA   

MASURI VOLUNTARE   

METODA DESCHISA DE COORDONARE

RECOMANDAREA COMISIEI SAU A CONSILIULUI

LEGISLATIE OBLIGATORIE

VI. CONCLUZIE - OBSERVATII   

VII. ANNEXES

I. INTRODUCERE

Expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) - numita de asemenea "fumat la mana doua" si "fumat pasiv" - reprezinta inca la ora actuala o sursa raspandita de morbiditate si mortalitate in Uniunea Europeana, implicand costuri semnificative pentru societate, in general.

Eforturile coordonate catre o "Europa fara fum de tutun" reprezinta una dintre prioritatile Comisiei in cadrul politicii privind sanatatea publica, mediul, ocuparea fortei de munca si cercetarea. In Planul sau de actiune privind mediul si sanatatea (2004-2010), Comisia s-a angajat sa "dezvolte actiuni menite sa imbunatateasca calitatea aerului, indeosebi prin incurajarea interzicerii fumatului in toate locurile de munca prin recurgerea atat la mecanisme legale, cat si la initiative de promovare a sanatatii la nivel european, precum si la nivel national".

Au fost facuti deja pasi semnificativi in vederea promovarii mediilor fara tutun in UE. La inceputul anilor 90, o serie de directive comunitare privind sanatatea si securitatea la locul de munca au definit anumite restrictii privind fumatul la locul de munca. Acestea au fost complementate de Rezolutia din 1989 a Consiliului si de Recomandarea din 2002 privind interzicerea fumatului care indemnau statele membre sa ofere protectie impotriva expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant in locurile de munca interioare, spatiile publice inchise si transporturile publice. Pe langa actiunea legislativa, doua campanii antifumat intreprinse in mediile de comunicare - "Feel free to say no" (2001-2004) si "HELP Pentru o viata fara tutun" (2005-2008) - aveau ca scop evidentierea efectelor daunatoare ale fumatului pasiv si promovarea modului de viata fara tutun, mai ales in randul tinerilor.

Legislatiile nationale difera considerabil de la un stat membru la altul. Comisia saluta exemplele excelente date de Irlanda, Italia, Malta, Suedia si o parte a Regatului Unit si incurajeaza toate statele membre sa faca progrese rapide privind introducerea de masuri eficiente in scopul de a proteja cetatenii de efectele daunatoare ale fumatului pasiv.

La nivel international, Conventia-cadru WHO pentru controlul tutunului (FCTC), semnata de 168 de parti si ratificata de 141 parti , inclusiv Comunitatea Europeana, "recunoaste ca probele stiintifice au stabilit, in mod inechivoc, ca expunerea la fumul de tutun provoaca moartea, boli si dizabilitati". Conventia obliga Comunitatea si statele sale membre sa abordeze problema expunerii la fumul de tutun in locurile de munca interioare, transporturile publice si spatiile publice interioare.

Scopul prezentei Carti verzi este acela de a lansa un proces de consultare generala si de a deschide o dezbatere publica, care sa implice institutiile europene, statele membre si societatea civila, asupra celui mai bun mijloc de a aborda problema fumatului pasiv in UE.

Comisia va efectua o analiza aprofundata a observatiilor primite in legatura cu prezenta Carte verde si pe aceasta baza, va lua decizii privind actiuni viitoare eventuale. Raportul de sinteza al rezultatelor consultarii este asteptat in prima jumatate a anului 2007. In acelasi timp, vor fi continuate pe larg lucrarile legate de calitatea aerului interior, ca urmare a Planului de actiune privind sanatatea si mediul.

II. JUSTIFICAREA ACTIUNII

Considerente legate de sanatate

Consecintele expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant pentru sanatate

FTMA contine peste 4 000 de substante chimice, inclusiv peste 50 de carcinogeni cunoscuti si multi agenti toxici. Nu a fost stabilit un nivel de siguranta legat de expunerea la FTMA si nu se asteapta ca cercetarile viitoare sa identifice un asemenea nivel.

In 1993, FTMA a fost clasat ca fiind un agent cancerigen pentru om cunoscut de catre Agentia pentru protectia mediului a Statelor Unite. Iar in anul 2000, de catre Departamentul Sanatatii si Serviciilor Sociale si de Centrul international de cercetari asupra cancerului OMS in 2002. In plus, a fost clasat ca fiind un agent cancerigen la locul de munca de catre guvernul finlandez (2000) si de guvernul german (2001). Recent, Agentia pentru protectia mediului din California a clasat fumul de tutun ca fiind un "contaminant toxic al aerului".

Numeroase cercetari recente au confirmat riscurile grave pentru sanatate si viata asociate cu fumatul pasiv Expunerea indelungata la fumatul pasiv fost stabilita ca fiind cauza acelorasi boli ca si cele cauzate de fumatul activ, inclusiv cancer la plamani, boli cardiovasculare si boli pediatrice.

O analiza efectuata de catre WHO-IARC a constatat ca nefumatorii care traiesc cu un fumator se confrunta cu un risc cu 20-30% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere la locul de munca a fost estimat la 12-19% Legatura intre expunerea la FTMA si alte tipuri de cancer este mai putin clara.

Convietuirea cu un fumator mareste riscul de a dezvolta o cardiopatie coronariana in randul nefumatorilor cu 25-30% (un studiu recent arata ca aceasta cifra poate, de fapt, sa fie mai mare) De asemenea, exista din ce in ce mai multe probe care arata ca fumatul pasiv este relationat cu una dintre cauzele accidentelor vasculare cerebrale inregistrate la nefumatori, chiar daca sunt necesare cercetari suplimentare pentru a putea estima riscurile

Fumatul pasiv este asociat cu boli respiratorii si reprezinta o sursa majora de exacerbare pentru persoanele care sufera de astm, alergii sau boli pulmonare obstructive cronice, ceea ce duce la excludere sociala si la locul de munca. Un sondaj paneuropean recent efectuat in randul persoanelor care prezentau simptome de astm sever arata ca una dintre marile lor dorinte este ca, in viitor, sa poata respira aer curat

Fumatul pasiv este un pericol mai ales pentru copii mici si nou-nascuti, asociat cu moartea subita, pneumonie, bronsita, astmul si simptome respiratorii, precum si cu boli ale urechii mijlocii. Expunerea la FTMA a femeilor insarcinate poate cauza un deficit de greutate la nastere, moartea fetala si nastere prematura

Cercetarile recente sugereaza ca expunerea la FTMA aproape dubleaza riscurile de dezvoltare a unei degenerari maculare legate de varsta - cauza principala a pierderii vederii in UE

Majoritatea efectelor negative asupra sanatatii cauzate de FTMA arata o relatie liniara doza-reactie, cu alte cuvinte, riscul creste odata cu cresterea expunerii. Nivelul riscului individual este mai mic fata de fumatul activ (de ex. 1,2 si respectiv20, pentru cancerul pulmonar). Cu toate acestea, faptul ca un numar mare de persoane duce la un pericol mare de imbolnavire.

In plus, relatia doza-reactie pentru bolile cardiace este neliniara. Fumatul pasiv implica un risc de boli cardiace care reprezinta aproape jumatate din cel pentru o persoana care fumeaza 20 de tigarete pe zi. Chiar si mici cantitati de fum de tutun pot avea un efect imediat asupra coagularii si formarii obstructiilor arterelor, precum si efecte pe termen lung in dezvoltarea arterosclerozei - toti fiind factori importanti in bolile cardiace Acesta este o sursa de impact major bolile cardiace reprezinta cauza de mortalitate cea mai raspandita in UE, atat in randul fumatorilor, cat si al nefumatorilor.

Conform celor mai recente studii - conservative - efectuate printr-un parteneriat intre European Respiratory Society, Cancer Research UK si Institut National du Cancer din Franta, mai mult de 79 000 de adulti decedeaza in fiecare an ca urmare a fumatului pasiv, in cele 25 de tari ale UE. Exista probe conform carora fumatul pasiv la locul de munca a fost responsabil de 7 000 de decese in UE in 2002, in timp ce expunerea in locuinta a fost responsabila pentru alte 72 000 de decese. Aceste estimari cuprind decesul ca urmare a unei boli cardiace, accident vascular cerebral, cancer pulmonar si cateva boli respiratorii provocate de fumatul pasiv. Cu toate acestea, aceste estimari omit decesele adultilor cauzate de alte conditii legate de expunerea la FTMA (cum ar fi pneumonia), decesul infantil, precum si morbiditatea semnificativa grava, atat acuta cat si cronica, cauzate de fumatul pasiv

Nivelul expunerii

Locurile principale de expunere cronica si intensiva sunt locuinta si locul de munca Conform raportului CAREX (Information System on Occupational Exposure to Carcinogens) din 1998, FTMA era a doua dintre cele mai comune forme de expunere la agenti cancerigeni (dupa radiatiile solare) in UE-15. Aproape 7,5 milioane de lucratori europeni au fost afectati de fumatul pasiv timp de cel putin 75% din timpul lor de lucru in perioada 1990-1993

Un studiu efectuat intr-o serie de locuri publice, in sapte orase europene in perioada 2001-2002, arata ca fumul de tutun era prezent in majoritatea locurilor publice studiate, inclusiv centre de recreare si hoteluri, mijloace de transport, spitale si institutii de invatamant. Cele mai ridicate niveluri de FTMA au fost constatate in baruri si discoteci, o expunere de patru ore intr-o discoteca echivaland cu convietuirea cu un fumator timp de o luna Niveluri extrem de ridicate au fost constatate in localuri hoteliere si confirmate de alte studii care aratau ca expunerea medie a personalului barurilor este de cel putin trei ori mai mare fata de expunerea inregistrata intr-o locuinta de fumatori

Recent, legislatia impotriva fumatului a dus la o eliminare aproape totala a expunerii la locul de munca in cateva state membre si in anumite tipuri de localuri, in timp ce in tari care nu dispun de restrictii generale, expunerea inregistreaza niveluri ridicate, in special in sectorul hotelier si al recrearii

In scopul de a estima nivelul expunerii la FTMA la nivel european, Grupul de experti al UE pentru biomonitorizarea umana a recomandat includerea cotininei (un biomarcator major al expunerii la FTMA) pe lista candidatilor pentru viitorul Proiect-pilot al UE asupra biomonitorizarii umane.

Statele membre au sprijinit aceasta recomandare in numeroase randuri.

Impactul initiativei impotriva fumatului

Actiunea pentru crearea de spatii fara fum de tutun nu numai ca ar proteja persoanele de efectele daunatoare ale expunerii la FTMA, dar ar contribui totodata la reducerea consumului de tutun al intregii populatii. Efectele asupra sanatatii ca urmare a fumatului pasiv si activ ar include reducerea bolilor si mortalitatii rezultand din tipurile de boli majore - indeosebi cancerul pulmonar, cardiopatii coronariene, boli respiratorii si accidente vasculare cerebrale - si o speranta de viata mai mare. In pofida faptului ca beneficiile complete in materie de sanatate s-ar putea manifesta intr-o perioada de pana la 30 de ani, ameliorari majore, in special in ceea ce priveste sanatatea respiratorie si cardiovasculara, pot avea loc intr-o perioada de 1-5 ani.

Proiectul CHOICE, gestionat de OMS, a identificat spatiile publice fara fum de tutun ca fiind a doua forma de interventie ca eficienta in vederea reducerii mortalitatii si morbiditatii legate de consumul de tutun, dupa marirea impozitelor (Anexa I).

Aspecte economice

Consecinte economice

Datele furnizate de statele membre (Regatul Unit, Irlanda) si de statele din afara UE sugereaza ca expunerea la FTMA implica costuri private si sociale enorme, chiar daca consecintele globale privind UE-27 ramane sa fie estimate. Consecintele asupra economiei in general cuprind costurile directe legate de cheltuielile sporite pentru ingrijirea medicala pentru boli cauzate de tutun si costurile indirecte legate de pierderea de productivitate si din impozitele pe venit, precum si contributiile la securitatea sociala nepercepute in randul fumatorilor si al victimelor fumatului pasiv care, altfel, s-ar afla intr-un loc de munca remunerat

Consecintele economice sunt grave indeosebi pentru angajatori si cuprind o productivitate scazuta a lucratorilor datorata pauzelor pentru fumat si absentelor pe caz de boala crescande; daune provocate de incendierea datorata produselor pentru fumat, precum si cheltuieli legate de operatiuni de curatire si redecorare in urma efectelor fumului In Canada, costurile anuale pe angajat fumator, comparate cu cele pentru un angajat nefumator, au fost estimate la 2 565 $ canadieni in 1995. Pierderile inregistrate de angajatorii scotieni in 1997 datorita scaderii productivitatii, ratei ridicate a absenteismului si incendiilor provocate accidental de fumat, au fost estimate intre 0,51% si 0,77% din produsul intern brut scotian. In Irlanda, estimarea echivalenta se situa intre 1,1 - 1,7% din PIB in anul 2000

Impactul initiativei impotriva fumatului

Pe termen lung, imbunatatirea potentiala a sanatatii ca urmare a politicii impotriva fumatului ar putea avea un efect economic major. Evaluarile reglementare ale impactului efectuate de guvernul Regatului Unit estimau beneficiile pe termen lung ale unei legislatii generale impotriva fumatului la 1 714-2 116 miliarde pe an In Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord, beneficiile nete legate de interzicerea fumatului au fost estimate la 4 387 si 2 096 miliarde pe o perioada de 30 de ani si respectiv la 1 101 miliarde pe o perioada de 20 de ani

Riscuri legate de consecinte involuntare

Avand in vedere ca politicile impotriva fumatului vor motiva anumiti fumatori sa renunte la fumat sau sa fumeze mai putin, ar putea sa se inregistreze pierderi ale profiturilor din industria tutunului si, in consecinta, pierderi de locuri de munca in aceasta industrie. Cu toate acestea, locurile de munca din industria tutunului reprezinta un procent relativ scazut din totalul fortei de munca a UE. In anul 2000, forta de munca legata de industria tutunului (cresterea tutunului, prelucrarea si fabricarea) reprezenta 0,13% din forta de munca totala a UE-15 Mai mult, sumele cheltuite la ora actuala in industria tutunului pot fi cheltuite pentru alte bunuri si servicii, generand astfel locuri de munca in alte sectoare ale economiei.

O reducere a nivelurilor fumatului activ va insemna, de asemenea, pierderi ale veniturilor inregistrate de statele membre in urma impozitarii (accize pe tutun si TVA). Cu toate acestea, ar trebui mentionat faptul ca in majoritatea statelor UE, chiar daca impozitarea tutunului genereaza venituri semnificative in termeni de pondere globala in cadrul totalului bugetului de stat, aceasta nu constituie o parte considerabila a acestuia (1-5%). Exceptiile sunt Republica Ceha, Polonia si Grecia unde veniturile din accizele pe tutun aplicate de guvern reprezentau 6, 7 si respectiv9 %, in 1999 Pe langa o reducere a costurilor sociale legate de fumat, venitul disponibil al familiilor de fumatori ar creste daca ar fi introdusa interzicerea fumatului, iar veniturile din TVA datorate cheltuielilor si investitiilor alternative ale acestor familii ar compensa, in parte, veniturile pierdute.

Pot fi inregistrate pierderi ale productivitatii fumatorilor carora li se permite la ora actuala sa fumeze la locul de munca si care vor continua sa fumeze in timpul pauzelor de fumat, in afara cladirii.

Aspecte sociale

Sprijin public pentru legislatia impotriva fumatului

Aproximativ 70% din cetatenii UE nu fumeaza , iar studiile arata ca majoritatea fumatorilor vor sa se renunte la fumat

Conform recentului Sondaj Eurobarometru privind "Atitudinea europenilor fata de fumat" , trei sferturi din europeni sunt constienti ca fumul de tutun reprezinta un risc pentru sanatatea nefumatorilor, in timp ce 95% recunosc ca fumatul langa o femeie insarcinata poate fi un pericol major pentru copil.

Rezultatele sondajului arata ca politicile impotriva fumatului sunt populare in randul cetatenilor UE (vezi Anexa III). Mai mult de patru din cinci respondenti sunt in favoarea interzicerii fumatului la locul de munca (86%) si in alte spatii publice interioare (84%). Majoritate europenilor sunt, de asemenea, in favoarea interzicerii fumatului in baruri (61%) si restaurante (77%). Sprijinul pentru localuri (80%) si restaurante (90%) in care nu se fumeaza este cel mai ridicat in cele patru state membre care au interzis deja fumatul in sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica. Acest lucru indica, inca o data, ca sprijinul acordat politicilor impotriva fumatului tinde sa creasca in timpul pregatirii punerii in aplicare a acestora, si creste si mai mult dupa punerea lor in aplicare

Impact asupra consumului de tutun

Un beneficiu indirect important al politicilor impotriva fumatului este faptul ca acestea maresc gradul de constientizare al indivizilor privind pericolele fumatului activ si pasiv, contribuind la "denormalizarea" fumatului in cadrul societatii. Schimbarea perceptiei ar putea duce la o schimbare a atitudinii fata de fumat, si in special ar putea sa

Faciliteze decizia fumatorilor de a renunta la fumat sau sa micsoreze consumul de tutun si sprijinirea acestora pe parcursul procesului de renuntare

Descurajeze copiii si tinerii sa inceapa sa fumeze Interzicerea fumatului in spatiile de recreare - unde tinerii "experimenteaza" adeseori fumatul - ar putea avea cel mai mare impact.

Impiedice fumatorii sa fumeze in jurul nefumatorilor, indeosebi langa copii si femei insarcinate, chiar si atunci cand nu exista restrictii legislative in aceasta materie (ex. in locuinte si autovehicule private) Acest lucru este important deoarece pericolul major vizeaza copiii expusi fumatului pasiv in locuinte, care reprezinta un spatiu pe care legiferarea nu il poate aborda.

Impact asupra egalitatii sociale

Politicile impotriva fumatului ar putea, de asemenea, sa contribuie la reducerea inegalitatilor socio-economice privind sanatatea. Avand in vedere posibilitatea ca de a fi un fumator sau de a fi expus(a) la fumatul pasiv creste semnificativ pentru cei care au un nivel de educatie scazut, venituri mai mici si o categorie profesionala inferioara, o actiune asupra mediilor unde nu se fumeaza ar trebui sa aduca cele mai mari beneficii grupurilor celor mai defavorizate ale societatii.

Moment propice actiunii

In virtutea statutului sau de parte a Conventiei-cadru WHO pentru controlul tutunului (FCTC), Comunitatea are obligatia legala de a intreprinde actiuni asupra mediilor fara fum de tutun. In conformitate cu articolul 8 al FCTC, fiecare parte s-a angajat sa "adopte si sa puna in aplicare (.) masuri legislative, executive, administrative si/sau altele eficiente, care sa stabileasca protectia impotriva expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant in locuri de munca interioare, transport public, spatii publice interioare si, daca este cazul, in alte spatii publice". Cu ocazia primei Conferinte a partilor FCTC din februarie 2006, s-a hotarat elaborarea unor orientari privind mediile fara fum de tutun care urmeaza sa fie prezentate cu ocazia celei de-a doua Conferinte a partilor, in cea de-a doua jumatate a anului 2007.

Consiliul Uniunii Europene, in Recomandarea sa din 2002 privind prevenirea fumatului si initiativele menite sa imbunatateasca controlul tutunului, a invitat Comisia sa "tina seama de modul in care masurile stabilite in prezenta recomandare sunt eficiente, si necesitatea de a intreprinde actiuni viitoare, indeosebi se examineze disparitati pe piata interna, in domeniile acoperite de prezenta recomandare". In plus, cu ocazia intrunirii Comitetului de reglementare a tutunului din septembrie 2005, statele membre au decis ca o initiativa a Comisie, sub forma unei Carti verzi sau Comunicari, ar contribui la raspandirea bunelor practici si ar stimula eforturile nationale catre spatii in care nu se fumeaza.

Parlamentul European a salutat "dorinta Comisiei de a actiona pentru a pune capat fumatului in spatiile inchise" si a incurajat-o, in rezolutia sa asupra Planului de actiune al Comisie privind mediul si sanatatea din februarie 2005, "sa claseze fumul de tutun din mediul ambiant ca fiind un agent cancerigen de gradul 1".

Valoarea adaugata a actiunii UE a fost, de asemenea, recunoscuta in Raportul "Tutun sau sanatate in Uniunea Europeana", pregatit pentru Comisie de un consortiu alcatuit din experti in materie de control al tutunului Dorinta de a interveni la nivel european a fost subliniata in continuare prin doua proiecte paneuropene privind poluarea aerului, sprijinit in cadrul Programului comunitar privind sanatatea publica. Raportul INDEX, publicat de catre Centrul comun de cercetare al UE, a stabilit o lista care cuprinde cinci agenti chimici prioritari (toti sunt prezenti in fumul de tutun) care trebuie sa fie reglementati in spatii interioare si a recomandat "interzicerea fumatului in toate spatiile interioare aflate sub jurisdictie publica si in locurile de munca" Aceeasi recomandare a fost formulata in raportul THADE , care a identificat FTMA ca fiind factorul care contribuie cel mai mult la concentrarea de particule in cladirile unde se fumeaza.

III. cadrul de reglementare actual

Dispozitii nationale

In statele membre se inregistreaza o tendinta evidenta pentru spatiile in care fumatul este interzis, promovata, printre altele, de dispozitii legale la nivelul UE si international. In prezent, in toate statele membre exista o anumita forma de reglementare destinata sa restrictioneze expunerea la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) si sa reduca efectele daunatoare ale acestuia asupra sanatatii. Domeniul de aplicare si caracterul acestor reglementari cunosc variatii semnificative.

In Irlanda (martie 2004) si Scotia (martie 2006) a fost deja instituita o interzicere generala a fumatului in toate spatiile publice inchise si la toate locurile de munca, inclusiv baruri si restaurante. In Irlanda de Nord, Anglia si Tara Galilor, in vara lui 2007 urmeaza sa intre in vigoare o legislatie privind interzicerea totala a fumatului.

Legislatia privind interzicerea fumatului cu anumite derogari instituita in Italia (ianuarie 2005), Malta (aprilie 2005) si Suedia (iunie 2005) permite angajatorilor sa infiinteze spatii izolate special amenajate pentru fumat cu sisteme de ventilatie separate. Masuri similare urmeaza sa intre in vigoare in Franta in februarie 2007 (cu o perioada de tranzitie pentru sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica pana in ianuarie 2008) si in Finlanda in iunie 2007. Fumatul va fi interzis in Lituania (cu exceptia "cluburilor pentru fumatul trabucurilor si pipei", special amenajate) din ianuarie 2007.

Alte state membre au interzis fumatul in toate spatiile publice inchise si in toate spatiile de la locul de munca, cu exceptia sectorului hotelier si al localurilor de alimentatie publica in care se aplica restrictii partiale. Printre acestea se numara Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Tarile de Jos, Slovenia si Spania.

Cea mai mare parte a statelor membre au reglementari care interzic sau restrictioneaza fumatul in locurilor publice principale, precum unitatile medicale, institutiile de invatamant si de administratie publica, teatre, cinematografe si transportul public. Restrictiile privind interzicerea fumatului la locul de munca sunt mai putin frecvente. Forta coercitiva a masurilor poate varia de la o rezolutie sau un acord voluntar pana la o lege stricta care sa prevada sanctiuni in cazul incalcarii acesteia.

Ca urmare a caracterului incomplet al reglementarilor si a nepunerii in aplicare a acestora, autoritatile publice si angajatorii s-au confruntat adesea cu procese intentate de cetateni care se plang de efectele daunatoare asupra sanatatii acestora cauzate de fumatul pasiv

In anumite state membre, dispozitiile la nivel national sunt intarite de reglementari mai stricte la nivel regional si/sau local. Cadrul juridic este, de asemenea, completat de masuri de autoreglementare si se observa ca intr-un numar crescand de locuri de munca, institutii de invatamant, spitale, mijloace de transport public etc. se opteaza in mod voluntar pentru interzicerea fumatului. Din ce in ce mai multe eforturi se depun in vederea incurajarii personalului sa renunte la fumat, precum si a promovarii conceptului de aer curat in spatiile inchise ca drept fundamental pentru toti cetatenii si angajatii.

dispozitii comunitare in vigoare

La nivelul UE, problema spatiilor in care fumatul este interzis a facut obiectul unor rezolutii si recomandari care nu au caracter obligatoriu si care au incurajat statele membre sa asigure protectie corespunzatoare impotriva expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA). In special, Rezolutia Consiliului 89/C 189/01 din 1989 cu privire la interzicerea fumatului in locuri deschise publicului a invitat statele membre sa adopte masuri de interzicere a fumatului in spatiile publice si in orice tip de mijloace de transport. Mai recent, Recomandarea Consiliului 2003/54/CE privind prevenirea fumatului si initiativele de imbunatatire a controlului tutunului a solicitat statelor membre sa puna in aplicare masuri eficiente care sa ofere protectie impotriva expunerii la fumul de tutun din mediul ambiant in spatiile inchise de la locul de munca, in spatiile publice inchise si in mijloacele de transport.

Directiva cadru privind securitatea si sanatatea lucratorilor la locul de munca (89/391/CEE) , desi nu face referire in mod explicit la fumul de tutun, acopera toate riscurile privind sanatatea si securitatea lucratorilor Aceasta prevede ca fiecare angajator sa evalueze riscurile de la locul de munca si sa introduca masuri adecvate de prevenire a riscurilor si de protectie.

Pe langa aceasta, o serie de directive distincte privind protectia sanatatii lucratorilor si securitatea la locul de munca stabilesc "cerinte minime" pentru riscuri specifice si includ anumite dispozitii care asigura protectia lucratorilor impotriva FTMA (a se vedea alineatul de mai jos). Statele membre vor transpune aceste directive in dreptul intern si le vor pune in aplicare in mod corespunzator. In conformitate cu tratatul, statele membre au dreptul de a lua masuri mai stricte.

Directiva privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca (89/654/CEE) , precum si directivele privind cerintele minime de securitate si sanatate care se aplica pe santierele temporare sau mobile (92/57/CEE) , in industria extractiva de foraj (92/91/CEE) si in industria extractiva de suprafata si in subteran (92/104/CEE) prevad ca angajatorii sa asigure un sistem de ventilatie si suficient aer proaspat in spatiile inchise de la locul de munca si sa protejeze nefumatorii de disconfortul cauzat de prezenta fumului de tutun in incaperile si spatiile destinate repausului.

Directiva privind agentii cancerigeni sau mutageni (2004/37/CE) si directiva privind expunerea la azbest (83/477/CEE) interzic fumatul in zonele in care se manipuleaza agenti cancerigeni/mutageni si, respectiv, azbest. Directiva privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, care au nascut de curand sau care alapteaza (92/85/CEE) prevede ca angajatorii sa ia masuri in vederea protejarii femeilor gravide si a celor care alapteaza de expunerea la monoxid de carbon.

Anumite componente ale FTMA (si anume arsenic, 1,3-butadiena, benzen si oxid de propilena) sunt clasificate ca substante cancerigene in anexa 1 la directiva privind substantele periculoase (67/548/CEE) Fumul de tutun ca atare nu intra in domeniul de aplicare a legislatiei UE privind substantele chimice, deoarece dispozitiile acestei legislatii se aplica numai acelor substante si preparate chimice care sunt introduse pe piata in statele membre

IV. DOMENIUL DE APLICARE A INITIATIVEI PRIVIND INTERZICEREA FUMATULUI

Domeniul de aplicare reprezinta un element esential in dezvoltarea unei initiative UE privind interzicerea fumatului. Avand in vedere marea varietate a locurilor in care exista o expunere la FTMA, o politica eficienta de interzicere a fumatului ar trebui sa dispuna de o metoda de abordare generala si sa nu ia in considerare numai anumite tipuri de intreprinderi sau spatii.

Metoda de abordare cu gradul cel mai ridicat de generalitate ar fi propunerea unei interziceri totale a fumatului in toate spatiile de la locul de munca si in spatiile publice inchise sau aproape inchise , inclusiv in mijloacele de transport public. De asemenea, restrictiile ar putea fi extinse la spatiile deschise din jurul intrarilor in cladiri si, eventual, la alte spatii publice deschise in care persoanele se afla, sezand sau in picioare, foarte aproape unele de celelalte, precum stadioanele si locurile pentru divertisment in aer liber, statiile de autobuz, peroanele din gari etc. S-ar putea lua in considerare exceptii foarte limitate pentru anumite locuri in care oamenii isi desfasoara existenta cotidiana (de exemplu, incaperi special amenajate pentru fumat in locatii precum centrele de ingrijire de lunga durata, unitatile psihiatrice, inchisori etc.).

O metoda de abordare mai putin restrictiva ar fi propunerea unei interziceri totale a fumatului in toate spatiile de la locul de munca si spatiile publice inchise sau aproape inchise, dar cu cateva derogari acordate anumitor categorii de localuri. Pentru aceste localuri s-ar putea stabili cerinte minime privind spatiile inchise pentru fumat, precum si standarde privind ventilatia. Eventualele derogari ar putea include:

sectorul autorizat hotelier si al localurilor de alimentatie publica (restaurante, baruri si cafenele),

localuri din sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica care nu servesc mancare.

Actiunile privind stabilirea unor spatii in care fumatul este interzis ar da cele mai bune rezultate in cazul in care ar fi insotite de masuri de sprijinire la nivelul UE si/sau al statelor membre. Astfel de "politici de sprijinire" ar include campanii de constientizare care sa evidentieze dreptul cetatenilor la un aer neviciat de fumul de tutun, riscurile fumatului pasiv, precum si accesul sporit la terapiile pentru renuntarea la fumat (atat comportamentale, cat si farmacologice) pentru persoanele care doresc acest lucru.

reglementari privind interzicerea generala a fumatului

Avantaje

Dintre toate optiunile, aceasta ar oferi gradul cel mai ridicat de reducere a expunerii la FTMA si a efectelor daunatoare aferente si ar asigura egalitatea cetatenilor europeni in ceea ce priveste dreptul acestora de a respira un aer curat in spatiile inchise, dupa cum se recunoaste de catre OMS

Studii din tarile in care fumatul este interzis indica o imbunatatire semnificativa a calitatii aerului in spatiile inchise dupa intrarea in vigoare a interzicerii fumatului. Reducerea expunerii la FTMA a fost deosebit de importanta in special in localurile din sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica si in centrele de agrement si s-a reflectat intr-o imbunatatire semnificativa a sanatatii sistemului respirator al lucratorilor din sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica , precum si intr-o diminuare importanta a cazurilor de infarct si a mortalitatii datorate acestuia, in decursul a catorva luni de la punerea in aplicare a acestei politici.

De asemenea, reglementarile generale ar detine cel mai ridicat potential de denormalizare a fumatului in societate si ar crea un mediu care sa incurajeze fumatorii sa reduca fumatul sau sa renunte la acesta si, in acelasi timp, care sa descurajeze tinerii sa inceapa sa fumeze.

O analiza a 35 de studii privind eficienta politicilor de interzicere a fumatului a ajuns la concluzia ca dispozitiile legislative generale referitoare la aerul curat in spatiile publice pot reduce raspandirea fumatului in randurile intregii populatii cu aproximativ 10% In acelasi sens, o analiza a 26 de studii privind locul de munca a aratat ca in locurile de munca in care exista o interzicere totala a fumatului se observa o reducere in raspandirea fumatului de 3,8% si o diminuare cu 3,1 a numarului de tigarete fumate pe zi de catre un fumator permanent

Faptul ca interzicerea generala a fumatului este asociata cu reducerea fumatului activ a fost confirmat de exemple din tarile in care fumatul este interzis in spatiile publice si in care s-a observat ca scaderea vanzarilor produselor din tutun (de exemplu, cu 8% in Italia si cu 14% in Norvegia) a fost insotita de o crestere semnificativa a incercarilor de a renunta la fumat, la scurt timp dupa introducerea noilor reglementari In Irlanda, 80% dintre fostii fumatori au invocat noua legislatie drept motiv pentru renuntarea la fumat, in timp ce 88% au declarat ca legislatia i-a ajutat sa nu reinceapa sa fumeze In ciuda existentei temerilor privind producerea unui efect contrar, interzicerea fumatului in toate spatiile publice pare sa fi redus nivelul fumatului in locuinte, mai ales in prezenta copiilor de varsta mica In Irlanda, proportia locuintelor in care nu se fumeaza a crescut cu 8% dupa intrarea in vigoare a interzicerii fumatului

In ceea ce priveste impactul social, avantajele acestei optiuni s-ar adresa persoanelor care provin din grupurile socio-economice defavorizate si pentru care exista o probabilitate mai ridicata sa fumeze si sa fie angajate in sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica.

In ceea ce priveste punerea in aplicare, o interzicere generala a fumatului ar fi mai usor de realizat decat restrictiile partiale. Nivelul de peste 90% de respectare a dispozitiilor legislative corespunzatoare in Italia si Irlanda arata ca o interzicere totala a fumatului se aplica aproape in intregime de la sine, din moment ce factorul de presiune sociala devine o bariera importanta in calea fumatului si reduce considerabil necesitatea luarii unor masuri coercitive de catre autoritatile oficiale.

Dezavantaje

O interzicere totala a fumatului in toate spatiile publice si la locul de munca ar putea provoca un curent de opozitie in unele state membre si, astfel, adoptarea si punerea in aplicare a acesteia ar putea fi ingreunate. Aceasta este, de asemenea, optiunea fata de care industria tutunului si cea mai mare parte a sectorului hotelier si al localurilor de alimentatie publica s-au declarat in mod clar ca fiind cel mai putin favorabile.

Au existat temeri cu privire la posibilitatea unor efecte negative pentru sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica care ar decurge din interzicerea fumatului in baruri si restaurante. Cu toate acestea, datele care provin din zonele in care fumatul este interzis demonstreaza ca nu exista un impact negativ de ansamblu asupra ocuparii fortei de munca sau asupra veniturilor in acest sector In Irlanda, volumul vanzarilor in baruri si cafenele a inregistrat o usoara crestere (cu 0,1%) in 2005, inversand astfel o tendinta descendenta care incepuse sa se manifeste inaintea intrarii in vigoare a legislatiei privind interzicerea fumatului In acest sens, ar fi utila citarea unor statistici chiar daca acestea se refera la state care nu fac parte din UE. De exemplu, in Norvegia s-a inregistrat o usoara scadere cu 0,8% a vanzarilor in localurile care servesc mancare si bautura, dar acest lucru se poate datora unei serii de alti factori, precum vremea In New York si California, cea mai mare parte a sectorului hotelier si al localurilor de alimentatie publica pare sa fi beneficiat de reglementarile privind interzicerea fumatului Acest lucru este confirmat de o analiza internationala a 97 de studii care nu a identificat nici un impact economic negativ in aceste studii bazate pe date obiective precum impozitul asupra vanzarilor si cifrele referitoare la ocuparea fortei de munca

Reglementari privind interzicerea fumatului cu anumite derogari

Avantaje

Aceasta optiune ar putea duce la o reducere a fumatului activ, cat si a fumatului pasiv, precum si la o denormalizare a utilizarii tutunului care ar fi mai importante decat in cazul in care nu s-ar lua nici o masura.

Legislatia care include anumite derogari ar putea fi mai acceptabila pentru unele state membre, mai ales pentru industria respectiva, si, astfel, s-ar ajunge mai usor la un compromis. In acelasi timp, fiecare stat membru ar dispune de libertatea de a adopta sau continua sa aplice dispozitii de drept intern mai stricte care sa nu prevada derogari.

Derogarile ar putea fi completate de cerinte minime privind spatiile inchise pentru fumat, precum si de standarde privind ventilatia.

Dezavantaje

In ceea ce priveste avantajele pentru sanatate si sociale, aceasta masura ar fi mai putin eficienta decat reglementarile generale privind interzicerea fumatului.

Unele dintre grupurile cele mai vulnerabile ar fi in continuare expuse la FTMA. O interzicere partiala ar putea implica riscul ca statelor membre si/sau angajatorilor sa li se intenteze procese de catre cetateni care se plang de efectele daunatoare asupra sanatatii acestora cauzate de fumatul pasiv.

Derogarile ar diminua efectul procesului de denormalizare a fumatului care s-ar putea realiza printr-o interzicere totala. Datele internationale arata ca reglementarile care permit fumatul in unele zone au asupra comportamentului privind fumatul, aproape jumatate din efectul pe care il au politicile de interzicere totala a fumatului

De asemenea, punerea in aplicare a unor dispozitii distincte pentru locuri diferite ar fi mai complicata si mai costisitoare decat in cazul unei interziceri totale si ar necesita masuri de afisare a avertismentelor si controale sporite.

Derogari pentru sectorul autorizat hotelier si al localurilor de alimentatie publica

Din cauza unei expuneri majore la FTMA, angajatii din sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica sunt supusi unor riscuri grave ale fumatului pasiv, cu 50% mai mari in ceea ce priveste cancerul pulmonar Aceasta categorie profesionala ar fi in continuare expusa fumatului pasiv. Clientii localurilor care servesc mancare si bautura ar fi supusi aceluiasi tip de risc pentru sanatate.

Potrivit datelor pentru 2004 din ancheta privind forta de munca, aproape 4,3 milioane de persoane erau angajate in baruri, cafenele, restaurante si in sectorul de alimentatie publica (HORECA) in 15 state membre ale UE, ceea ce reprezenta 3% din totalul fortei de munca din aceste tari (nu exista date privind celelalte 10 state membre). In sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica lucreaza un procentaj semnificativ de tineri si femei

Evaluarea impactului acestei optiuni realizata de catre guvernul scotian a estimat ca scaderea numarului deceselor datorata reducerii fumatului activ si pasiv ar fi de respectiv o jumatate si un sfert din scaderea numarului deceselor care s-ar inregistra in urma optiunii de interzicere totala a fumatului

Derogari pentru barurile si cafenelele care nu servesc mancare

Aceasta optiune nu ar reusi sa protejeze cele mai vulnerabile categorii profesionale de expunerea la fumatul pasiv si nici clientii barurilor si cafenelelor. De asemenea, ar aparea riscul ca barurile sa nu mai serveasca mancare pentru a eluda dispozitiile privind interzicerea fumatului.

In plus, ar exista riscul agravarii inegalitatilor existente privind sanatatea: studii recente din Regatul Unit arata ca nivelul de expunere la FTMA este considerabil mai ridicat in barurile din comunitatile defavorizate decat in cele din zonele mai bogate Pe langa aceasta, majoritatea localurilor autorizate care nu servesc mancare sunt situate in zone defavorizate si barurile din aceste zone vor avea motive mai puternice sa nu mai serveasca decat alcool

Evaluarea impactului acestei optiuni, realizata de catre guvernul britanic, a estimat ca avantajele pentru sanatate in acest caz ar fi de 40% din avantajele pe care le-ar inregistra o interzicere totala a fumatului (pornind de la ipoteza ca, in prezent, intre 10% si 30% dintre baruri nu servesc mancare)

Spatii inchise cu sistem de ventilatie separat

Datele demonstreaza ca tehnologiile folosite in prezent (bazate pe procedee de amestecare si de diluare) au un impact limitat asupra nivelului de poluanti FTMA din industria din sectorul hotelier si al localurilor de alimentatie publica si din alte spatii inchise In plus, studii realizate in spatii controlate, precum "incaperea climatica" INDOORTRON UE au demonstrat ca intensificarea gradului de reinnoire a aerului nu ar duce la o imbunatatire semnificativa a calitatii acestuia in spatiile inchise Chiar daca unele studii de caz recente finantate de catre industria tutunului au afirmat ca ventilatia prin deplasarea aerului ar fi mai eficienta, evacuarea totala a fumului de tutun prin ventilatie este imposibila

Prima conferinta a partilor la Conventia-cadru pentru controlul tutunului a ajuns la acordul (unanim) ca "exista date concludente ca metodele tehnice nu ofera protectie impotriva expunerii la fumul de tutun" In acelasi sens, Societatea americana a inginerilor din domeniul incalzirii, refrigerarii si climatizarii (ASHRAE - American Society of Heating, Refrigerating, and Air Conditioning Engineers), organism normativ international pentru calitatea aerului din spatiile inchise si ventilare, a adoptat un document de pozitie in 2005 privind metodele de lupta impotriva fumatului pasiv. Concluzia acestui document era ca singurul mod eficient de a elimina riscurile pentru sanatate cauzate de expunerea la FTMA este interzicerea fumatului in spatiile inchise

Separarea fizica a fumatorilor de nefumatori prin stabilirea de incaperi inchise special amenajate pentru fumat poate mari eficienta sistemelor de ventilatie din partea pentru nefumatori a cladirilor Totusi, aceasta metoda nu protejeaza persoanele care se afla in incaperea amenajata pentru fumat si nici personalul (precum chelneri sau personalul de intretinere a curateniei) care trebuie sa intre in incapere avand in vedere natura serviciului acestuia.

O alta temere privind incaperile special amenajate pentru fumat este costul ridicat care ar putea duce la aparitia unei situatii inechitabile pentru micii operatori Pe langa aceasta, functionarea si mentinerea incaperilor ventilate amenajate pentru fumat implica o infrastructura considerabila de control si monitorizare. Datele arata ca, atunci cand se folosesc sisteme de ventilatie, acestea nu reusesc adesea sa fie in conformitate cu normele stabilite prin lege

In cazul in care incaperile ventilate amenajate pentru fumat ar fi considerate drept o optiune viabila pentru locurile care beneficiaza de o derogare, acestea ar trebui sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa fie complet inchise si izolate de spatiile pentru nefumatori,

sa fie echipate cu un sistem de ventilatie separat fata de cel pentru spatiile pentru nefumatori,

sa existe o presiune negativa a aerului pentru a preveni raspandirea fumului de tutun in alte spatii,

nici o alta activitate decat fumatul nu ar trebui permisa in aceste incaperi in vederea reducerii la minimum a nevoii ca angajatii sa desfasoare activitati legate de serviciu in aceste spatii

In Malta, Italia si Suedia, tari care permit crearea unor incaperi special amenajate pentru fumat, cu sistem de ventilatie separat, majoritatea operatorilor au ales sa nu foloseasca aceasta optiune.

V. OPTIUNI PRIVIND POLITICILE COMUNITARE

Cateva optiuni diferite privind politicile comunitare sunt disponibile pentru atingerea obiectivelor antifumat. Scopul ar trebui sa fie gasirea unei optiuni prin care sa se atinga cel mai bine aceste obiective, reducandu-se in acelasi timp costurile si taxele. Optiunile de reglementare descrise mai jos sunt enumerate intr-o ordine care reflecta un nivel in crestere al interventiilor posibile ale Uniunii Europene (incepand cu continuarea stadiului prezent al activitatii si pana la dezvoltarea unui nou cadru legislativ obligatoriu al Uniunii Europene).

Aceste optiuni privind politicile comunitare nu se exclud reciproc si se pot completa una pe cealalta. De exemplu, o recomandare a Comisiei ar putea reprezenta un stimulent pentru initiative de autoreglementare in randul partilor interesate si al statelor membre. Instrumentele de autoreglementare, pe de o parte, ar putea servi ca elemente de baza si/sau drept completare la regimul juridic obligatoriu (de exemplu, acoperirea locurilor unde legislatia nu a intrat inca in vigoare sau a celor scutite de la interzicerea fumatului).

Trebuie remarcat faptul ca domeniul de aplicare al diverselor instrumente de politica variaza. Astfel, in timp ce legislatia Uniunii Europene privind protectia lucratorilor are ca sfera de aplicare spatiile publice, atata timp cat este vorba despre locurile de munca incadrate in limitele impuse de tratat, o interdictie totala a fumatului in toate locurile publice ar putea fi incurajata prin masuri neobligatorii (precum recomandari ale Comisiei sau ale Consiliului), prin masuri legislative adoptate de catre statele membre si/sau prin masuri voluntare adoptate de catre partile interesate.

Pentru a fi eficient, orice instrument de reglementare trebuie sa fie, de asemenea, prevazut cu o modalitate viabila de punere in aplicare si un regim transparent de monitorizare.

Introducerea masurilor de reglementare, la nivelul Uniunii Europene sau la nivel national/regional, trebuie insotita in prealabil de o dezbatere publica, de campanii de informare, precum si de o evaluare a impactului.

SITUATIA DE STATUS QUO CONTINUA

Aceasta optiune reprezinta lipsa activitatilor noi din partea Uniunii Europene, care continua lucrarile actuale privitor la fumatul pasiv, in conformitate cu diversele programe comunitare (Sanatate publica, Cercetare, Ocuparea fortei de munca). Evolutia reglementarilor in acest domeniu este lasata in sarcina statelor membre si a Conventiei - cadru pentru controlul tutunului (FCTC).

Resursele obtinute din elaborarea si aplicarea oricarei noi initiative de politica ar putea fi folosite pentru a asigura aplicarea adecvata a recomandarilor existente ale Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea la locul de munca. In special, ar putea fi elaborate orientari pentru angajatori, angajati si autoritatile competente ale statelor membre, in scopul asigurarii unei mai bune aplicari a Directivei - cadru (89/391/CEE), care - nereferindu-se in mod explicit la fumul de tutun din mediul ambiant (FTMA) - acopera deja toate riscurile legate de securitatea si sanatatea la locul de munca, inclusiv fumul de tutun.

De asemenea, s-ar putea intreprinde eforturi pentru promovarea spatiilor unde fumatul este interzis, prin intermediul altor mijloace decat legislatia, cum ar fi campaniile de informare si educare, initiative privind crearea de retele, etc. Campania actuala anti-tabac "HELP" se va desfasura pana in 2008 si ar putea fi urmata de o alta initiativa de constientizare in acest sens.

In plus, actiunile privitoare la calitatea aerului din interior, inclusiv FTMA, vor continua ca rezultat al actiunii 12 a Planului de actiune pentru protectia mediului si a sanatatii. Resursele necesare pentru diferitele proiecte in acest domeniu vor veni de la programul strategic multi anual Life+ , 2007-2010, de la cel de-al saptelea program - cadru de cercetare al Comunitatii Europene si de la programul de sanatate publica

Statele membre isi rezerva dreptul de a decide daca si cum sa introduca masuri impotriva fumatului, in functie de circumstantele si diferentele culturale. Tendinta spre mediile unde nu se fumeaza va continua, in mod cel mai probabil, accentuata de intocmirea proiectului si publicarea orientarilor Conventiei Cadru pentru Controlul Tutunului. Cateva guverne nationale, printre care se numara cele ale Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Portugaliei si Sloveniei, si-au anuntat deja intentiile de a intari legislatia impotriva fumatului in viitorul apropiat.

Totusi, dintre toate optiunile, aceasta se asteapta a fi cea mai putin eficienta in reducerea expunerii la FTMA si a daunelor pe care le poate produce. Progresele in acest sens in diferite state membre se asteapta sa fie neuniforme. Ca rezultat al legislatiei incomplete, multe grupuri vulnerabile pot ramane expuse la FTMA in spatiile publice interioare. Acest lucru ar putea prezenta un risc de litigiu din partea cetatenilor care ar reclama punerea in pericol a sanatatii ca urmare a fumatului pasiv.

Luand in considerare asteptarile de amploare in legatura cu initiativa impotriva fumatului, exista riscul dezamagirii publicului. Continuarea situatiei de status quo ar reprezenta, de asemenea, o ocazie pierduta de a profita de tendinta politica actuala spre zonele din Uniunea Europeana unde fumatul este interzis.

MASURI VOLUNTARE

Aceasta optiune ar consta in incurajarea partilor implicate sa adopte orientari voluntare comune la nivel european in ce priveste raspandirea spatiilor unde nu se fumeaza. Ar putea fi promovate abordari sectoriale (de exemplu, in industria activitatilor de agrement si in alimentatia publica). Responsabilitatea sociala a intreprinderilor ar putea fi folosita ca baza de dezvoltare in acest domeniu.

In scopul facilitarii discutiilor, este posibila organizarea unui proces - platforma vast, care sa reuneasca societatea civila si operatorii economici, precum si reprezentantii institutiilor Uniunii Europene, ai statelor membre si ai organizatiilor internationale. O astfel de platforma a fost stabilita anul trecut in domeniul alimentatiei si activitatii fizice. Un proces similar a fost propus recent pentru dezvoltarea unei vaste strategii a Uniunii Europene privind alcoolul.

O alta optiune ar fi reprezentata de incurajarea partenerilor sociali europeni (angajatori si organizatii sindicale) de a negocia un acord autonom privitor la fumatul la locul de munca, in conformitate cu articolul 138 din tratat. Autoreglementarea prin dialog social european a avut ca rezultat o varietate de efecte, inclusiv adoptarea a peste 300 de texte comune de catre partenerii sociali europeni.

In mod ideal, autoreglementarea ar putea fi mai rapida si mai flexibila decat caile legislative traditionale, oferind sectoarelor si intreprinderilor in cauza posibilitatea de a avea o influenta mai directa asupra politicilor adoptate. Aceasta poate, de asemenea, crea un simt al responsabilitatii si al proprietatii in randul partilor interesate. Totusi, progresul realizat depinde de dorinta partilor interesate de a angajamentul asumat si de eficacitatea mecanismelor de punere in aplicare. Dovezi din partea statelor membre sugereaza, din pacate, faptul ca acordurile voluntare nu au fost eficiente in domeniul controlului tutunului. In special in sectorul hotelier si al activitatilor de divertisment, masurile voluntare nu au atins scopul cheie reprezentat de reducerea semnificativa a expunerii la FTMA.

De exemplu, in Regatul Unit, dupa cinci ani de acord voluntar incheiat intre Ministerul Sanatatii si principalele asociatii hoteliere, s-a constatat lipsa fumatului in mai putin de 1% dintre baruri In Spania, legislatia adoptata in anul 2006 le-a acordat barurilor si restaurantelor cu o suprafata mai mica de 100 m libertatea de a opta pentru sau impotriva fumatului. Ultimele dovezi arata faptul ca doar aproximativ 10% dintre localuri au decis sa faca acest lucru In Paris, un program voluntar avand ca scop incurajarea celor 12 452 de cafenele, bistrouri si braserii de a se declara zone unde nu se fumeaza, a fost adoptat doar de 30 dintre aceste localuri

METODA DESCHISA DE COORDONARE

Aceasta optiune include eforturile de coordonare ale statelor membre privitor la spatiile unde fumatul este interzis, utilizand asa-numita "metoda deschisa de coordonare". Statele membre ar fi astfel incurajate sa isi stabileasca propriile legi antifumat mai convergente fara a exista nevoia unei armonizari directe (cu toate ca acest lucru ar ramane o posibilitate).

Aceasta ar putea cuprinde urmatoarele elemente:

Schimbul de experiente si cele mai bune practici de stabilire a politicilor eficiente antifumat la nivel national, regional si local,

Convenirea asupra unor obiective si orientari ale Uniunii Europene bazate pe experiente reusite atat in cadrul statelor membre cat si in afara Uniunii Europene. Acestea ar putea fi insotite de termene relevante, impreuna cu conditiile pentru monitorizare si punere in aplicare,

Transformarea acestor orientari in planuri nationale de actiune in scopul reducerii expunerii la FTMA cu calendare specifice pentru atingerea scopurilor pe termen scurt, mediu si lung,

Supravegherea periodica, evaluarea si controlul reciproc, de exemplu sub forma raporturilor anuale din partea statelor membre.

Cateva state si regiuni au adoptat deja masurile impotriva fumatului iar altele si-au exprimat deja intentia de a o face. Statele membre, de asemenea, se confrunta cu provocari comune, ca de exemplu, opunere din partea industriei, scepticism public si neconformitatea cu cerintele existente. Coordonarea Uniunii Europene poate avea un rol esential in determinarea unui proces de invatare reciproca si impartasire a celor mai bune practici intre statele membre.

Totusi, angajamentul in ceea ce priveste obiectivele antifumat ramane voluntar si nu se impun sanctiuni pentru nerespectarea scopurilor convenite. Eficacitatea sistemului ar depinde de intensitatea supravegherii multilaterale si a presiunii la acelasi nivel.

RECOMANDAREA COMISIEI SAU A CONSILIULUI

Aceasta optiune consta in incurajarea statelor membre sa adopte legislatia interna impotriva fumatului, coordonata de o recomandare completa a Comisiei sau a Consiliului privitoare la spatiile in care fumatul este interzis, conform articolului 152 CE care stabileste cai de actiune propuse. Aceasta optiune ar putea fi folosita in mod independent sau ca parte a sistemelor de autoreglementare in randul statelor membre (optiunea 3) si/sau in cadrul industriei (optiunea 2).

Desi nu ar avea caracterul obligatoriu, o astfel de recomandare ar reprezenta o specificare clara din partea Comisiei sau a Consiliului privitor la faptul ca este necesara luarea de masuri in vederea eliminarii fumatului pasiv in Europa. O astfel de recomandare ar introduce problema ca prioritate pe agenda politica in toate statele membre ale Uniunii Europene si ar oferi astfel sprijin actiunilor intreprinse de statele membre.

Eficienta acestei optiuni depinde intr-o mare masura de claritatea orientarilor comunitare si de cerintele de raportare. Stabilirea de obiective clare insotite de termene si indicatori specifici (de exemplu, o recomandare ca un procent anume al locurilor de munca sa adopte politica antifumat pentru un anumit an sau sector) ar avea, cu siguranta, un impact mai mare decat recomandarile de o natura mai generala. De asemenea, cerinta de a pune in aplicare un sistem de supraveghere si de a face publice rezultatele ar crea o presiune publica pentru o punere in aplicare mai drastica si pentru dezvoltarea unei politici mai riguroase.

In timp ce aceasta optiune ar oferi flexibilitate statelor membre, ar exista riscul principal ca unele dintre acestea sa aleaga lipsa totala de actiune.

LEGISLATIE OBLIGATORIE

O actiune a Comunitatii in acest domeniu ar putea cuprinde adoptarea de masuri legislative obligatorii. Legislatia obligatorie ar impune o baza executorie transparenta si comparabila de protectie privind riscul de expunere la FTMA pe tot teritoriul statelor membre.

Pe de alta parte, un proces legislativ asigura consultari formale si negocieri ferme, implicand toate partile, ceea ce poate avea ca rezultat o politica mai robusta. Pe de alta parte, calea legislativa pare a fi relativ lunga si rezultatul final ar putea fi dificil de prevazut.

Bazele juridice exacte ale legislatiei ar putea fi determinate doar in momentul in care se va defini natura reala si sfera de aplicare a instrumentului, iar aceasta alegere va trebui sa ia in considerare rezultatele dezbaterii publice.

In acest stadiu, se pot mentiona deja cateva optiuni fara a afecta rezultatul dezbaterii publice.

Revizuirea directivelor existente conform Directivei - cadru 89/391/CEE privitor la securitatea si sanatatea lucratorilor la locul de munca. Aceasta optiune ar putea cuprinde, in special, extinderea sferei de aplicare a Directivei 2004/37 privind expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca (pentru a acoperi FTMA) si/sau intarirea cerintelor referitoare la protectia lucratorilor impotriva fumului de tutun in Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca.

O alta optiune este adoptarea unei directive separate privind fumatul la locul de munca.

Cu toate ca nu are legatura directa cu protectia impotriva fumatului pasiv, o optiune plauzibila este modificarea Directivei referitoare la substantele periculoase (67/548/CEE)[91] pentru a clasifica FTMA drept agent cancerigen. Aceasta ar plasa automat FTMA in domeniul de aplicare al Directivei privind expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.

Primele doua optiuni se aplica doar in cazul locurilor de munca. Acestea s-ar putea aplica fie in cazul tuturor locurilor de munca, fie doar pentru anumite categorii de locuri de munca si trebuie sa asigure faptul ca toti lucratorii care sunt expusi la niveluri nocive de FTMA sunt protejati in mod adecvat.

In cele din urma, adoptarea unui instrument legislativ in limitele tratatului nu va constitui o piedica in calea Comunitatii in a adopta masuri adiacente a caror natura nu este neobligatorie si care ar putea contribui la asigurarea scopului general de protectie impotriva FTMA in toate sectoarele.

VI. CONCLUZIE - OBSERVATII

Tinand cont de dovezile stiintifice neechivoce ale efectelor nefaste produse ca urmare a fumatului pasiv si de impactul politicilor referitoare la calitatea aerului in incinte si la interzicerea generala a fumatului, Comisia considera faptul ca politica cu cel mai vast domeniu de aplicare aduce cel mai mare beneficiu sanatatii publice. Acest lucru ar crea, de asemenea, conditii egale pentru toti operatorii. Cateva exemple care au avut succes in ceea ce priveste politica complexa de interzicere a fumatului, in prezent in vigoare peste tot in lume, au facut dovada faptului ca aceasta optiune este viabila si aplicabila,

Nivelul dezirabil de implicare a Uniunii Europene in promovarea legislatiei impotriva fumatului ramane o problema deschisa si este, de asemenea, legata de evolutiile curente inregistrate in statele membre, iar unele dintre acestea au luat, de curand, decizia sa actioneze in favoarea interzicerii fumatului in spatiile publice.

Comisia face apel la toate institutiile Uniunii Europene, la statele membre si la toti cetatenii interesati, partide si organizatii, sa depuna raspunsuri la problemele ridicate in aceasta Carte Verde. Comisia este interesata, in special, de opiniile partilor implicate, aduse cu privire la urmatoarele intrebari:

Intrebari

Care dintre cele doua abordari sugerate in sectiunea IV ar fi mai potrivita, din punctul de vedere al sferei sale de aplicare, pentru initiativa impotriva fumatului: o interzicere totala a fumatului in toate spatiile publice si locurile de munca inchise sau o interzicere cu derogari acordate unor categorii selectionate de locatii? Va rugam sa indicati motivul (motivele) alegerii dumneavoastra.

Care dintre optiunile de politica descrise in sectiunea V ar fi cea mai potrivita pentru promovarea interzicerii fumatului in spatiile publice? Ce forma de interventie a Uniunii Europene considerati ca este necesara pentru a se indeplini obiectivele legate de eliminarea fumatului?

Exista alte informatii cantitative sau calitative referitoare la impactul asupra sanatatii, social sau economic al politicilor anti-tabac care ar trebui luate in considerare?

Aveti comentarii suplimentare sau sugestii privitor la Cartea Verde?

Raspunsurile la aceste intrebari trebuie trimise pana la 1 mai 2007, la urmatoarea adresa (preferabil prin e-mail):

Comisia Europeana

Directia generala pentru Sanatate si Protectia Consumatorilor

Unitatea C6- Masuri Sanitare

Posta electronica: sanco-smoke-free-consultation@ec.europa.eu

Adresa postala: B-1040 Brussels

Fax:

Toate raspunsurile la aceasta Carte Verde vor fi publicate pe pagina web a Comisiei, cu exceptia cazului in care respondentul face o declaratie contrara.

VII. ANNEXES

Annex I: Cost effectiveness of various tobacco-control measures in European Region A*

Source

WHO-CHOICE webpage: https://www.who.int/choice/results/tob_eura/en/index.html

European Region A: Andorra, Austria, Belgium, Croatia, Cyprus, Czech Republic, Denmark, Finland, France, Germany, Greece, Iceland, Ireland, Israel, Italy, Luxembourg, Malta, Monaco, Netherlands, Norway, Portugal, San Marino, Slovenia, Spain, Sweden, Switzerland

DALYs = Disability Adjusted Life Years (the sum of years of potential life lost due to premature mortality and the years of productive life lost due to disability.

Annex II: Global burden of ill-health

Source WHO's Global Burden of Disease Study 2004

Annex III: Support for smoke-free policies

Source

"Attitudes of Europeans towards tobacco", Special Eurobarometer 239, January 2006, https://ec.europa.eu/health/ph_information/documents/ebs_239_en.pdf

Annex IV: References