Încheierea contractului - acordul de vointe - determinarea momentului si locului Încheierii contractului

ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI - ACORDUL DE VOINTE -  DETERMINAREA MOMENTULUI SI LOCULUI ÎNCHEIERII CONTRACTULUI

1. ACORDUL DE VOINTE

1) Elementele acordului de vointe. Pentru ca un contract sa fie valabil încheiat este necesar sa existe un acord de vointe în scopul de a produce efecte juridice conforme cu clauzele contractului respectiv. Vointele juridice devin concordante în momentul în care propunerea unei parti este acceptata de cealalta parte. Cu alte cuvinte, acordul de vointe este format din doua elemente: oferta de a contracta – care exprima vointa uneia din parti, si acceptarea ofertei – care exprima vointa celeilalte parti.

2) Oferta de a contracta reprezinta propunerea facuta unei persoane de a încheia un contract. Fiind o manifestare de vointa, oferta trebuie sa îndeplineasca toate conditiile de valabilitate ale consimtamântului, precum si sa fie:

- ferma si neechivoca, în sensul ca ea trebuie sa exprime vointa neîndoielnica de a încheia contractul prin simpla ei acceptare;

- precisa si completa, în sensul ca trebuie sa cuprinda toate elementele necesare realizarii acordului de vointe mai ales cu privire la natura si obiectul contractului.

3) Forta obligatorie a ofertei. Raspunderea pentru revocarea ei intempestiva.

Pentru a stabili caracterul obligatoriu sau facultativ al mentinerii ofertei si eventuala raspundere pentru situatia în care nu era admisibila revocare sa, trebuie facuta distinctia între urmatoarele situatii:

a) Oferta este adresata unei persoane prezente (aflata fata în fata cu ofertantul; este asimilata acestei situatii si oferta lansata în cadrul convorbirii telefonice cu potentialul acceptant). În aceasta situatie, daca oferta nu cuprinde nici un termen de acceptare si este acceptata pe loc de catre destinatarul ofertei, atunci revocarea sa nu mai este posibila întrucât contractul s-a nascut în mod valabil si va fi supus principiului fortei obligatorii a contractelor. Daca oferta cuprinde explicit sau implicit un termen de acceptare,  mentinerea ei în cadrul acestui termen este obligatorie pentru ofertant. Revocarea ofertei va fi considerata intempestiva daca se produce înainte de expirarea termenului.

b) Oferta este adresata unei persoane absente (care nu se afla în acelasi loc, fata în fata cu ofertantul). In acest caz oferta poate fi revocata în mod liber de catre ofertant pâna în momentul ajungerii ei la destinatar sau daca revocarea ajunge cel târziu simultan cu oferta la destinatar. Dupa momentul ajungerii ofertei la destinatar fara ca aceasta sa fi fost revocata, distingem dupa situatii, dupa cum oferta include sau nu un termen de acceptare. Daca oferta include un asemenea termen, atunci ea trebuie sa fie mentinuta în intervalul respectiv de timp. Imediat ce termenul a expirat fara ca oferta sa fie acceptata, aceasta devine caduca. Daca oferta nu include nici un termen de acceptare expres, atunci se considera ca ea trebuie mentinuta un termen rezonabil de timp pentru a da posibilitatea destinatarului acesteia sa o analizeze si eventual sa o accepte. In toate situatiile, daca ofertantul decedeaza sau devine incapabil înainte de acceptarea ofertei, atunci aceasta este lovita de caducitate astfel incât o eventuala acceptare ulterioara nu mai produce nici un efect.

In toate cazurile în care revocarea ofertei are loc în mod intempestiv (adica fara ca revocarea sa fie permisa) acceptantul este îndreptatit sa solicite obligarea ofertantului la daune interese pe temeiul raspunderii civile delictuale.

Oferta de a contracta se deosebeste de asa-numitul antecontract (conventia prin care doua parti se obliga sa încheie în viitor un alt contract, al carui continut esential este determinat în prezent), deoarece prima are natura unei manifestari unilaterale de vointa, pe când cea de a doua are o natura contractuala, deci de act juridic bilateral, nascut ca urmare a unui acord de vointe.

4) Acceptarea consta în manifestarea de vointa a unei persoane de a încheia un contract în conditiile stabilite prin oferta ce i-a fost adresata în acest scop. Pe lânga conditiile de validitate prevazute de lege pentru vointa juridica în general, acceptarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie pura si simpla, adica în concordanta totala cu oferta (destinatarul trebuie sa accepte integral oferta; orice rezerva sau propunere de schimbare a continutului ofertei reprezinta o contraoferta);

- sa fie neîndoielnica (mai ales când acceptarea este tacita);

- sa nu fie tardiva, respectiv sa intervina în termenul de validitate al ofertei; daca intervine ulterior acestui termen ea este caduca;

Acceptarea poate fi expresa (manifestata în scris sau verbal) sau tacita (atunci când rezulta cu certitudine din anumite actiuni ale destinatarului ofertei, cum ar fi un început de executare al contractului. Tacerea are valoare juridica atunci când partile îi confera o astfel de valoare sau când legea prevede ca ea poate produce efecte juridice (de ex.: art. 1437 C.civ. prevede tacita relocatiune). În jurisprudenta s-a apreciat ca tacerea mai poate avea semnificatia unei acceptari si în cazul în care oferta a fost facuta exclusiv în interesul destinatarului.

2. DETERMINAREA MOMENTULUI SI LOCULUI ÎNCHEIERII CONTRACTULUI

1) Momentul încheierii contractului. In cadrul contractelor consensuale, momentul incheierii contractului coincide cu acela al realizarii acordului de vointa. In cazul contractelor solemne, acest moment este dat de îndeplinirea formalitatilor impuse de lege ca si conditie de validitate a contractului.

Stabilirea momentului încheierii contractului prezinta interes pentru determinarea capacitatii partilor, a legii aplicabile în cazul conflictului de legi în timp, a momentului de la care începe sa curga termenul de prescriptie extinctive, termenele suspensive sau extinctive, etc.

Când potentialii contractanti se afla fata în fata (sau contracteaza telefonic), momentul încheierii contractului coincide cu acela al declararii acceptarii ofertei, daca aceasta se face fara rezerve si imediat.

Când potentialii contractanti nu sunt prezenti fata în fata (când oferta se trimite prin posta, telegraf, telex, fax, e-mail etc):

a) În cazul contractelor sinalagmatice în literatura de specialitate s-au propus mai multe sisteme de determinare a momentului încheierii contractului:

- sistemul emisiunii acceptarii - contractul se considera încheiat când destinatarul s-a hotarât sa accepte oferta, chair daca nu a comunicat acceptarea ofertantului;

- sistemul expedierii acceptarii - contractul se considera încheiat când destinatarul a expediat acceptarea, chiar daca aceasta nu a ajuns la ofertant;

- sistemul receptarii acceptarii - contractul se considera încheiat când ofertantul a primit acceptarea în sens material, chiar daca nu a luat cunostinta efectiv de continutul acesteia

- sistemul informarii - contractul se considera încheiat când ofertantul a luat cunostinta efectiv de existenta acceptarii, pentru ca numai în acest moment vointele juridice se întâlnesc.

In dreptul român a fost adoptat acest ultim sistem, cu urmatorul corectiv: se considera ca din moment ce ofertantul a receptat acceptarea opereaza prezumtia simpla ca a luat la cunostinta imediat de continutul acceptarii. Asadar, contractul se prezuma încheiat în momentul receptarii acceptarii de catre ofertant (practic este adoptat sistemul receptarii acceptarii).

b) In cazul contractelor unilaterale s-a consacrat, cu anumite exceptii, sistemul emisiunii acceptarii, prezumându-se ca acceptarea a intervenit în momentul primirii ofertei, având în vedere ca oferta este facuta în favoarea destinatarului ei.

2) Locul încheierii contractului.

In cazul contractelor simalagmatice între persoane neprezente se considera ca locul încheierii contractului este acela unde ofertantul primeste corespondenta continând acceptarea.

In cazul contractelor unilaterale se considera ca locul încheierii contractului este acela unde acceptantul a primit oferta.

In cazul contractelor solemne se considera ca locul încheierii contractului este acela unde s-au îndeplinit formalitatile prevazute de lege pentru încheierea lor.

Determinarea locului încheierii contractului are importanta în materie procesual civila pentru stabilirea competentei teritoriale a instantelor judecatoresti si în materia dreptului international privat  pentru stabilirea legii aplicabile.