Masurile preventive si alte masuri procesuale

MASURILE PREVENTIVE SI ALTE MASURI PROCESUALE

I. MASURILE PREVENTIVE

l. Notiune

Masurile procesuale penale sunt mijloace prevazute de lege de privare sau restrangere a unor drepturi si libertati randarsertale ale cetatenilor, prin care organele de urmarire penala si instanteie de judecata, asigura desfasurarea normala a procesuVai penal, executarea sanctiunilor aplicate si repararea pagubei produse pnn infractiune ori previn savarsirea de noi fapte antisociale.

2. Prezentarea generala a masurilor preventive

2.1. Definitie

Masurile preventive sunt institutii de drept procesual cu caracter de constrangere, prin care invinuita! sau inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite activitati care s-ar rasfrange negativ asupra desfasurarii procesului sau asupra atingerii scopului acestuia. Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., masurile preventive sunt: retinerea; obligarea de a nu parasi localitatea; obligarea de a nu parasi tara; arestarea preventiva.

2.2. Procedura de luare a masurilor preventive

Pentru luarea masurilor preventive, trebuie sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Organele care pot lua masurile preventive si actele prin care se iau aceste masuri sunt:

- retinerea poate fi dispusa de organele de cercetare penala (prin ordonanta) sau de procuror (prin ordonanta); este singura masura preventiva pe care o poate lua organul de cercetare penala.

- obligarea de a nu parasi localitatea si obligarea de a nu parasi tara pot fi dispuse de procuror, pe parcursul urmaririi penale (prin ordonanta), si de instanta de judecata, pe parcursul judecatii (prin incheiere, sentinta, decizie);

- arestarea preventiva poate fi dispusa de judecator, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii (prin incheiere, sentinta, decizie).

2.3. inlocuirea sau revocarea masurilor preventive

Masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii. Cand masura preventiva a fost luata cu incalcarea prevederilor legale sau nu mai exista vremi temei care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza.

in cazul in care masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de instanta sau de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa il informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive. Cand masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de procuror sau de instanta, procurorul, daca apreciaza ca informatiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta. Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu instanta pentru inlocuirea sau revocarea masuri preventive luate de catre aceasta, cand constata el insusi ca nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii. Masura preventiva luata se poate inlocui nu numai la sesizarea organului de cercetare sau la sesizarea din oficiu a procurorului, ci si la cererea celui in cauza.

Masura arestarii preventive poate fi inlocuita cu obligarea de a nu parasi localitatea sau obligarea de a nu parasi tara.

Conform ultimelor modificari ale Codului de procedura penala, in cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Motivele ce au determinat luarea masurii sunt comunicate indata procurorului - in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata - in cursul judecatii.

2.4. incetarea de drept a masurilor preventive Masurile preventive inceteaza de drept:

- la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la expirarea termenului prevazut in art. 160b alin. (1) C. proc. pen., daca instanta nu a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in acest termen;

- in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.

Masura arestarii preventive inceteaza de drept si atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii, fara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, maximele prevazute in art. 159 alin. (13) C. proc. pen., precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.

De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cand pronunta: o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive; o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de munca; obligarea la plata unei amenzi; o masura educativa.

2.5. Caile de atac impotriva actelor prin care se dispune asupra luarii, revocarii, inlocuirii sau incetarii de drept a masurilor preventive

Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii, impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate face plangere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate face plangere, inainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior, in conditiile art. 278 alin. (1) si (2) C. proc. pen. Procurorul avizat se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii. Cand considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata, procurorul dispune revocarea ei.

Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind masura obligarii de a nu parasi localitatea si masura obligarii de a nu prasi tara. impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea ori a masurii obligarii de a nu parasi tara invinuitul sau inculpatul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea se va solutiona in camera de consiliu. Citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Neprezentarea acestuia nu impiedica insa judecarea plangerii. Participarea procurorului la judecarea plangerii este obligatorie. Dosarul va fi inaintat instantei in termen de 24 de ore, iar plangerea se solutioneaza in termen de 3 zile. Instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere. Cand considera ca masura preventiva este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.

Plangerea invinuitului sau inculpatului impotriva ordonantei procurorului, prin care s-a dispus luarea masurii preventive, nu este suspensiva de executare.

Dosarul se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.

Calea de atac impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive, impotriva incheierii prin care judecatorul dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea unei masuri preventive, inlocuirea unei masuri preventive, incetarea de drept a unei masuri preventive, prelungirea unei masuri preventive, respingerea propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul si procurorul pot face recurs la instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa, invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fata instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta aparatorului sau. Recursul va fi examinat in lipsa invinuitului sau inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii in urmatoarele cazuri: daca invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus in fata judecatorului; cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila.

Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie. Pentru a se solutiona recursul declarat, dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se solutioneaza in termen de 48 de ore, in cazul arestarii invinuitului, si in 3 zile, in cazul arestarii inculpatului. Instanta se pronunta in aceeasi zi prin incheiere. Cand apreciaza ca masura preventiva este nelegala sau nu este justificata, instanta de recurs o revoca, dispunand, in cazul arestarii preventive, punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza. Dosarul cauzei se restituie organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Calea de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in cursul judecatii privind masurile preventive, incheierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune: luarea unei masuri preventive, revocarea unei masuri preventive, inlocuirea unei masuri preventive, incetarea de drept a masurii preventive precum si incheierea prin care se dispune mentinerea arestarii preventive pot fi atacate separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

2.6. Categoriile de masuri preventive

Retinerea. Este o masura preventiva privativa de libertate care nu poate fi dispusa decat in faza de urmarire penala si, de regula, la inceputul acestei faze. Consta in izolarea invinuitului sau inculpatului in arestul politiei si punerea sa la dispozitia organului judiciar care a dispus-o.

Masura preventiva a retinerii se dispune doar daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- sa existe vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148 C. proc. pen. sau sa se fi comis o infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege.

Cazurile prevazute la art. 148 C. proc. pen. sunt

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;

a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;

b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;

c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;

d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;

e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;

f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Fata de invinuit sau de inculpat masura retinerii poate fi luata de: organele de cercetare ale politiei (prin ordonanta); de procuror (prin ordonanta);

Referitor la durata retinerii, art. 144 C. proc. pen. precizeaza ca aceasta poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei, prevazuta in art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane. Daca retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de catre organul de urmarire penala, termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.

Obligarea de a nu parasi localitatea. Masura obligarii de a nu parasi localitatea consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului, de catre procuror sau de catre judecator, in cursul urmaririi penale, ori de catre instanta de judecata, in cursul judecatii, de a nu parasi localitatea in care locuieste, fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura.

Masura obligarii de a nu parasi localitatea se ia numai daca exista probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Fata de invinuit sau de inculpat, masura obligarii de a nu parasi localitatea poate fi luata de: procuror sau judecator, in cursul urmaririi penale; instanta de judecata, in cursul judecatii. Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii: sa se prezinte ia organul de urmarire penala sau, dupa caz, ia instanta de judecata ori de cate ori este chemat; sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, sa respecte una sau mai multe dintre unnatoarele obligatii: sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite; sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapia. martori, experti ori alte persoane stabilite de organul judiciar si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite: sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate: sa nu exercite profesia, mese si nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a

savarsit fapta.

Referitor la durata masurii in cursul urmaririi penale, aceasta nu poate depasi 30 de zile, afara de cand ea este prelungita in conditiile legii, respectiv in caz de necesitate si numai motivat, prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile. impotriva ordonantei prin care procurorul a luat sau a prelungit masura obligarii de a nu parasi localitatea se poale fece plangere la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, iar solutionarea acesteia se face in conditiile art. 1402 C. proc. pen. descrise anterior.

Durata maxima a masurii obligarii de a nu parasi localitatea in cursul urmaririi penale este de un an. in mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau n isoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi localitatea este de 2 ani.

In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.Organul de politie desemnat de organul judiciar care a

dispus masura verifica periodic respectarea masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale,sau instanta,in cursul judecatii.

Obligarea de a nu parasi tara.Masura obligarii de a nu parasi tara consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator,in cursul urmaririi penale,ori de instanta de judecata,in cursuljudecatii,de a nu parasi tara fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura.Toate prevederile aplicabile masurii obligatorii de a nu parasi localitatea sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul obligarii de a nu parasi tara.

Arestarea preventiva.Luarea masurii arestarii preventive.

A.Arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale.Reamintim ca invinuitul este persoana fata de care s-a inceput urmarirea penala.Durata arestarii sale este de cel mult 10 zile.

Conditiile ce se cer a fi indeplinite cumulativ pt a se lua masura arestarii preventive a invinuitului in cursul urmaririi penale sunt:

-sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

-sa existe vreunul dintre cazurile prevazute in art.148 C.proc.pen.sau sa fi comis o infractiune flagranta,oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege;

-sa existe aprecierea din partea organului judiciar ca arestarea invinuitului este necesara in interesul urmaririi penale.

Procedura conform careia se dispune arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale parcurge urmatorii pasi, prevazuti in art. 146 C. proc. pen.:

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, numai dupa ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive. Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. La prezentarea dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere, in cazul in care invinuitul este retinut. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut. Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii, invinuitul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator, in cazul in care, din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate, nu poate fi adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa sa, dar in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii, in acelasi fel se procedeaza cand invinuitul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire, caz in care mandatul va fi emis fara ascultarea sa, dar va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat

Participarea procurorului este obligatorie. Dupa ascultarea invinuitului de catre judecator, acesta, de indata, admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata. Daca sunt intrunite conditiile cumulative prezentate anterior pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva pe o durata ce nu poate depasi 10 zile. Totodata, admitand propunerea procurorului, emite de urgenta mandatul de arestare a invinuitului, mandat care trebuie sa cuprinda: numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii; semnatura judecatorului; numele si prenumele invinuitului; durata pentru care este dispusa arestarea preventiva a acestuia. Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea invinuitului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al acestuia persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere odata cu arestatul.

in caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara. Masurile preventive ale obligarii de a nu parasi localitatea sau tara luate in cursul urmaririi penale de judecator se prelungesc de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile art. 145 alin. (2), respectiv art. 1451 alin. (2) C. proc. pen. impotriva incheierii prin care s-a luat masura arestarii preventive a invinuitului in cursul urmaririi penale se poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

B Arestarea invinuitului la instanta de judecata, inainte de a analiza procedura arestarii invinuitului la instanta de judecata, facem precizarea ca, tinand seania de faptul ca intotdeauna o persoana trimisa in judecata are calitatea de "inculpat', situatiile in care se poate intalni o persoana avand calitatea de "invinuit' in cadrul fazei de judecata a unui proces penal sunt urmatoarele:

- cand este invinuit pentru o infractiune de audienta;

- in situatia extinderii procesului penal cu privire la alte persoane.

Asadar, acestea fiind singurele situatii cand se poate aresta invinuitul in faza de judecata, art. 147 C. proc. pen., care prevede procedura arestarii invinuitului la instanta, arata ca instanta de judecata poate dispune arestarea invinuitului in aceleasi cazuri si conditii ca in situatia arestarii invinuitului in cursul urmaririi penale.

C Arestarea inculpatului. Reamintim ca, potrivit ari. 23 C. proc. pen., inculpatul este persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala. Durata arestarii sale nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita sau mentinuta in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar cand arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

C1 Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale. Conditiile ce se cer a fi indeplinite cumulativ pentru a se lua masura arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale sunt aceleasi ca si pentru arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale, respectiv:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

- sa existe vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148 C. proc. pen. sau sa se fi comis o infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege;

- sa existe aprecierea din partea organului judiciar ca arestarea inculpatului este necesara in interesul urmaririi penale.

Procedura conform careia se dispune arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale parcurge urmatorii pasi, prevazuti in art. 1491 C. proc. pen.:

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile aratate mai sus, numai dupa ascultarea inculpatului in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului. Propunerea va fi intocmita fara ascultarea inculpatului in cazul cand acesta este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire.

Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta: de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dar in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului arestat sau retinut. Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. Inculpatul este adus in fata judecatorului, va fi asistat de aparator si va fi ascultat - afara de cazul cand este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire ori din cauza starii sanatatii sau din cauza de forta majora ori stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului spre a fi ascultat, in cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare (luata in perioada cand avea calitatea de invinuit) si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa Iui, dar in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii, in acelasi fel se procedeaza cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire - caz in care, mandatul urmand a fi emis fara ascultarea sa, acesta va fi ascultat imediat ce va fi prins ori se va prezenta. Participarea procurorului este obligatorie.

Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva prin incheiere motivata.

Daca sunt intrunite conditiile cumulative prezentate anterior necesare pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva pe o durata ce nu poate depasi 30 de zile. Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii invinuitului.

Totodata, admitand propunerea procurorului, emite de urgenta mandatul de arestare a inculpatului, mandat care trebuie sa cuprinda: numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii; semnatura judecatorului; numele si prenumele inculpatului; durata pentru care este dispusa arestarea preventiva a acestuia. Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al acestuia persoanei arestate, iar un alt exemplar i! trimite organului de politie, pentru a fi predat la locul de detinere odata cu arestatul.

in caz de respingere a propunerii de arestare preventiva, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara. Masurile preventive ale obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, luate in cursul urmaririi penale de judecator, se prelungesc de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in conditiile art. 145 alin. (2), respectiv art. 1451 alin. (2) C. proc. pen.

impotriva incheierii prin care a fost luata masura arestarii preventive a inculpatului se poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

C2. Arestarea inculpatului in cursul judecatii. Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin incheiere motivata, daca sunt intrunite conditiile prevazute pentru arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale.

incheierea poate fi atacata separat cu recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare. Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura, daca au intervenit elemente noi care fac necesara privarea sa de libertate.

Prelungirea arestarii preventive. Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. Prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa:

- de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau

- de instanta corespunzatoare in grad instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dar in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, iocul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Prelungirea duratei arestarii preventive se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, dupa caz, efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, in cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de catre organul de cercetare penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente. Cand in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.

Procedura prelungirii arestarii preventive dispuse in cursul urmaririi penale este prevazuta ia ari. 159 C. proc. pen. si prevede urmatorii pasi: Dosarul cauzei va fi depus la instanta, impreuna cu propunerea de prelungire a arestarii preventive, intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, si va putea fi consultat de aparator. Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator, in cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii. Participarea procurorului este obligatorie.

in cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile. Judecatorul solutioneaza propunerea si se pronunta asupra prelungirii arestarii preventive in termen de 24 de ore de ia primirea dosarului si comunica incheierea celor lipsa de la judecata in acelasi termen. Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs. Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare nepurand depasi 30 de zile. Dispozitiile mentionate mai sus se aplica in mod corespunzator. Durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile. Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestrii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat,in termen de 24 de ore de la pronuntare,pt cei prezenti,sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare.

Invinuitul sau inculpatul arestat va fi adus in fata instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta aparatorului sau. in cazul in care invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, recursul va fi examinat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii. Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se solutioneaza in termen de 48 de ore, in cazul arestarii invinuitului, si in 3 zile, in cazul arestarii inculpatului. Instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere. Cand apreciaza ca masura preventiva este nelegala sau nu este justificata, instanta de recurs o revoca, dispunand, in cazul arestarii preventive, punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza. Dosarul cauzei se restituie organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Mentinerea arestarii inculpatului. Este institutia de drept care opereaza in faza de judecata, indiferent daca masura arestarii preventive a fost luata in faza de urmarire penala sau in faza de judecata.

Mentinerea arestarii inculpatului opereaza in doua momente diferite:

a) la primirea dosarului, dupa ce procurorul a dispus prin rechizitoriu trimiterea in judecata. Astfel, cand procurorul dispune prin rechizitoriu trimiterea in judecata a inculpatului aflat in stare de arest, dosarul se inainteaza instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de expirarea mandatului de arestare sau, dupa caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii. Dupa inregistrarea dosarului la instanta, aceasta este datoare sa verifice din oficiu, in camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive, inainte de expirarea duratei arestarii preventive. Solutiile ce pot fi adoptate sunt:

- instanta dispune prin incheiere revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului, atunci cand constata ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau ca nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate;

- instanta mentine, prin incheiere motivata, arestarea preventiva, cand constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica aceasta.

Indiferent care va fi solutia instantei, la primirea dosarului odata cu rechizitoriul, inculpatul este adus in fata judecatorului. Cand inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, legalitatea si temeinicia arestarii preventive vor fi examinate in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii, participarea procurorului fiind obligatorie.

Calea de atac impotriva incheierii prin care se verifica din oficiu legalitatea si temeinicia arestarii inculpatului trimis in judecata in stare de arest preventiv este recursul. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.

b) in cursul judecatii, in cazurile in care inculpatul este arestat, instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. Solutiile ce pot fi adoptate sunt:

- instanta dispune prin incheiere motivata revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului, atunci cand constata ca arestarea preventiva este nelegaia sau ca temeiurile care au determinat luarea masurii au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa o justifice;

- instanta dispune prin incheiere motivata mentinerea arestarii preventive, atunci cand constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care o justifica.

Calea de atac impotriva incheierii prin care se verifica din oficiu legalitatea si temeinicia arestarii inculpatului in cursul judecatii este recursul. Termenul de recurs este de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.

Dispozitii privind masurile preventive dispuse asupra minorilor. Dintre masurile preventive prevazute de lege pentru majori, Codul de procedura penala stabileste pentru minori urmatoarele:

Retinerea minorului la dispozitia organului de cercetare penala sau a procurorului, in mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani care raspunde penal poate fi retinut la dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea si sub controlul procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore. Pentru a se lua o astfel de masura, trebuie sa existe date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de 10 ani ori mai mare. Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta motivata a procurorului pentru o durata de cel mult 10 ore.

Arestarea preventiva a minorului. Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile. in ceea ce priveste arestarea inculpatului minor, deosebim in functie de categoriile de varsta in care poate fi incadrat:

- minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta. Durata arestarii sale este, in cursul urmaririi penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. Exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile;

- minorul intre 16 fsi 18 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungita in cursul

urmaririi penale, de fiecare data cu 20 de ziie. Arestarea preventiva in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.

De precizat ca neverificarea de catre instanta in cursul judecatii a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului major inainte de implinirea duratei de 60 de zile, a inculpatului minor intre 14 si 16 ani inainte de expirarea duratei de 40 de zile, iar a inculpatului minor mai mare de 16 ani inainte de expirarea duratei 40 de zile, atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati.

3. Liberarea provizorie

Liberarea provizorie este o masura procesuala care se poate acorda in tot cursul procesului penal pentru invinuitul sau inculpatul arestat preventiv. Este de doua feluri: liberarea provizorie sub control judiciar si liberarea provizorie pe cautiune.

3.1. Liberarea provizorie sub control judiciar

Este o masura limitativa de drepturi, instituita pentru a inlocui arestarea preventiva cu o constrangere mai putin grava, suficienta insa pentru a asigura buna desiasurare a procesului penal sau a impiedica savarsirea de fapte penale periculoase. Se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de instanta de judecata.

Conditiile in care se poate acorda liberarea provizorie sub control judiciar se refera la:

a) infractiunea savarsita de invinuit sau inculpat, respectiv acestea trebuie sa fie infractiuni savarsite din culpa, precum si infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani;

b) persoana invinuitului sau inculpatului, respectiv liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda:

- cand exista date din care rezulta necesitatea de a-1 impiedica sa savarseasca alte infractiuni;

- cand exista date ca invinuitul sau inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori sau experti, prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.

Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:

- sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;

- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;

- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

- sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

- sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;

- sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane stabilite de instanta si sa nu comunice cu acestea, direct sau indirect;

- sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;

- sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

- sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta.

in cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de el masura arestarii preventive.

Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi: invinuitului sau inculpatului; sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta; jandarmeriei; politiei comunitare; organelor competente sa elibereze pasaportul; organelor de frontiera; altor institutii. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.

Controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta revine judecatorului delegat cu executarea, precum si procurorului si organului de politie. Controlul judiciar instituit de instanta poate fi oricand modificat sau ridicat de aceasta, in total sau in parte, pentru motive temeinice.

3.2. Liberarea provizorie pe cautiune

Conditiile in care se poate acorda liberarea provizorie pe cautiune. Atat in cursul urmaririi penale, cat si ai judecatii, liberarea provizorie pe cautiune se acorda la cerere, in urmatoarele conditii:

- s-a depus cautiunea;

-sunt indeplinite aceleasi conditii ca si in cazul liberarii provizorii sub control judiciar (privitoare la infractiunea savarsita si la invinuit sau inculpat).

Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi: invinuitului sau inculpatului; sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta; jandarmeriei; politiei comunitare; organelor competente sa elibereze pasaportul; organelor de frontiera; altor institutii. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.

Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:

- sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;

- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de catre instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat;

- sa nu isi schimbe locuinta iara incuviintarea instantei care a dispus masura;

- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.

Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

-sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

- sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;

- sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;

- sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; - sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

- sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta.

in cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de el masura arestarii preventive.

Referitor la cautiune, art. 1605 C. proc. pen. arata ca aceasta garanteaza respectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiilor care ii revin in timpul liberarii provizorii. Cuantumul cautiunii trebuie sa fie de cel putin l .000 lei si consemnarea trebuie sa se faca fie prin depunerea sumei de bani stabilite de catre instanta, fie prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea.

Consemnarea cautiunii se face intotdeauna pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia instantei care a stabilit-o.

Codul de procedura penala prevede cazurile cand cautiunea se restituie:

a) se revoca liberarea provizorie pentru ca se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;

b) se constata de catre instanta, prin incheiere, ca nu mai exista temeiurile care au justificat masura arestarii preventive;

c)    se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal;

d)    se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executarea la locul de munca;

e) se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii;

f) cererea de liberare provizorie a fost respinsa, intrucat fie nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, fie cererea este neintemeiata, fie aceasta a fost facuta de catre o alta persoana si nu a fost insusita de invinuit sau de inculpat.

in cazurile prevazute la lit. b)-e) se dispune si incetarea starii de liberare provizorie.

Cautiunea nu se restituie in urmatoarele situatii:

a) in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, iar liberarea provizorie a fost revocata, pentru ca inculpatul nu a respectat cu rea-credinta obligatiile:

- de a se depasi limita leriioriaia fixata in conditiile stabilite de instarita;

- de a se prezenta la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

- de a se prezenta la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori a fost chemat;

- de a nu-si schimba locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;

- de a nu detine, de a nu folosi si de a nu purta nicio categorie de arme:

b) in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, iar liberarea provizorie a fost revocata, pentru ca inculpatul nu a respectat una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii impuse pe timpul liberarii provizorii pe cautiune de organul judiciar care a dispus masura, respectiv:

- sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere:

- sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;

- sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane stabilite de instanta si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;

- sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite:

- sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

- sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta;

c) in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, iar liberarea provizorie a fost revocata pentru ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului ori a savarsii din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

in toate aceste cazuri, cautiunea se face venit la bugetul de stat la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

3.3. Dispozitii procedurale comune liberarii provizorii sub control judiciar si pe cautiune

Cererea de liberare provizorie si organul competent sa o rezolve. Cererea de liberare provizorie poate li facuta, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de catre:

- invinuit sau inculpat;

- sotul invinuitului sau inculpatului;

- rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului.

Cererea trebuie sa cuprinda numele, prenumele, domiciliul si calitatea persoanei care o face, precum si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii, in cazul liberarii provizorii pe cautiune, cererea trebuie sa cuprinda si obligatia depunerii cautiunii si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privind cazurile de nerestituire a acesteia.

Rezolvarea cererii revine:

- in cursul urmaririi penale, instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;

- in cursul judecatii, instantei sesizate cu judecarea cauzei.

Cererea depusa la organul de cercetare penala, la procuror ori la administratia locului de detinere se inainteaza, in termen de 24 de ore, instantei competente.

Masurile premergatoare examinarii cererii. Instanta verifica daca cererea de liberare provizorie cuprinde mentiunile prevazute mai sus si, daca este cazul, ia masuri pentru completarea acesteia. Cand cererea este depusa la instanta inaintea termenului de judecata, aceste obligatii revin presedintelui, care procedeaza si la incunostintarea persoanei care a facut cererea despre termenul de judecare a acesteia.

Cand cererea este facuta de o alta persoana decat invinuitul sau inculpatul, instanta il intreaba pe invinuit sau pe inculpat daca isi insuseste cererea, iar declaratia acestuia se consemneaza pe cerere.

Examinarea si admiterea in principiu a cererii. Instanta examineaza, de urgenta, cererea, verificand daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru admisibilitatea in principiu a acesteia.

In cazul cererii de liberare pe cautiune, daca instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, stabileste cuantumul cautiunii si termenul in care aceasta trebuie depusa, incunostintand persoana care a facut cererea. Dupa depunerea dovezii de consemnare a cautiunii, instanta admite in principiu cererea si fixeaza termenul pentru solutionarea ei.

Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si dovada de consemnare a cautiunii nu a fost depusa, cererea se respinge.

Solutionarea cererii. Solutionarea cererii se face dupa ascultarea invinuitului sau a inculpatului, a concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului.

Solutiile ce pot fi date de instanta de judecata sunt:

a) in cazul in care se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si cererea este intemeiata, instanta admite cererea si dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului, stabilind si obligatiile ce urmeaza a fi respectate de catre acesta. Copia dispozitivului incheierii ramase definitive ori un extras al acesteia se trimite administratiei locului de detinere si organului de politie in a carui raza teritoriala locuieste invinuitul sau inculpatul. Persoanele interesate se incunostinteaza. Administratia locului de detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului;

b) instanta respinge cererea in urmatoarele cazuri:

- daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege;

- cand cererea este neintemeiata;

- cand cererea a fost facuta de catre o alta persoana si nu a fost insusita de invinuit sau de inculpat.

Calea de atac impotriva incheierilor privind liberarea provizorie, impotriva incheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie se poate face recurs de catre invinuit sau inculpat ori de catre procuror, la instanta superioara. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore. Recursul se judeca in termen de doua zile, invinuitul sau inculpatul fiind adus la judecarea recursului, iar participarea procurorului fiind obligatorie.

instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului. Recursul impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de executare. Dosarul se restituie in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

Dispozitiile de mai sus aplica in mod corespunzator si in cazul modificarii sau ridicarii controlului judiciar.

Revocarea liberarii. Liberarea provizorie poate fi revocata daca:

- se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;

- invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile ce ii revin potrivit art. 1602 alin. (3) C. proc. pen. (respectiv sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta; sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat; sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme) sau obligatiile mentionate de art. 1602 alin. (31) C. proc. pen. (respectiv sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite; sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane stabilite de instanta si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta) sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

Revocarea liberarii provizorii se dispune de instanta, prin incheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau inculpatului, cand acesta, fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta.

in caz de revocare a liberarii provizorii, instanta dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului si emite un nou mandat de arestare.

impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore, care va judeca recursul in termen de doua zile, invinuitul sau inculpatul fiind adus la judecata, iar participarea procurorului fiind obligatorie. Asupra admiterii sau respingerii recursului instanta se pronunta in aceeasi zi, iar dosarul se restituie in termen de 24 de ore de la solutionare.

II. ALTE MASURI PROCESUALE 1. Masurile de ocrotire

Masurile de ocrotire sunt acele masuri procesuale care se iau fata de alte persoane decat invinuitul sau inculpatul, persoane care raman fara ocrotire prin privarea de libertate a invinuitului sau inculpatului.

Potrivit art. 161 C. proc. pen., cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela ori o persoana care, datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.

Luarea masurilor de ocrotire presupune existenta cumulativa a doua conditii: in ingrijirea invinuitului sau inculpatului se afla persoane care au nevoie de ocrotire; in lipsa invinuitului sau inculpatului care urmeaza a fi privat de libertate, aceste persoane raman rara nicio ocrotire.

2. Masurile de siguranta

Daca procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala constata, in cursul urmaririi penale, ca invinuitul sau inculpatul se afla in vreuna dintre situatiile aratate in art. Ii3 sau 114 C. pen., sesizeaza instanta care, daca este cazul, dispune luarea, in mod provizoriu, a masurii de siguranta corespunzatoare.

Articolul 113 C. pen. privind "Obligarea la tratament medical' prevede: "Daca faptuitorul, din cauza unei boii ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire. Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratament, se poate dispune internarea medicala. Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii, tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei. Masura obligarii la tratament medical poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii'.

Articolul 114 C. pen. privind "Internarea medicala' prevede: "Cand faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii intr-un institut medical de specialitate, pana ia insanatosire. Aceasta masura poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii'.

in cursul urmaririi penale, masura de siguranta poate fi dispusa pe o durata ce nu poate depasi 180 de zile. in cursul judecatii, masura de siguranta corespunzatoare este dispusa, de asemenea, in mod provizoriu de instanta de judecata. Instanta dispune luarea masurilor de siguranta prevazute mai sus numai dupa ascultarea invinuitului ori inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului. Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si, totodata, sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi. Masura internarii provizorii dureaza pana la confirmarea acesteia de catre instanta de judecata. Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale, care trebuie comunicat instantei in termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. Nerespectarea acestui termen constituie abatere judiciara si se sanctioneaza, in cazul in care s-a dispus internarea medicala, va fi instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire, daca in ocrotirea celui internat se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela ori o persoana care, datorita varstei, bolii, etc., are nevoie de ajutor. Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.

3. Masurile asiguratorii

Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta. Sunt masuri cu caracter real, ce au ca efect indispombilizarea, prin sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea:

- confiscarii speciale;

repararii pagubei produse prin infractiune - cu precizarea ca masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei;

- executarii pedepsei amenzii - cu precizarea ca masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.

Prin efectul lor, masurile asiguratorii garanteaza executarea obligatiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea actiunii penale si actiunii civile in cadrul procesului penal.

Felurile masurilor asiguratorii, in legislatia noastra sunt reglementate doua feluri de masuri asiguratorii:

a) Sechestrai; Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, putand recurge, in caz de necesitate, si la experti. Vor fi ridicate in mod obligatoriu urmatoarele bunuri care fac obiectul sechestrului: bunurile perisabile - se predau unitatilor comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit profilului activitatii, care sunt obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata; obiectele din metale sau pietrele pretioase - se depun la cea mai apropiata institutie bancara competenta; mijloacele de plata straine - se depun la cea mai apropiata institutie bancara competenta; titlurile de valoare interne - se predau spre pastrare institutiilor de specialitate; obiectele de arta si de muzeu, colectiile de valoare -se predau spre pastrare institutiilor de specialitate.

Despre efectuarea tuturor celor de mai sus, organul care aplica sechestrul incheie un proces-verbal, descriind amanuntit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii.

b) Poprirea; Sumele de bani datorate cu brice titlu invinuitului, inculpatului sau partii responsabile civilmente de catre o a treia persoana ori de catre cel pagubit sunt poprite in mainile acestora si in limitele prevazute de lege, de la data primirii actului de infiintare a sechestrului.

in contra masurilor asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata se pot plange procurorului sau instantei de judecata, in orice faza a procesului penal. Hotararea instantei de judecata poate fi atacata cu recurs, care nu suspenda executarea.

Restituirea lucrurilor. Daca procurorul sau instanta constata ca lucrurile ridicate de la invinuit ori inculpat sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate.

Restabilirea situatiei anterioare. Cand in urma savarsirii infractiunii s-a produs, in mod vadit, o schimbare a situatiei de fapt sau de drept, se poate dispune, ca masura procesuala ce garanteaza repararea prejudiciilor produse prin infractiune, restabilirea situatiei anterioare, daca aceasta este posibila. Masura are caracter provizoriu si se dispune fie de procuror, in cursul urmaririi penale, fie de instanta, in cursul judecatii.