Procedura dobandiri cetateniei romane

Procedura dobandiri cetateniei romane

Cererea privind redobandirea sau acordarea cerareniei romane se depune personal ori printr-un mandatar cu procura autentica si speciala la comisia de cetatenie de pe langa ministerul justitiei. Cererea trebuie sa imbrace forma scrisa si redactata in limba romana atunci cand cererea este formulata in strainatate ea se depune la misiunile diplomatice sau oficile consulare ale Romaniei din strainatate.

Comisia pentru cetateni prevazuta de lege iar daca acestea sunt indeplinite stabileste in termeni de 6 luni date pentru un interviu.

Comisia pentru cetatenie intocmeste un raport care va fi inaintat ministrului justitiei cu specificatia indepliniri sau nu a conditilor prevazute de lege pentru fiecare solicitant in parte.

Ministrul justitiei prin ordin acorda cetatenia romana sau respinge cererea ordinului ministrului se comunica de indata prin scrisoare recomandata cu semnatura de primire solicitantului cereri. Ordinul Ministrului poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare la curtea de apel Bucuresti.

Hotararea curti este supusa recursului la inalta curte de casatie in justitie, in cazul respingeri cereri o noua cerere de constituire a cetateniei romane poate fi introdusa doar la 6 luni dupa prima respingere.

In cazul acordari cetateniei titularului cereri trebuie intr-un termen de 3 luni de la comunicare la o data fixa sa depuna juramantul de credinta fata de Romania. In acest interval de timp face sa inceteze efectele ordinului de acordare a cetateniei romane.

Juramantul se depune in fata ministrului justitiei sau un secretar de stat desemnat in acest scop sau in caz in care solicitantul isi pastreaza domiciliul in strainatate juramantul se depune in fata oficiului consulatului.

Data redobandiri cetateniei este data depuneri juramantului de credinta.

Dupa depunerea juramantului se elibereaza un certificat de cetatenie. Dovada cetateniei romane se face cu carte de identitate, buletin de identitate, pasaport, certificat de cetatenie.

Pierderea cetateniei romane

Se face exclusiv ca urmare a efectelor unui act juridic.

Moduri de pierdere a cetateniei romane

1. prin retragere

2. prin renuntare

3. prin adoptie

4. incredinta printr-o hotarare judecatoreasca

5. prin stabilirea filiatiei

1.prin retragere Cetatenia romana poate fi retrasa unui cetatea roman in urmatoarele cazuri: - aflata in strainatate savarseste fapte deosebit de grav care vatama interesele statului roman si leziaza prestigiu Romaniei in lume.    - - Aflati in strainatate se inroleaza in fortele armatei unui stat strain cu care Romania a rupt relatile diplomatice sau cu care se afla in razboi.

-. Au obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase.

- Este cunoscuta ca a sprijinit ori face parte din organizati teroriste ori a savarsit actiuni care a pus in pericol organizatia nationala.

- Retragerea cetateniei romane opereaza cu titlu de sanctiune este personala si nu are consecinte juridice asupra sotului sau copiilor minori.

2. Prin renuntare

Un cetatean roman poate renunta la cetatenia romana prin motive justificate daca sunt indeplinite urmatoarele conditi:

- este major

- nu este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala

- nu are debite catre stat ori persoane fizice sau juridice ori avand astfel de debite le achita ori prezinta garanti serioase ca le va achita.

- a dobandit o cetatenie straina sau prezinta garanti ca o va obtine in curand

Renuntarea la cetatenie de catre unul dintre soti nu are consecinte juridice asupra celuilalt sot sau copilului minor. Cu toate acestea copilul minor aflat in strainatate cu parinti care au renuntat la cetatenia romana pierde cetatenia romana o data cu parinti sai.

Daca parinti pierd cetatenia la date diferte minorul pierde cetatenia romana la data pierderi cetateniei celui deal doilea parinte.

Daca minorul se afla in tara la data pierderi cetateniei parintilor aflati in strainatate minorul pierde cetatenia romana pe data plecari din tara pentru a locui impreuna cu parinti.

4 Incredintarea

Minorul incredintat prin hotarare judecatoreasca parintelui care domicileaza in strainatate si renunta la cetatenia romana pierde cetatenia romana dar numai in situati in care si celalalt parinte este de acord.

3 Adoptia

Se poate realiza in urmatoarele conditi

-Cel adoptat este minor cetatean roman

-Adoptatori sau dupa caz adoptatoru sunt cetateni straini

-Adoptatori solicita in mod expres ridicarea cetateniei romane

Conform legislatiei nationale al adoptatorilor copilul prin adoptie dobandeste cetatenia acestora.

Minorul care a implinit 14 ani i se cere consimtamantul

5Pierderea cetateniei prin filiatie

Copilul care a dobandit cetatenia romana de drept ca urmare a gasiri sale pe teritoriul romaniei din parinti necunoscuti pierde cetatenia romana pe data stabiliri filiatiei fata de ambi parinti sau fata numai de 1 dintre parinti celalalt nefind cunoscut iar acestia sunt cetateni straini.

Procedura pierderi cetateniei romane

Cererea de renuntate la cetatenie se depune la comisia pentru cetatenie din cadrul ministerului justitiei.

In urma verificarilor comisia daca sunt indeplinite conditile stabilite de lege intocmeste un raport care il inainteaza ministrului justitiei prin ordin aproba renuntarea la cetatenie. Ordinul se comunica petitionarului cu scrisoare recomandata cu semnatura de primire.

Data pierderi cetateniei romane este data eliberari adeverintei de pierdere.

Ministrul justitiei prin ordin respinge cererea de renuntate a cetateniei, ordinul de respingere se comunica petitionarului care il poate ataca in termen de 15 zile de la comunicare la curtea de apel Bucuresti. Hotararea curti de apel este supusa recursului la inalta curte de casatie si justitie.

In cazul retrageri cetateniei romane daca sunt indeplinite conditile stabilite de lege ministrului justitiei prin ordin retrage cetatenia romana.

In aceasta situatie data pierderi cetateniei romane este data publicari in monitorul oficial al ordinului ministrului.

Drepturi si obligati specifice conditiei de cetatean roman

- dreptul de a alege si de a fi ales

- dreptul de a nu fi expulzat

- dreptul la protectie dupa martori

- dreptul de a ocupa functi publice civile sau militare

- dreptul de a avea cetatenie romana

- dreptul la informati de interes public

- dreptul de a dobandi terenuri in proprietate

Obligati specifice de cetatean roman

- fidelitate fata de tara

- apararea tari

Teritoriu

Reprezinta acea parte a globului pamantesc format din sol subsol spatiu acvatic si coloana de aer de deasupra solului ca spatiu acvatic asupra carora statul exercita o suveranitate deplina si exclusiva.

Functile teritoriului

1. Teritoriul permite situarea in spatiu si delimitarea lui de alte state

2. Teritoriul este simbolul si factorul de protectie a idei nationale.

3. Teritoriul determina intinderea si prerogativele puteri publice suveranitatea si independenta acesteia.

Elementele constitutive ale teritoriului

Solul este cel mai important teritoriu

Solul este uscat asupra caruia statul roman isi exercita suveranitatea

Subsolul este stratul aflat imediat dedesubtul solului asupra caruia statul roman exercita drepturi depline si exclusive.

Spatiul acvatic este format din apele raurilor lacurilor canalelor apelor porturilor precum si fasia de mare adiacenta tarmului avand o latme de 12 mile marine numita mare teritoriala. Limita exterioara si limitele interioare ale mari teritoriale constituie frontiera de stat maritima a romaniei.

Platoul continental este format din solul si subsolul mari adiacente coastelor dar dincolo de marea teritoriala pana la o aadancime de cel mult 200 m.

Zona contigua este fasia de mare adiacenta mari teritoriale avand o latime de 12 mile marine.

Spatilu aerian reprezinta coloana de aer de deaeupra solului si spatilui acvatic pana la limita inferioara a spatiului cosmic.

Delimitarea teritoriului se face prin frontiere acestea sunt lini reale sau imaginare trasate in diferite puncte ale globului pamantesc.

Frontierele pot fi - geografice sunt cele trasate cu ajutorul formelor de relief

- geometrice sunt cele trasate prin lini drepte intre diferite puncte

- astronamice sunt cele trasate cu ajutorul paralelelor sau meridianelor geografice

Organizatia administrativa a teritoriului

Sub aspect administrativ teritoriul este organizat in comune, orase si judete.

Prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia in unitati administrative teritoriale in scopul situari autoritatilor publice locale si judetene a instantelor judecatoresti a aplicari principilor autonomiei locale si a descentralizari institutilor publice.

Autoritatea politica suverana si teritoriala este o forma superioara de organizare speciala care impreuna cu natiunea si teritoriul contribuie la identitatea statului.

Autoritatea exclusiva si suverana este institutionalizata atribute care confera statului stabilitate si permanenta asa incat orice modificare a autoritati politice sa nu afecteze identitatea si continuitatea statului roman.

Drepturile, libetatile si indatoririle fundamentale ale omului

Principi care stau la baza reglementari in romania a drepturilor si libertatilor omului.

- Cetateni beneficiaza de toate drepturile si libertatile prevazute in constitutie si legi dar au si obligati aferente.

- Cetateni sunt egali in fata legi si autoritatilor publice fara privilegi si discriminari cea ce se poate traduce prin urmatoarele situati juridice egale tratamentului juridic nu poate fi decat egal iar situatilor juridice diferite tratamentul juridic trebuie sa fie diferit.

- Minorul nu este mai presus de lege cea ce inseamna subordonarea tuturor subiectelor de drept, legi indiferent de calitatea lor in contecxtul care exercita drepturile si libertatile si indeplinirea obligatilor au loc in ambianta statului de drept.

- Dispozitile constitutiei romaniei cu privire la dreptul si fundamentatile ale omului vor fi activate in conformitate cu declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului cu pactele si tratatele internationale la care romania este parte.

- Daca exista necorcondanta intre pactele si tratatele internationale cu privire la drepturile si libertatile omului si dreptul intern vor avea prioritate in aplicare cele din dreptul international cu conditia sa fie mai favorabile.

- Accesul de justitie este liber neputand fi ingradit sub nici o forma si caruia ii corespunde corelativ obligatia din partea instantelor juridice de a nu se pronunta asupra cererilor adresate.

- Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale nu poate fi restrans in romania decat prin lege si numai daca este cazul in urmatoarele situati

Pentru apararea ordini publice si asigurari nationale

Pentru apararea sanatati si a moralei publice

Pe perioada desfasurari instructiei penale

Pentru aparare drepturilor si libertatilor cetatenesti

Pentru prevenirea consecintelor unei calamitati naturale a unui dezastru sau a unui sinistru deosebit de grav

Restrangerea drepturilor si libertatilor poate opera daca sunt indeplinite urmatoarele conditi:

Restrangerea - trebuie sa se realizeze in baza unei legi

- nu poate avea caracter discriminatoriu

- trebuie sa fie proportionala

- nu poate sa duca la desfintarea dreptului sau libertati restranse

- poate opera doar cu titlu temporar

- Cetateni romani cetateni straini si apartizi tebuie sa-si exercite drepturile si libertatile cetatenesti cu buna credinta respectand drepturile si libertatile celorlalti.

- Drepturile si libertatile cetatenesti sunt prerogative recunoscute si garantate prin chiar constitutia Romaniei.

- Exista principi care fac referire expresa la domeniul raspunderi penale (prezumtia de vinovatie)

- Cetateni romani beneficiaza pe perioada lor in strainatate de protectie diplomata din partea statului roman instaurandu-se astfel dreptul la protectie.

- Cetateni straini si apartizi beneficiaza in romania de toate drepturile si libertatile cetatenesti cu exceptia drepturilor specifice conditiei de cetatean roman.

Clasificarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor cetatenesti

I. Drepturile si libertatile care ocrotesc finta umana ca entitate biologica.

- Dreptul la viata la integritate psihica si fizica

- Dreptul persoanei de a dispune de ea insasi precum si dreptul acesteia la protectia vieti sale intime familiare si private.

- Dreptul persoanei de asi intemeia o familie

II. Drepturile si libertatile care ocrotesc pers si viata ei sociala

1. Drepturi ale persoanei

2. Drepturi ale colectivitatilor de persoane

1. Drepruri ale persoanei sub aspectul apartenentei persoanei respective la statul roman sunt acele drepturi specifice conditiei de cetatean roman.

Drepturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la societate indiferent de caliatea de cetatean roman, strain sau apartit pe care o are

1. - libertatea individuala si siguranta personala

2. - dreptul la aparare

3. - inviolabilitatea domiciliului

4. - secretul corespondentei

5. - libertatea de exprimare

6. - libertatea economica

7. - dreptul la invatatura

8. - dreptul la cultura

9. - dreptul la un mediu sanatos

10. - dreptul la un trai decent

11. - dreptul copiilor si tinerilor la un regim de protectie special din partea statului

12. - dreptul persoanelor cu dezabilitati la protectie din partea statului roman

13. - dreptul la munca si protectia sociala ale munci

14. - dreptul la greva care poate fi exercitat numai in conditile stabilite prin legi si doar pentru apararea intereselor socio- economice ale salariatilor

15. - dreptul la mostenire

16. - dreptul de proprietate privata

17. - dreptul de petitionare concretizat prin faptul ca orice cetatean roman strain sau apartit se poate adresa prin petiti autoritatilor publice centrale sau locale.

18. - dreptul unei persoane vatamata de o autoritate publica este garantat prin instituirea sistemului consenciosului partid si a raspunderi patrimoniale ale statului roman

19. - dreptul la azil

20. - dreptul cetatenilor straini si apartizi de protectie sin partea statului roman.

Libertatea individuala si siguranta persoanei

Sunt valori fundamentale invoalabile ale fintei umane. Aceste drepturi pentru a fi viabile trebuie garantate

Garanti - perchezitia retinerea sau cresterea unei persoane nu se poate face decat in conditile si limitele stabilite prin lege.- retinerea unei persoane nu poate dura mai mult de 24 de ori - arestarea unei persoane nu poate fi dispusa decat de judecator in cursul procesului penal - cresterea unei persoane in cursul procesului penal nu poate depasi 30 zile dar se poate prelungi cu cate 30 zile fara ca durata arestari sa depasasca un termen rezonabil oricum nu mai mult de 180 zile- in cursul judecati instanta este obligata la 60 zile sa verifice legalitatea si temeinicia arestari. Daca instanta va constata ca temerile initiale de la momentul arestari nu mai jusista sau nu exista temeri noi care sa justifice arestarea aceasta va pune de indata in libertate pe cel arestat. - inchererile instantelor cu privire la masurile preventive la aceste masuri sunt supuse recursului- celui retinut sau arestat i se aduce la cunostinta de indata in limba pe care o cunoaste motivele retneri sau arestari iar invinuirile in cel mai scurt timp. Invinuirea se aduce la cunostinta in mod obligatoriu in prezenta unui avocat ales sau din oficiu. - persoana arestata are dreptul sa ceara liberarea prin control judiciar sau pe cautiune pana la ramanerea irevocabila a perioadei de condamnare orice persoana beneficiaza de prezumtia de nevinovatie

- nici o pedeapsa nu poate fi stabilita si aplicata decat in conditile si limitele stabilite de lege- sanctiunea privativa de libertate nu poate fi dispusa decat in cadrul unui proces penal

1. Dreptul la libertatea individuala presupune liberate fizica a persoanei

Dreptul la siguranta persoanei presupune si protectia impotriva oricarei actiuni abuzive din partea autoritatilor publice in spatiul prevatiuni persoanei si vizeaza doar persoane fizice nu si bunurile sale si numai in raport cu autoritatile publice si nu cu particulari

2. Dreptul la aparare este garantat constitutional prin modul de constituire si functionare a institutilor judecatoresti prin reguluile procedurale specifice si prin asistenta juridica in acest sens orice persoana are dreptul sa fie asistat in cadrul unui proces de un avocat ales sau numit din oficiu.

3. Acest drept presupune faptul ca nici unei persoane nu este ingaduit a patrunde intr-un domiciliu fara voie de la acest principiu al invinabilitati domiciliu se poate abroga in urmatoarele situati

1 Pentru executarea unui mandat de arestare sau mandat judecatoresc

2 Pentru inlaturarea unei primejdi privind viata integritatea fizica sau bunurile unei pers.

3 Pentru apararea sigurantei nationale si ordini publice

4 Pentru prevenirea raspandiri unei epidemi.

Acest drept implica si protectia persoanei impotriva unor percheziti abuzive asa find perchezitile pot fi dispuse numai de catre judecator in limitele si conditile stabilite prin lege.

Perchezitile pe timpul nopti sunt interzise cu exceptia infractiunilor flagrante.

Atributele statului Roman

Romania stat - suveran si independent

- unitar si indivizibil

- republican

- de drept

- social

- pluralist

- democratic

Romania stat suveran si independent

Suveranitatea este aceea calitate a puteri publice in virtutea careia aceasta decide in toate treburile interne sau externe fara nici o ingradire.

Suveranitatea - populara - nationala

Suveranitatea populara pleaca de la premisa ca suveranitatea apartine in cote parti egale tuturor indivizilor guvernantilor ramanandule doar exercitiul suveranitati ei find simpli mandatari reprezentanti ai celui dintai. In aceasta conceptie democratia se realizeaza direct aici forma de guvernamant este republica ligislativul este preeminent in raport cu executivul iar mandatul reprezentantilor este unul imperativ putand fi revocati de cei care ia ales.

Suveranitatea nationala in aceasta conceptie suveranitatea apartine poporului dar nu este impartita in cote egale in fapt apartinand unei entitati abstracte numita natiune. Vointa natiuni nu este exprimata in mod direct ca in cazul suveranitati populare ci prin reprezentare reprezentanti find toti cei care se bucura de o investitura populara. Suveranitatea este inaleabila, indivizibila si imprescriptibila si mandatul reprezentantilor este un reprezentativ ei ne putand fi revocati din functie.

Constitutia Romaniei receptand avantajele celor 2 sisteme a promulgat faptul ca Romania este un stat suveran si independent.

Aceasta inseamna ca :

1. Titularul suveranitati este poporul roman.

2. Suveranitatea este inaleabila, imprescriptibila si indivizibila

3. Suveranitatea este limitata sau relativa prin insasi constitutia Romaniei.

4. Poporul exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative organe constituite in urma unor alegeri libere corecte si periodice precum si prin referendum.

5. Mandatul reprezentantilor este unul reprezentativ ei nu pot fi revocati din functie orice mandat imperativ find nul.

Unitar si indivizibil

Romania este un stat unitar fin un ansamblu unic de instituti cu putere de decizie politica si juridica (exista un singur parlament un singur executiv si o singura autoritate judecatoareasca)Romania este de asemenea si un stat indivizibil inseamna ca Romania nu poate fi indivizibila in parte nu poate fi segmentata.

Romania find un stat unitar inseamna ca exista o singura formatiune teritoreala, o singura constitutie un singur drept public si privat populatia este omogena find constituita de cetateni romani iar in mare parte subunitatile administrativ teritoreale nu pot constitui entitati statale.Faptul ca Romania este un stat centralizat nu inseamna ca centralizarea puteri este absoluta.Corectivele unei administrari centrale sunt - deconcentrare - descentralizare Deconcentrare este acel sistem administrativ in care centralizarea puteri are loc prin persoane interpuse.Prin deconcentrare unele prerogative de la nivel central sunt transferate la nivel local prin intermediul agentilor administrativi locali. Acestia au o putere de decizie limitata exclusiv administrativa.Descentralizarea care poate fi functionala sau teritoriala inseamna autoadministrare realizata prin intermediul autoritati autonomiei locale primari, consili locale si consili judetene. Prin descentralizare sunt transferate unele prelogative fiscale si administrative de la nivelul autoritati publice centrale catre cele locale sau catre sectorul privat.Autonomia locala nu inseamna independenta deoarece unitatile administrativ teritoriale nu pot fi unitati statale distincte. Autoritatile publice locale se constituie se organizeaza si functioneaza doar potrivit legi.Autonomia locala este prevazuta de legea administratiei locale si reprezinta; 1. Dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor publice locale de a solutiona si gestiona toate problemele colectivitati locale in numele si interesul acestuia2. Reprezinta capacitatea efectiva a autoritatilor locale de a avea initiative in toate domenile cu exceptia a celor care sunt date in competenta altor autoritati.

Competentele autoritati publice locale sunt cu cateva excepti depline si exclusive.