Aplicarea in spatiu si timp a normelor de drept procesual penal

Aplicarea in spatiu si timp a normelor de drept procesual penal

l. Aplicarea in spatiu a normelor de drept procesual penal

Codul de procedura penala nu reglementeaza aplicarea normelor de drept procesual penal in spatiu. In aceasta situatie se aplica principiul teritorialitatii, principiu care decurge din art. 1 Constitutia Romaniei, articol care consacra suveranitatea si independenta de stat.

Respectand suveranitatea altor state, statul roman isi exercita suveranitatea pe teritoriul sau, ceea ce implica deplina si exclusiva aplicare a legii romane asupra acestui teritoriu.

Principiul teritorialitatii legii procesual penale exprima o dubla cerinta:

- Normele de drept procesual penal se aplica numai activitatii procesual penale desfasurate pe teritoriul roman, neavand aplicare in afara acestui teritoriu prin respectarea suveranitatii celorlalte state chiar daca activitatea judiciara a unui stat strain se rasfrange asupra unui cetatean roman;

- Activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul tarii numai in temeiul normelor de drept procesual penal roman, normele straine neavand aplicare pe teritoriul statului nostru chiar daca activitatea juridica se rasfrange asupra unui cetatean strain sau actele se efectueaza la cererea unui organ judiciar strain.

Daca legea penala are in vedere locul unde s-a savarsit fapta, in tara sau in strainatate, legea procesual penala are in vedere locul unde se realizeaza actul de procedura penala. Pe teritoriul Romaniei se aplica legea procesual penala romana.

Numai organele judiciare romane pot efectua acte procesual penale si numai dupa legea procesual penala romana.

De la principiul teritorialitatii aplicarii legii procesual penale in spatiu se pot ivi situatii derogatorii, cum ar fi:

- asistenta juridica internationala, efectuata in temeiul art. 513,518-522 C. proc. Pen.si Legea nr. 704/2001, conventiile internationale la care Romania este parte, reciprocitatea si,

- transferul de proceduri in materie penala reglementat prin Conventia europeana privind transferul de proceduri in materie penala, adoptata la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificata prin Ordonanta nr.77 din 3o august 1999

a)Astfel, in cazul cand apare necesitatea efectuarii unui act procedural in strainatate, organul de urmarire penala sau instanta de judecata se adreseaza prin comisie rogatorie organului de urmarire penala sau instantei de judecata din strainatate. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate efectua actele cerute de organele corespunzatoare straine in baza aceluiasi temei legal.

In solicitarea efectuarii unui act ne aflam in fata comisiei rogatorii active iar in cazul indeplinirii unui act solicitat, comisia rogatorie este pasiva.

Conform art.9 din Legea nr. 704/2001 privind asistenta juridica internationala in materie penala, actul indeplinit in tara straina, potrivit legii acelei tari, este valabil inaintea organelor judiciare romane. In cazul comisiei rogatorii pasive, potrivit art.9 din aaceeasi lege, actul solicitat va fi valabil inaintea autoritatilor straine .

Hotararile penale definitive pronuntate de instantele judecatoresti din strainatate, precum si actele efectuate de organele penale din strainatate, daca sunt de natura, potrivit legii penale romane, sa produca efecte juridice penale, pot fi recunoscute [art. 519 alin. (1) C. proc. pen.]. Prin recunoasterea acestor acte se deroga de la principiul teritorialitatii legii procesual penale.

Un alt caz este cel prevazut de Legea nr. 296/2001privind extradarea. Actele care insotesc cererile de extradare sunt luate in considerare numai daca indeplinesc conditiile cerute de legea romana, iar autoritatile straine vor da curs cererilor venite de la autoritatile romane, numai daca vor fi indeplinite cerintele legii straine. Aceasta cerinta rezulta si dispozitiile art. 22 din Conventia europeana de extradare (Paris, 13 decembrie 1957), ratificata prin Legea nr. 80/1997[2] in care se prevede "in afara unor dispozitii contrare prezentei conventii, legea partii solicitate este singura aplicabila procedurii de extradare, precum si celei a arestarii provizorii".

b) Conventia europeana privind transferul de proceduri in materie penala, adoptata la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificata prin Ordonanta nr.77 din 3o august 1999[3]

Pentru a evita inconvenientele care pot aparea ca rezultat al unor conflicte de competenta (se refera la competenta teritoriala), Conventia stabileste ca in urma unei cereri de urmarire formulata de un stat contractant, orice alt stat contractant va avea competenta de a efectua urmarirea, conform propriilor legi penale, a oricarei infractiuni careia i se aplica legea penala a unui alt stat contractant. Cu alte cuvinte, statul cu care persoana are legaturi prin cetatenie, resedinta etc., o va trage la raspundere, daca infractiunea a fost savarsita pe teritoriul statului contractant si acesta a formulat cerere de urmarire.

2. Aplicarea legii procesual penale in timp

Codul de procedura penala spre deosebire de Codul penal nu cuprinde dispozitii privind aplicarea legii in timp. In aceasta situatie devine operant principiul de drept penal al "activitatii" normelor de drept procesual penal. Activitatea normelor de drept procesual penal se intinde din momentul intrarii in vigoare a legii pana in momentul iesirii din vigoare, potrivit regulii tempus regit actum. Spre deosebire de legea penala, intre cele doua momente nu este data savarsirii infractiunii ci data cand se efectueaza actul procesual necesar desfasurarii procesului penal. Deci, in cazul savarsirii unei infractiuni anterior datei intrarii in vigoare a unei noi legi de procedura penala, intreaga procedura de urmarire si de judecata se va desfasura conform legii de procedura penala care este activa, daca prin lege nu se deroga. In dreptul procesual penal nu functioneaza principiul aplicarii legii mai blande.

Sunt situatii in care un proces incepe sub o lege de procedura si se continua sub o lege noua, lege care reglementeaza diferit conditiile si formele de efectuare a unor acte de urmarire penala sau de judecata. Se pune intrebarea cine este competent sa efectueze urmarirea penala sau sa judece o fapta comise sub imperiul vechii legi si daca raman valabile actele de urmarire penala sau de judecata efectuate sub legea veche sau daca acestea se vor efectua in continuare potrivit legii vechi sau noi si care sunt normele dupa care se va desfasura procesul.

Datorita aplicarii normei de drept procesual noi tuturor actelor ce se efectueaza dupa intrarea ei in vigoare, chiar in cauzele incepute anterior acestei date, principiul activitatii se mai numeste "principiul aplicarii imediate a normelor de procedura penala".

De la principiul activitatii normelor exista si derogari, cand aceste norme fie ultraactiveaza, fie retroactiveaza. Derogarile sunt de doua feluri:

- daca legea noua nu reglementeaza situatiile tranzitorii, ele sunt prevazute de Legea nr. 31/1968;

- derogarile sunt prevazute expres de noua lege care stabileste normele retroactive si ultraactive.

De regula, situatiile tranzitorii sunt reglementate de legea noua care adopta solutia optima pentru situatia tranzitorie noua. Prin Legea nr. 31/1968 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala s-au adoptat principii unanim admise in practica legislativa moderna care au fost preluate si adaptate la situatie, de legiuitor si in Legile nr. 104/1992, nr. 45/1993 , nr. 141/1996 , si nr. 281/2003 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala.

Aceste principii sunt:

I. Norma noua de drept procesual, daca nu este necesara o perioada de pregatire pentru punerea in aplicare, se aplica tuturor actelor si lucrarilor efectuate in domeniul procesual, dupa intrarea ei in vigoare, fara a se face deosebire daca procesul a fost pornit sub norma veche sau norma noua( principiul aplicarii imediate a normelor de procedura). Astfel, art. III pct. 3 din Legea nr. 45/1993, odata cu introducerea caii de atac apelului, prevede: "Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi sunt supuse cailor de atac ordinare, prevazute in aceasta lege; Recursurile in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi considerate apeluri si vor fi judecate potrivit competentei prevazute de prezenta lege cand hotararea atacata este supusa apelului"; In art. XI al Legii nr. 281/2003 se prevede: " Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se pune in aplicare dupa cum urmeaza: 1). dispozitiile privind arestarea preventiva si perchezitia, de la data intrarii in vigoare a legii; 2). celelalte dispozitii, de la data de 1 ianuarie 2004".

II. Norma de drept procesual penal, produce efecte pentru viitor, cu unele exceptii prevazute in legile de modificare sau completare a dispozitiilor procesuale (legea de procedura ultractiveaza). Astfel:

a) Norma de drept procesual penal din momentul iesirii din vigoare, in ce priveste competenta de efectuare a urmaririi penale, se va mai aplica cauzelor in curs de urmarire, dupa aceasta, daca se refera la o cauza inceputa sub imperiul ei . Exemplu: in art. 9 din Legea nr. 218/2003 pct. 1. se prevede:"Cauzele aflate in curs de urmarire penala la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor fi urmarite de organele de urmarire penala competente potrivit acestei legi". Daca cauza este in curs de judecata, pentru a nu se tergiversa judecata, ramane competenta instanta initial sesizata , pana la parcurgerea ciclului procesual. Astfel, in art. 9 din Legea nr. 218/2003 la pct. 3 si 4: pct. 3. :"Cauzele aflate in curs de judecata, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vor continua sa fie judecate de instantele competente, potrivit dispozitiilor aplicabile anterior acestei date"; la pct. 4: "Cauzele aflate in curs de judecata la instantele militare, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta instantelor civile, vor continua sa fie judecate de instantele militare, potrivit legii anterioare".

b)Norma de drept procesual penal intrata in vigoare nu se aplica actelor si lucrarilor efectuate potrivit legii anterioare, Actele si lucrarile efectuate raman valabile. In conformitate cu art. III pct. 2 alin. (3) din Legea nr. 45/1993,art. IX pct. 1 a.lin.2 "actele si lucrarile efectuate raman valabile"; in art. 9 din Legea nr. 281/2003 se prevede: . pct.1 alin.2: "Actele si lucrarile efectuate potrivit legii anterioare, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, raman valabile". In continuare, se prevede, la punctul 2: Mandatul de arestare preventiva emis de procuror pana la intrarea in vigoare a prezentei legi isi produce in continuare efectele si dupa aceasta data. In cazurile in care arestarea preventiva dispusa de procuror nu a fost supusa controlului instantei, procurorul, in 24 de ore de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prezinta dosarul cauzei instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive, pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care invinuitul sau inculpatul a fost arestat. Instanta va proceda potrivit art. 146 sau, dupa caz, art. 149^1 din Codul de procedura penala. : In caz de admitere a apelului sau a recursului, daca se dispune desfiintarea sau, dupa caz, casarea hotararii si rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanta competenta, potrivit prezentei legi.