DREPTUL DE OPTIUNE SUCCESORALA

DREPTUL DE OPTIUNE SUCCESORALA

Subiectii dreptului de optiune succesorala

Subiectii dreptului de optiune succesorala sunt toate persoanele care au vocatie la mostenire

Dreptul de optiune succesorala apartine tuturor mostenitorilor cu vocatie generala la mostenire indiferent daca are sau nu vocatie.

La data deschiderii succesiunii, patrimoniul succesoral se transmite catre toti mostenitorii defunctului, pentru fiecare dintre acestia nascandu-se un drept subiectiv de optiune succesorala.

Aceasta nu inseamna insa, ca toti mostenitorii care si-au exercitat acest drept vor primi si bunurile mostenirii. Astfel, daca exista mostenitori acceptanti atat din clasa I si din clasa a II-a de mosetnitori, mostenirea se va referi numai celor din clasa I.

Cand titularul unui drept subiectiv de optiune succesorala decedeaza inainte sa il fi exercitat, atunci dreptul de optiune se transmite la mostenitorii sai.

Mentionam ca dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat si de catre creditorii personali ai succesibilului pe calea actiunii oblice.

Actul juridic de optiune succesorala

Def.Dreptul de optiune succesorala se exercita prin intermediul actului juridic de optiune succesorala. Aceasta reprezinta actul prin care titularul dreptului subiectiv de optiune succesorala are posibilitatea de alegere intre trei facultati si anume a acceptarii pur si simplu, a acceptarii sub beneficiu de inventar sau a renuntarii la mostenire.

Caracterele juridice ale actului de optiune succesorale

Actul juridic de optiune succesorala are urmatoarele caracteristici:

-este un act unilateral, un act juridic indivizibil, este un act juridic pur si simplu, este un act juridic in principiu irevocabil, este un act juridic declarativ.

Conditii de validitate:

Asemenea celorlalte acte juridice si actul juridic de optiune succesorala trebuie sa intruneasca conditiile de validitate cerute de lege: capacitatea, consimtamant, obiect licit si posibil, cauza licita si morala, forma legala.

Capacitatea ceruta pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala

Succesibilul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina.

In consecinta, mostenitorul care accepta succesiunea trebuie sa fie major si capabil

Minorul sub 14 ani si persoana pusa sub interdictie nu-si poat exercita dreptul de optiune succesorala, intrucat sunt lipsiti de capacitate de exercitiu.

Minorul intre 14-18 ani isi va exercita personal dreptul de optiune succesora, insa cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si a autoritatii tutelare.

Acceptarea mostenirii cuvenite unui minor se considera facuta sub beneficiu de inventar.

Consimtamantul neviciat

Acceptarea va putea fi anulata numai in cazul in care aceasta a fost urmare unei viclenii care s-a exercitat impotriva succesibilului.

Forma actului de optiune

In general, actul de optiune succesorala este un act consensual, care nu trebuie sa imbrace o anumita forma.

In mod exceptional, renuntarea la mostenire si acceptarea sub beneficiu de inventar sunt acte solemne, a caoro nerespectare a formei dispusa de lege, atrage nulitatea absoluta a actului respectiv.

Prescriptia dreptului de optiune succesorala

Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. Termenul de 6 luni vizeaza numai transmisiunile succesoralae universale sau cu titlu universal.

Legatarilor cu titlu particular le vor fi aplicabile dispozitiile dreptului comun in materie, astfel ca dreptul de optiune succesorala cu privire la aceste legate se exercita in cadrul termenului general de prescriptie de 3 ani.

Momentul de la care se calculeaza termenul de prescriptie privind dreptul de optiune succesorala: termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de schiderii succesiunii.

Exceptii:

-in cazul copilului conceput dar nenascut se admite ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data nasterii

-in situatia declararii judecatoresti a mortii data deschiderii succesiunii este data prevazuta in hotararea judecatoreasca definitiva - termenul de prescriptie se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti declarative de moarte.

-in ipoteza in care succesibilul a luat cunostinta mai tarziu de calitatea sa de mostenitor, termenul se calculeaza de la data luarii la cunostinta a acestei conditii.

Suspendarea cursului prescriptiei

In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, in stanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea

Cazuri de suspendare:

-cand datorita cazului de forta majora sucesibilulul a fost impiedicat sa-si exercite dreptul de optiune sucesorala si cand alte cauze intemiate l-au impidicat sa exercite acest drept

Acesta poate beneficia de repunerea in termenul de optiune succesorala. Cauza temeinic justificata, este acea imprejurare caer creeaza "o impidicare inevitabila si imprevizibila numai pentru reclamant si pentru cei care se aflau in conditii asemanatoare.

Instanta de judcata poate dispune repunerea in termen numai atunci cand constata ca imprejurarile ce l-au impiedicat pe cel chemat la mostenire sa-si exercit dreptul de optiune nu-I sunt imputabile.

Cererea de repunere in termen trebuie facuta de succesibil in termen de 1 luna de la data cand a luat cunostinta de vocatia sa succesorala.

Ineficacitatea actului juridic de optiune succesorala

Cauzele de ineficacitate a actului juridic de optiune succesorala:cele mai frecvente cauze de ineficacitate a actului juridic de optiune sucesorala, intalinite in practica sunt nulitatea si revocarea.

Nulitatea actului juridic de optiune succesorala

In cazul in care nu au fost respectate formalitatile prevazut de lege actul juridic de optiune succesorala poate fi nul absolut sau relativ.

1.In cazul in care au fost incalcate norme juridice imperative actul juridic va fi lovit de nulitate absoluta

2.Nulitatea relativa a actului juridic de optiune succesorala intervine in cazul in care au fost incalcate regulile care reglementeaza anularea actului pentru lipsa capacitatii de exercitiu sau anularea pentru vicii de consimtamant.

Revocarea actului juridic de optiune succesorala

Daca un mostenitor accepta pur si simplu o mostenire insolvabila, creditorii personali ai acestuia vor putea sa atace actul juridic al acceptarii cu actiunea pauliana (de catre creditorii lui)

In ceea ce priveste renuntarea la o mostenire solvabila, trebuie facuta distinctia daca renuntarea era sau irevocabila

-daca renuntarea nu a devenit irevocabila, creditorii personali ai mostenitorului vor putea prin intermediul actiunii oblice sa accepte mostenirea prin retractarea renuntarii, acceptarea facandu-se pe seama mostenitorului.

-daca renuntarea a devenit irevocabila, atunci creditorii personali ai mostenitorului renuntator o vor putea ataca prin actiunea pauliana si vor putea accepta mostenirea pe calea actiunii oblice.

In toate cazurile revocarea pauliana produce efecte numai in favoarea creditorilor reclamanti.

Acceptarea mostenirii

Def.Acceptarea mostenirii reprezinta un act unilateral de vointa, o manifestare de vointa a succesorului prin care acesta se invoieste sa pastreze calitatea de mostenitor al defunctului.

Acceptarea pura si simpla voluntara

1.Acceptarea voluntara expresa

Def.Acceptarea mostenirii este expresa atunci cand mostenitorul isi insuseste titlul sau calitatea de mostenitor printr-un act autntic sau sub semnatura privata, judiciar sau extrajudiciar.

Insusirea calitatii de mostenitor trebuie manifestata printr-un inscris

Pentru valabilitatea acestui act juridic se cer intrunite urmatoarele conditii:

-manifestarea de vointa a mostenitorului sa fie constatata printr-un inscris autentic, fie sub semnatura privata, nefiind posibila o aceptare verbala

-succesorul prin manifestarea de vointa exprimata in scris sa-si fi insusit, in mod neechivoc, titlul sau calitatea de mostenitor.

2.Acceptarea voluntara tacita

Acceptarea este tacita cand eredele face un act pe care n-ar putea sa-l faca decat in calitatea sa de erede si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare.

2 conditii de acceptare tacita a mostenirii:

-actul sa nu poata fi facut decat in calitatea sa de mostenitor

-actul indeplinit sa presupuna neaparat intentia de a accepta

Cand un asemenea act este echivoc, adica in masura sa primeasca si o alta interpretare el nu mai valoreaza acceptare tacita.

a)Actele de conservare si cele asimilate lor nu sunt acte de acceptare tacita a mostenirii, daca cel ce le-a facut nu a luat titlul sau calitatea de mostenitor

Actele de administrare pe care legea le asimileaza cu cele de conservare, nu constituie o acceptare tacita

b)Actele de administrare, care nu au un caracter urgent si angajeaza viitorul, cum sunt: actele de folosinta a bunurilor succesoale, sunt socotite acte de acceptare pentru ca sucesibilul s-a comportat ca un proprietar si nu a putut savarsi aceste acte fara sa fi voit sa accepte mostenirea

c)Actele de dispozitie presupun intentia neechivoca de a accepta tacit mostenirea,./ Orice act de dispozitie, indiferent de valoarea bunului, constituie o acceptare tacita.

Actele savarsite de succesibil asupra universalitatii bunurilor mostenirii au semnificatia unei acceptari tacite, dupa cum urmeaza:

a)donatia, vanzarea sau cesiunea drepturilor succesorale catre un tert sau catre unul sau toti comostenitorii, constiuie acte de acceptare a mostenirii

b)Renuntarea la mostenire in favoarea unuia sau mai multor succesori inseamna acceptarea mostenirii urmata de transmiterea ei cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

In situatia in care succesibilul renunta imperosnal si cu titlu gratuit, ne aflam in fata unei renuntari pur abdicative, renuntare ce nu are semnificatia unei acceptari, caz in care mostenitorul pierde calitatea de erede.

In concluzie determinarea acceptarii tacite a mostenirii presupune o examinare atenta a actelor savarsite de succesibil in vederea stabilirii intentiei sale reale de a pastra sau nu calittea de mostenitor.

Acceptarea pura si simpla fortata

Exista imprejurari in care succesibilul, in virtutea legii, este considerat acceptant pur si simplu (chiar daca si-a manifestat vointa in sensul renuntatii la mostenire sau acceptand-o sub beneficiu de inventar)

Acceptarea pura si simpla fortata intervine cand succesibilul a dat la o parte sau a ascuns lucruri din succesiune, intervenind ca o sanctiune prin care mostenitorii pierd dreptul de optiune

Conditii:

-sa existe o intentie frauduloasa de rea credinta din partea mostenitorului

-sustragerea frauduloasa sa fie imputabila mostenitorului

-sa existe o dosire sau dare la o parte a unor bunuri ce apartin succesiunii ca urmare a unei sustrageri sau tainuiri.

-bunurile sau lucrurile dosite sa faca parte din masa succesorala.

Efectele acceptarii pure si simple

a.Efecte generale

-succesibilul acceptant pur si simplu isi consolideaza titlul de mostenitor

-bunurile ce au apartinut defunctului vor intra in patrimoniul mostenitorului

-mostenitorul va raspunde pentru pasivul mostenirii nu numai in limitele activului succesoral ci si cu bunurile proprii, intrucat patrimoniul succesoral se confunda cu patrimoniul lui.

b.Efecte speciale

-mostenitorul este considerat ca a acceptat pursi simplu succesiunea chiar daca anterior acceptase succesiunea sub beneficiu de inventar sau renuntase la ea, iar daca dupa renuntare succesibilulului succesiunea a fost acceptata de ceilalti mostenitori, acceptarea fortata nu va mai opera.

-succesibilul se face raspunzator de dosirea sau darea la o parte a bunurilor succesorale nu mai are dreptul la partea ce is-ar fi cuvenit din bunurile pe care le-a dosit sau le-a ascuns.

-succesibilul va fi insa obligat sa plateasca datoriile, deci sa raspunda fata de creditori, proportional cu partea sa succesorala de care ar fi beneficiatdaca nu ar fi fost sanctionat

-intrucat acceptarea pura si simpla fortata constituie o pedeapsa civila, ea va fi suportata de catre toti mostenitorii ce se fac vinovati de comiterea faptelor de sustragere si va fi aplicata atat succesibililor cu capacitate de exercitiu cat si celor lipsiti de o asemenea capacitate.

Acceptarea sub beneficiu de inventar

Def.Acceptarea sub beneficiu de inventar prezinta un mod de acceptare a succesiunii care produce mostenitorului avantajul de a impiedica confuziunea patrimoniului sau cu patrimoniul defunctului si de a nu fi obligat la plata datoriilor succesiunii dacat pana la concurenta valorii bunurilor succesorale

Avantajul unei asemenea acceptari consta in aceea ca:

-succesibilul nu mai poate fi urmarit pentru datoriile si sarcinile succesiunii decat asupra bunurilor succesorale dobandite

-prin intocmirea unui inventar al bunurilor succesorale se evita confuziunea patrimoniului succesibilului cu patrimoniul propriu al defunctului

Acceptarea sub beneficiu de inventar este in principiu facultativa

Derogari

-mostenitorii minori si cei pusi sub interdictie judecatoreascampot accepta succesiunea ca regula generala, numai sub beneficiu de inventar

-daca mostenitorii succesibilului decedat inaintea exercitarii dreptului de optiune succesorala nu se inteleg cu privire la modul de exercitare a dreptului de optiune, succesiunea se accepta sub beneficiu de inventar.

Conditiile de forma necesare pentru acceptarea sub beneficiu de inventar

Acceptarea sub beneficiu de inventar se realizeaza printr-un act juridic solemn

Pentru a fi valabila terbuie s indeplineasca 2 conditii:

-succeibilul sa faca o declaratie in sensul acceptarii sub beneficiu de inventar, la biroul notarului public de la locul deschiderii succesiunii, care sa fie consemnata intr-un registru special, trebuind sa rezulte clar vointa de a accepta sub aceasta forma

-intocmirea inainte sau dupa darea declaratii a unui inventar fidel si exact al bunurilor succesorale.

Nerespectarea formalitatii privind intocmirea unui inventar fidel si exact va avea drept efect confuziunea celor doua patrimonii (al patrimoniului succesoral cu cel propriu al succeibilului).

Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar

Efectul general al acceptarii sub beneficiu de inventar este de a separa patrimoniul defunctului de al mostenitorului, fiecare pastrandu-si creantele si datoriile sale.

Efecte specifice:

-mostenitorul beneficiar ramane obligat personal la plata datoriilor succesiunii, insa numai pana la concurenta bunurilor succesorale, neputand fi urmarit, in principiu, asupra bunurilor sale personale.

b)drepturile si obligatiile pe care le avea succesibilul fata de defunct nu se sting prin confuziune

Creditorii personali nu-si pot exercita drepturile lor decat asupra bunurilor care constituiau proprietatea defunctului in momentului decesului sau.

Incetarea beneficiului de inventar

Cazuri de incetare:

-renuntarea succesibilului la beneficiul de inventar, ernuntare care se poate face in mod expres sau tacit;

-decaderea sub beneficiu de inventar cu titlu de sanctiune dar numai in anumite situatii: daca a instrainat un bun succesoral fara respectarea formalitatilor legale sau daca s-a facut culpabil de deosire sau dare la o parte a unor bunuri succesorale. Atat decaderea cat si renuntarea produc acelasi efect, mostenitorul fiind considerat ca a acceptat pur si simplu mostenirea, de la data deschiderii succesiunii.

Renuntarea la mostenire

Def.Renuntarea la mostenire reprezinta manifestarea de vointa a mostenitorului prin care declara ca intelege a nu se folosi de drepturile succeorale pe care vocatia I le ofera

Conditii de forma cerute pentru renuntare

Declaratia de renuntare la mostenire se face numai in fata notarului public si se inscrie, pentru opozabilitate, in registrul special de renuntari, tinut la un singur birou notarial pentru intreaga circumscriptie teritoriala a unei judecatorii in care defunctul a avut ultimul domiciliu.

Renuntarra la succesiune, spre deosebire de acceptarea succesiunii, nu poate fi tacita, ci numai expresa.

Nerespectarea formei solemne prevazute de lege, atrage nulitatea absoluta a actului de renuntare.

Efectele renuntarii:

Mostenitorul care renunta la succesiune este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.

Rezulta ca mostenitorul care renunta la o succesiune este lipsit de toate avantajele care ar fi reiesit din mostenire, insa este in acelasi timp descarcat de orice obligatie care ar fi decurs din calitate sa de mostenitor daca ar fi acceptat succesiunea

Astfel se desprind urmatorele consecinte:

-renuntatorul nu poate fi reprezentat si descendentii sai pot culege mosteniera numai in nume propriu.

-drepturile si obligatiile succesibilului renuntator fata de defunct stinse prin confuziune, vor renaste;

-partea renuntatorului profita coerezilor sai, daca renuntatorul este singur in grad succesibil, mostenirea trece in cadrul devolutiunii legale la mostenitorii subsecventi

-renuntatorul nu are obligatia de plata a taxelor succesorale

-mostenitorul renuntator nu mai poate fi obligat la raportarea liberalitatilor primite de la defunct.

Retractarea renuntarii:

Un mostenitor care a renuntat la succesiune poate sa revina asupra acestei renuntari

Revenirea mostenitorului asupra renuntarii sale poate fi expresa sau tacita, sa rezulte dintr-un act care, in mod neindoielnic are caracterul unui act de acceptare a mostenirii.

2 conditii pentru retractarea renuntarii:

-sa nu fi expirat termenul de 6 luni pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala.

-mostenirea sa nu fi fost acceptata intre timp de alti mostenitori ai defunctului

Efectul principal al retractarii renuntarii consta in faptul ca mostenitorul care a retractat renuntarea este considerat ca a acceptat mostenirea pur si simplu de la data deschiderii succesiunii.

Cu toate ca retractarea renuntarii opereaza retroactiv, drepturile pe care tertii de buna credinta le-au dobandit asupra bunurilor mostenirii anterior retractarii raman valabile.