Regimul penitenciar semiliber

REGIMUL PENITENCIAR SEMILIBER

Regimul executarii pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere (penitenciar) sau in regim inchis, este un regim sever, care implica paza si supraveghere continua. Este un regim care se efectueaza intr-un anume loc, intr-un penitenciar, institutie speciala, cu intrari si iesiri controlate si pazite, de unde si denumirea de regim inchis.

Acest regim de executare, daca este pe deplin justificat in cazul condamnatilor la inchisoare de lunga durata ori a condamnatilor recidivisti, este insa susceptibil de critica, sugerand necesitatea identificarii de noi forme de individualizare a executarii pedepsei inchisorii, mai cu seama in cazul condamnatilor la inchisoare de scurta durata. Daca multi infractori sunt condamnati fiindca au comis infractiuni grave si se dovedesc periculosi, in schimb, exista condamnati primari sau ocazionali care nu prezinta pericol social deosebit si care, pana la comiterea infractiunii, au dovedit o buna comportare si respect pentru regulile de convietuire sociala. Asemenea condamnati se pot indrepta si intr-un regim de executare a pedepsei mai putin riguros si mai putin inchis. Executarea pedepsei inchisorii in penitenciar este criticata nu numai pentru ca este un regim inchis, ci si pentru faptul ca este prea inchis si prea rigid. De aici tendinta spre umanizarea acestui regim; o asemenea solutie este regimul semideschis sau semiliber.

Regimul semiliber consta in aceea ca o parte din pedeapsa inchisorii sau unele elemente ale acestei pedepse se executa in penitenciar si o alta parte sau elemente se executa in afara penitenciarului. O alta forma consta in aceea ca unii condamnati executa pedeapsa inchisorii prin supravegherea altor condamnati la munca. Intr-o alta forma, intreaga pedeapsa a inchisorii se executa intr-o institutie de detinere care este organizata pe un regim, care nu este cel din penitenciar, ci un regim de incredere, un regim in care semilibertatea este principiul de baza al executarii pedepsei inchisorii, bunaoara, o institutie scoala ori o institutie de munca libera, cum este, de ex.o colonie de munca.

Sectiunea I-a - EXECUTAREA PEDEPSEI INCHISORII IN REGIM SEMILIBER

1) Munca fara paza in afara penitenciarului

In legea nr. 23/1969, s-au inscris forme ale modului de executare a pedepsei privative de libertate in regim semiliber. Primul mod este munca fara paza in afara penitenciarului. Aceasta consta in aceea ca unii condamnati, in anumite conditii, pot executa o parte din pedeapsa la munca fara paza in afara penitenciarului, dar sub indrumarea si controlul penitenciarului; apoi ea este limitata la anumiti condamnati cei condamnati la o pedeapsa de scurta durata si cei care indeplinesc anumite conditii, indeosebi, conditia sa fi executat o parte din pedeapsa si sa fi dat dovada de buna purtare in penitenciar.

- Condamnatii care pot beneficia de munca fara paza in afara penitenciarului.

Institutia executarii pedepsei sub forma muncii fara paza in afara penitenciarului este astfel reglementata incat aplicarea ei sa se faca in conditiile art. 31 al Legii nr. 23/1969. Reglementarea cuprinde elemente care arata care condamnati pot beneficia de ea, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca in momentul acordarii, cat si obligatiile pe care si le asuma condamnatul pe tot timpul cat este in semilibertate.
Conditii :

a)cei condamnati la pedeapsa inchisorii pana la 5 ani si care au executat 1/3 din pedeapsa; cei condamnati la pedeapsa inchisorii pana la 10 ani care au executat 2/3 din pedeapsa.

De semilibertate nu pot profita condamnatii care nu au inceput si nu au executat o parte din pedeapsa sau care abia au fost internati in penitenciar. Executand o parte din pedeapsa, condamnatul ia cunostinta de severitatea pedepsei, de elementul ei coercitiv. Apoi, acordandu-i beneficiul muncii fara paza, dupa executarea unei parti din pedeapsa, va iesi mai clar in evidenta ca acest beneficiu se acorda numai celor ce-au muncit mai intai in penitenciar sub paza, fiind in masura sa pretuiasca mai mult regimul de semilibertate. O asemenea conditie, reprezinta si un element de egalitate si dreptate, in sensul ca, la inceput, toti condamnatii sunt obligati la munca in penitenciar, sub paza, in regim inchis si numai cei ce-au muncit si purtat bine in regim inchis pot beneficia de semilibertate.

b) condamnatul sa fi dat dovezi temeinice de indreptare, staruinta in munca si disciplina. Aceste dovezi trebuie sa duca la convingerea conducerii penitenciarului ca un asemenea condamnat poate fi lasat la munca fara paza in afara penitenciarului, ca nu va abuza de aceasta si ca va avea o conduita buna.

In lege (art. 31 alin. 2) se prevede ca o categorie de condamnati nu poate beneficia de munca fara paza in afara penitenciarului, anume condamnatii pentru infractiuni grave : infractiuni contra statului, contra pacii si omenirii, infractiunea de omor, infractiuni care au produs paguba importanta economiei etc. Cei care au savarsit asemenea infractiuni, chiar daca indeplinesc conditiile admiterii la acest regim, data fiind gravitatea unor astfel de infractiuni, nu pot beneficia de un regim de semilibertate. Nu pot beneficia de semilibertate condamnatii recidivisti.

Acordarea regimului de semilibertate

Stabilirea regimului de semilibertate se efectueaza de catre judecatorul pentru executarea pedepselor la propunerea comisiei din penitenciar, condusa de directorul penitenciarului (art. 28 alin. 3). Cererea pentru acordarea acestui regim o poate face si condamnatul, fiind necesara opinia comisiei amintite.

- Obligatiile si drepturile speciale ale condamnatilor in regim semiliber

Exista obligatii privind regimul de detinere, privind regimul de munca si alte obligatii legate de continutul si modul de executare a pedepsei privative de libertate. Condamnatii se pot misca liber pana la locul de munca, in timpul muncii si de la locul de munca la penitenciar. In aceasta lumina privarea de libertate a condamnatului apare mai putin riguroasa, acesta bucurandu-se de o oarecare libertate reala.

La locul de munca, condamnatul are obligatia de a munci, de a indeplini norma de munca, de a respecta disciplina muncii etc.

Dupa terminarea muncii in afara penitenciarului, condamnatul are obligatia sa se intoarca zilnic in penitenciar, unde va ramane noaptea si in zilele nelucratoare. Din punct de vedere juridic, condamnatul este considerat un detinut. Pentru munca in afara penitenciarului i se elibereaza o adeverinta de iesire din penitenciar, acesta fiind actul de legitimare si justificare pe baza caruia circula in afara penitenciarului.

Condamnatul, reintors in penitenciar si pe timpul cat ramane in penitenciar (noaptea si in zilele nelucratoare) este obligat sa se supuna regulilor privitoare la ordinea si disciplina interioara din penitenciar, regulilor privind programul zilnic, orelor de masa, de dormit, regulilor sanitare si de igiena etc. El este obligat sa urmeze actiunile educative si culturale din penitenciar. Condamnatului i se aplica, in caz de indisciplina, sanctiuni disciplinare, i se poate ridica si dreptul la munca in afara penitenciarului.

Condamantului ii revin si unele drepturi : dreptul de a circula in afara penitenciarului, putand veni in contact, chiar daca mai restrans cu lumea libera, cu mediul social obisnuit, condamnatul lucrand in afara penitenciarului capata dreptul de a lucra fara paza, in mod liber, ceea ce, din punct de vedere moral, este o reala satisfactie.

2) Supravegherea de catre unii condamnati a altor condamnati la locurile de munca

O alta forma de executare a pedepsei privative de libertate in regim semiliber este supravegherea de catre unii condamnati a altor condamnati la locurile de munca.

Punctul de plecare pentru admiterea ideii de folosire a unor condamnati pentru supravegherea altor condamnati la locurile de munca a fost, pe de o parte, numarul mare de detinuti intr-un penitenciar si numarul mic de personal de supraveghere, iar pe de alta parte, existenta in masa detinutilor a unor care au comis infractiuni de imprudenta ori accidental. Asemenea detinuti sunt folositi la supravegherea altor condamnati la locurile de munca.

- Condamnatii care pot fi folositi la supravegherea altor condamnati la locurile de munca

Conditiile de admitere a unor condamnati la supravegherea altor condamnati :

a) condamnatii la pedeapsa inchisorii pana la 5 ani, care au executat 1/3 din pedeapsa si condamnatii pana la 10 ani, care au executat 2/3 din pedeapsa;

b) au dat dovada de indreptare si staruinta in munca;

c) conditia increderii in condamnatul pus sa supraveghere pe alti condamnati, aceasta fiind o sarcina speciala, supravegherea altor condamnati care poate fi indeplinita numai de oameni corecti si capabili, astfel ca alegerea unor condamnati pentru o asemenea sarcina trebuie facuta cu grija. (eventual un inginer, un contabil, un tehnician, un muncitor exemplar, priceput si cu autoritate morala asupra celorlalti condamnati).

- Obligatiile condamnatilor care supravegheaza alti condamnati la locul de munca : privind ordinea si disciplina in penitenciar, privind buna conduita fata de conducerea penitenciarului, privind respectarea programului zilnic si privind buna conduita (exemplara) fata de alti condamnati.

Ei mai au o obligatie specifica, aceea de a supraveghea pe alti condamnati la locurile de munca : a) sa conduca pe alti condamnati la locul de munca, loc care poate fi in incinta penitenciarului sau in afara penitenciarului; b) sa tina evidenta acestor condamnati la plecare, la locul de munca si la intoarcere in penitenciar; c) sa le supravegheze munca. Acesti condamnati supraveghetori sunt conducatorii muncii grupului respectiv sub aspectul ordinii si disciplinei, al indeplinirii obligatiei de munca prezenta, efectuarea muncii, buna conduita si pentru aceasta ei raspund in fata conducerii penitenciarului, fiind imputerniciti si printr-un document (adeverinta de iesire-intrare in penitenciar).

In lege mai exista o dispozitie (art. 11) in care se prevede ca acesti condamnati sunt retribuiti altfel decat ceilalti condamnati care muncesc si anume : cu retributia minima tarifara stabilita pe economie si care revine in intregime condamnatului. Condamnatii supraveghetori sunt asimilati unor persoane care ajuta conducerea penitenciarului in organizarea executarii pedepsei privative de libertate in regim inchis si in regim semiinchis. In aceasta lumina, drepturile condamnatilor care supravegheaza alti condamnati pot fi sporite : dreptul la corespondenta cu familia, dreptul la vizite din partea familiei sau dreptul la pachete etc. Dupa o perioada de indeplinire a sarcinii de supraveghere a altor condamnati, condamnatul supraveghetor poate fi liberat conditionat inainte de termen, munca si conduita acestuia justificand o asemenea masura.

3) Munca in colonii penitenciare cu regim de semilibertate

Regimul de semilibertate se poate dezvolta mai bine in alte tipuri de penitenciare, cum sunt ; penitenciare scoala, penitenciare de calificare profesionala, colonii de munca, centre de reeducare. Acest regim implica organizarea unor penitenciare speciale, penitenciare de semidetentiune. Regimul semiliber este destinat condamnatilor la pedepse de scurta durata si de durata mijlocie, condamnatilor primari ori de ocazie, pentru care un asemenea regim este mai adecvat. Pentru acesti condamnati sunt necesare penitenciare speciale, penitenciare de semidetentiune sau chiar penitenciare deschise. Regimul semiliber trebuie sa fie adaptat unor categorii de condamnati care trebuie reeducati, tratati, obisnuiti cu munca si carora li se poate acorda incredere si resocializare. In unele legislatii s-a ajuns la executarea pedepsei prin munca in colonii penitenciare cu regim de semilibertate.

- Conditii de acordare

Pot beneficia de executarea pedepsei prin munca in colonii penitenciare :

a)     condamnatii la inchisoare pana la 5 ani si care au executat 1/3 din pedeapsa si condamnatii la inchisoare pana la 10 ani care au executat 2/3 din pedeapsa;

b)     in fractiunea de pedeapsa ce trebuie executata se include si timpul considerat executat prin munca prestata;

c)     condamnatii sa dea dovada de oameni disciplinati si staruitori in munca, aceasta rezultand din disciplina in munca, efectuarea reala a muncii incredintate si din respectarea obligatiilor prev. in regulamentul de ordine interioara in colonia penitenciara.

- Acordarea regimului de semilibertate

Aceasta hotarare are dreptul sa o ia judecatorul pentru executarea pedepselor.

Propunerea de acordare a acestui regim revine comisiei de specialisti de pe langa directorul penitenciarului formata din specialisti (educator, medic, psiholog, pedagog) care poseda dosarul de penitenciar al fiecarui condamnat, in care se gaseste tot materialul stiintific necesar (observatii, analize si caracterizari ale condamnatilor) cuprinse in fisele individuale ale acestora. Comportarea fiecarui condamnat este observata si calificata, fisele se completeaza, se innoiesc trimestrial, iar datele respective sunt tinute la zi. Propunerea de trecere a unui condamnat intr-o colonie penitenciara cu regim semiliber o poate face si condamnatul, dar trebuie si in acest caz sa se ia avizul susnumitei comisii. (art. 24 alin. 4).

Regimul de detinere

Regimul de semilibertate in care se desfasoara executarea pedepsei inchisorii indica un regim propriu.

Potrivit disp. art. 24 al Regulamentului pentru executarea pedepselor, condamnatii au un regim de detinere caracterizat prin :

a) prestare de munca fara paza; condamnatii depun munca in diferite puncte de lucru, conform programului de lucru, unde acestia se deplaseaza liber, fara paza, iar la terminarea zilei de munca se intorc in penitenciar fara paza;

b) beneficiaza de pachete, vizite, tigari, corespondenta fara nici o restrictie. Spre deosebire de ceilalti condamnati, care beneficiaza de asemenea drepturi, in anumite cantitati si la anumite intervale de timp, in cazul regimului din colonia penitenciara, nu exista asemenea limite;

c) beneficiaza de permisiile prev. la art. 77 alin. 1 lit. d (de 24 ore in localitatea de resedinta a locului de detinere) si de invoirile prev. de art. 52 (in caz de deces sau boala grava a unui membru al familiei;

d) conditiile de viata ale condamnatului sunt ameliorate fata de cele ale condamnatilor detinuti in alte categorii de penitenciare : conditii de cazare, de hrana, de igiena si sanatate, de corespondenta si altele.

In continutul regimului de detinere intr-o colonie penitenciara cu regim de semilibertate exista un regulament de ordine interioara care implica obligatia privind:

a)     respectarea dispozitiilor conducerii si personalul coloniei;

b)     disciplina muncii si obligatia muncii, indeplinirea si respectarea programului de activitate pe toate planurile (curatenie, igiena corporala etc.);

c)     exista o seama de interdictii (neintroducerea de obiecte de atac, neconstituirea de grupe intre condamnati si altele).

Incalcarea unor obligatii sau interdictii atrage unele sanctiuni disciplinare.

In colonia penitenciara se pune un accent deosebit pe instructie, ridicarea nivelului cultural si reeducarea detinutilor.

Revocarea executarii pedepsei intr-o colonie penitenciara

Executarea pedepsei inchisorii prin munca intr-o colonie penitenciara in regim de semilibertate constituie un regim de executare mai usor, mai putin inchis si mai putin sever. Respectarea unor norme de buna comportare este obligatorie. Daca condamnatul se conformeaza acestora, el ajunge la liberarea definitiva, daca condamnatul nu respecta conditiile de buna executare, potrivit disp. din lege art. 24 din Regulament regimul de semilibertate poate fi revocat;

4. Elemente de drept executional penal comparat

- Arestul la sfarsit de saptamana

O alta forma de executare a pedepsei privative de libertate de scurta durata in regim semideschis este arestul la sfarsit de saptamana, forma aparuta in Belgia si in tarile nordice (Suedia, Danemarca).

Aceasta modalitate consta in aceea ca pedepsele privative de libertate de scurta durata, anume pana la doua luni, se executa in penitenciar la sfarsit de saptamana, adica in zilele de sambata si duminica (de sambata ora 14 pana luni la ora 6) : o zi executata conteaza ca doua zile executate din pedeapsa. Condamnatul are obligatia sa se prezinte la penitenciar la atatea sfarsituri de saptamana, cate sunt necesare pentru acoperirea intregii pedepse. In cazul zilelor de sarbatoare care preced si care succed acestor zile, adica in zilele de vineri si luni, pedeapsa se va executa si in aceste zile, ajungandu-se a se considera 3 sau 4 zile deodata, ceea ce va duce la reducerea sfarsiturilor de saptamana necesare executarii pedepsei.

Modalitatea de executare a pedepsei privative de libertate sub forma aceasta se aplica, pentru pedepsele de scurta durata, anume de pana la 2 luni.

- Alte aspecte de drept comparat

In ultimele decenii s-a ajuns in cadrul diversificarii penitenciarelor, la penitenciare cu regim de semilibertate si penitenciare cu regim de incredere, in functie de diferitele categorii de condamnati. Astazi exista :

a)     penitenciare scoala pentru minori ori tineri majori;

b)     scoli speciale de munca si reeducare;

c)     centre de calificare ori recalificare profesionala;

d)     centre ori institute de reeducare tot pentru minori si tineri majori;

e)     centre sau institute medico-educative;

f)      colonii industriale si colonii agricole de munca, pentru condamnatii de scurta durata, dar care sunt receptivi la munca si au o comportare buna;

g)     alte modalitati de executare a pedepsei in regim semideschis destinat pentru alti condamnati (ex. bolnavi, vagabonzi).

In dreptul penitenciar al unor tari (ungar, francez, suedez etc.) executarea pedepsei privative de libertate de scurta durata de catre anumiti condamnati tineri-adulti, infractori primari poate avea loc nu numai in penitenciar, ci si in stabilimente speciale.

In dreptul penitenciar francez, executarea pedepsei privative de libertate se face si in stabilimente de semidetentiune, in stabilimente de incredere, cum sunt anumite colonii de munca, centre de tratament medical sau psihologic etc. Astfel de stabilimente nu se pot confunda cu penitenciarele, deoarece nu sunt plasate in cladiri fortificate si intarite, cu elemente de mare securitate.

Stabilimentul nu poate fi parasit decat dupa executarea pedepsei.

Acest regim este potrivit pentru :

a)     condamnati la inchisoare de scurta durata (de la cateva luni pana la 1-2 ani);

b)     pentru condamnatii despre care se apreciaza ca vor avea conduita buna, aceasta impune o buna selectionare a acestora;

c)     condamnatii sa fie apti de munca si sa desfasoare o atare activitate;

d)     se inclina a se admite numai tinerii majori care au nevoie si de un regim de educatie prin munca; nu se admit condamnatii recidivisti, infractori din obisnuinta, infractori violenti, infractori periculosi etc.

In acest regim, sunt totusi mai putine evadari sau incercari de evadare decat din penitenciar, iar functia de prevenire se exercita, totusi, fiindca exista o condamnare, o internare intr-un loc de detinere, este o despartire de familie si o pierdere a locului de munca.

Sectiunea a II-a - EXECUTAREA PEDEPSEI INCHISORII IN REGIM LIBER

Teoria si practica dreptului penal si a dreptului penitenciar au demonstrat ca este posibil ca o persoana sa fie condamnata la pedeapsa privativa de libertate (inchisoare) pe o durata scurta, iar executarea acesteia sa se faca fara privare de libertate. Este asa numitul mod de executare a pedepsei inchisorii fara privare de libertate sau executarea in regim deschis sau in libertate.

In istoria dreptului penal exista un moment deosebit de important pentru dezvoltarea si progresul acestuia, anume momentul trecerii de la pedepsele corporale pedeapsa cu moartea, bataia, mutilarea etc. la pedepsele privative de libertate munca silnica, temnita, inchisoare etc. Momentul este important, fiindca el a marcat elemente de umanism si de respect pentru omul condamnat penal. Acest progres a fost consemnat in codurile penale din tarile europene si din tari neuropene, care au inlocuit sistemul pedepselor corporale cu sistemul pedepselor privative de libertate.

Ca regula generala, executarea pedepsei inchisorii se face intr-un loc de detinere, mai cu seama in cazul infractiunilor grave, pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii de lunga durata, deoarece este vorba de infractiuni pentru care constiinta sociala si juridica pretind nu numai o pedeapsa aspra, inchisoare de lunga durata sau de durata mijlocie, dar si o executare severa, adica executarea intr-un loc de detinere (penitenciar).

- Dificultati in executarea pedepsei inchisorii de scurta durata

In cazul pedepsei inchisorii de scurta durata este vorba de infractiuni usoare, de faptuitori nepericulosi in mod deosebit si de infractiuni fara urmari deosebite. Pentru astfel de cazuri s-a pus intrebarea daca ar fi justificata ramanerea condamnatului in inchisoare chiar o perioada scurta pentru a exercita o constrangere si a preveni comiterea de noi infractiuni si daca nu cumva ar fi mai eficienta executarea acestei pedepse de scurta durata fara privare de libertate, adica intr-un mod de executare in regim deschis, de ex. prin obligarea executarii ei la locul de munca ori in alt mod asemanator.

Argumente in acest sens :

a) executarea pedepsei inchisorii in conditii de detinere in penitenciar, unde sunt si condamnati inraiti, cu deprinderi rele, exercita de multe ori o influenta negativa, in special asupra condamnatilor primari;

b) penitenciarul este un loc de executare a pedepsei care provoaca teama, suspiciune si arunca asupra celui ce a executat pedeapsa acolo un fel de oprobiu (fost detinut, fost puscarias), care devine piedica in calea celui ce vrea sa se integreze in societatea oamenilor cinstiti (prin casatorie, prin alegerea unei profesii etc.);

c) procesul de reeducare al condamnatului in penitenciar este de multe ori dificil si putin eficient, deoarece atmosfera din penitenciar este o atmosfera de paza, subordine, severitate, care nu stimuleaza intotdeauna corijarea si indreptarea;

d) executarea pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere inseamna ruperea de familie, ruperea de profesiune si ruperea de mediul oamenilor cinstiti si liberi, ceea ce implica, o dificultate in procesul de revenire si integrare sociala, dupa executarea pedepsei in penitenciar;

e) executarea pedepsei inchisorii de scurta durata in penitenciar este costisitoare pentru societate;

f) multi condamnati la inchisoare de scurta durata, pana la comiterea infractiunii si in timpul judecatii, au dat dovada de o buna conduita, de munca si corectitudine in familie si societate; astfel de condamnati ar putea fi indreptati chiar printr-un mod de executare fara privare de liberate, prin obligarea la munca in libertate ori prin suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

- Modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim liber

In fata dificultatilor executarii pedepsei inchisorii de scurta durata in regim de detinere, eforturile cercetarilor stiintifice si ale activitatii practice s-au indreptat spre identificarea de noi forme de executare, spre formele sau modurile de executare fara privare de libertate. Ideea calauzitoare a fost ca executarea pedepsei inchisorii de scurta durata poate fi mai salutara si mai eficienta in mijlocul oamenilor liberi, ex. executarea pedepsei la locul de munca sau altele. Asemenea mod de executare, munca condamnatului si influentarea lui morala sunt mai eficiente, iar pana la urma, reintegrarea lui sociala mai usoara.

Cu privire la limitele admiterii acestor moduri de executare, s-a preconizat ca executarea in regim deschis sa se limiteze la :

a) condamnati pentru comiterea de infractiuni usoare, cu un grad de pericol social redus, pentru care se prevede in lege pedeapsa inchisorii pana la cel mult unu sau doi ani;

b) sa fie vorba de condamnati mai putin periculosi, care au comis infractiuni din culpa si care sunt infractori primari;

c) acesti condamnati sa fie supusi conditiei sa nu savarseasca alte infractiuni pe o anumita perioada de timp. In felul acesta se evita penitenciarul cu influentele lui negative si costurile ridicate legate de executarea pedepsei inchisorii.

Executarea pedepsei inchisorii in regim deschis imbraca mai multe forme tinandu-se seama de limite si de modul in care are loc inlocuirea executarii pedepsei inchisorii in penitenciar cu un alt mod de executare. Aceste moduri sunt urmatoarele:

a)     obligarea la munca fara privare de libertate (executarea pedepsei la locul de munca);

b)     suspendarea conditionata a executarii pedepsei;

c)     executarea pedepsei inchisorii intr-o unitate militara si executarea pedepsei inchisorii de catre condamnatul cetatean strain prin plata unei amenzi si altele.

- Natura juridica a modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim deschis (liber)

In dreptul nostru au aparut noi moduri de executare a pedepsei inchisorii in regim deschis (ex. forma executarii pedepsei inchisorii la locul de munca), ceea ce implica si alte trasaturi ale acestor moduri de executare. In literatura de specialitate au aparut lucrari in care problema naturii juridice a modurilor de executare a pedepsei inchisorii este dezbatuta si analizata. In problema modurilor de executare a pedepsei inchisorii, trebuie sa se tina seama nu numai de faza de aplicare a pedepsei inchisorii, ci, indeosebi, de faza de executare a pedepsei inchisorii, unde se incadreaza si problema acestor moduri de executare. Trebuie sa se tina seama nu numai de faza de individualizare judiciara a pedepsei inchisorii, unde se incadreaza si modurile de executare in regim deschis.

- Sediul dispozitiilor privind modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim deschis.

Unele dispozitii privind modurile de executare a pedepsei inchisorii sunt inscrise, in codul penal; suspendarea conditionata a pedepsei executarea pedepsei intr-o unitate militara penitenciara si executarea pedepsei la locul de munca sunt inscrise in codul penal. Natura juridica a unor dispozitii sau institutii de drept se desprinde din legatura cu alte norme de drept, dar mai ales din obiectul de reglementare al acestora, adica din relatiile sociale speciale sau din unele trasaturi speciale ale unor relatii sociale, pe care respectivele dispozitii de drept le reglementeaza. Numele unui mod de executare a pedepsei inchisorii, inscris in codul penal este suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii.

- Legatura dispozitiilor privind executarea inchisorii in regim de libertate si dispozitiile care reglementeaza executarea intr-un loc de detinere.

Dispozitiile privind modurile de executarea pedepsei inchisorii in regim de libertate sunt strans legate de dispozitiile executarii pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere (penitenciar). Executarea pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere reprezinta regula generala, iar executarea in vreuna din modalitatile fara privare de libertate, reprezinta exceptiile de la regula generala.

a) Cu privire la modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim de libertate, se constata ca doua din aceste moduri de executare, anume liberarea conditionata si executarea intr-un penitenciar militar disciplinar, sunt inscrise imediat dupa dispozitiile privind executarea intr-un loc de detinere, ca moduri de exceptie, fata de modul de executare intr-un loc de detinere;

b) Alte doua moduri de executare a pedepsei inchisorii, anume suspendarea conditionata a executarii pedepsei si executarea inchisorii la locul de munca nu mai sunt reglementate in continuare si in legatura cu executarea pedepsei inchisorii intr-un loc de detinere;

- Modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim de libertate in doctrinele dreptului penal.

In sistemul stiintei dreptului penal, modurile de executare in regim de libertate a pedepsei sunt cercetare in capitolul individualizari judiciare. Intr-o lucrare speciala, destinata individualizarii judiciare a pedepselor, sunt examinate urmatoarele moduri de executare a pedepsei inchisorii in regim de libertate : executarea pedepsei inchisorii la locul de munca; executarea pedepsei intr-o unitate penitenciara militara; suspendarea conditionata a executarii pedepsei; inlocuirea pedepsei inchisorii in cazul unor condamnati straini cu obligarea la plata unei amenzi.

In multe cauze penale, ex. in acelea in care se aplica pedeapsa inchisorii de lunga durata (10 ani ori mai mult), individualizarea judiciara se reduce in a decide, in raport cu criteriile de individualizare prev. de lege, numai genul (felul) pedepsei si durata (cuantumul) acesteia; in astfel de cauze, nu se mai pronunta si modul de executare, fiindca in astfel de cauze se aplica din oficiu executarea intr-un loc de detinere (penitenciar).

In cazurile in care instanta de judecata se pronunta si asupra unui mod de executare, trebuie observate urmatoarele aspecte : individualizarea se face in doi timpi, un timp privind genul (sau felul pedepse), de ex. inchisoarea (sau amenda) si cuantumul sau durata pedepsei, de ex. doi ani inchisoare si, alt timp, modul de executare, in cazul pedepsei inchisorii; in cazul in care se aplica si un mod de executare (de ex. la locul de munca), executarea pedepsei prin munca nu este o pedeapsa de sine-statatoare, ci un mijloc de individualizare a executarii pedepsei inchisorii prin stabilirea unui anumit mod sau forma de executare, de ex. prin suspendare conditionata sau prin munca corectionala.

In timp ce individualizarea aplicarii pedepsei se face dupa anumite criterii (gradul de pericol al faptei si al infractorului, felul circumstantelor etc.), individualizarea executarii pedepsei are la baza alte criterii, anume criteriile specifice aratate de lege cu privire la modul de executare la care s-a oprit instanta de judecata, de ex. criteriile si conditiile prevazute de lege si care au in vedere pedeapsa aplicata, persoana celui condamnat, natura infractiunii savarsite etc; Natura juridica a modurile de executare fara privare de liberate este una executional penala.

- Modurile de executare a pedepsei inchisorii in regim de libertate cuprinse in dispozitii de drept executional penal.

Reglementarile de drept executional penal au ca obiect relatiile sociale privind executarea sanctiunilor penale. In acest context, modurile de executare a pedepsei inchisorii, dupa obiectul de reglementare, sunt probleme care revin dreptului executional penal. Modul principal de executare a pedepsei inchisorii este cel intr-un loc de detinere (penitenciar), mod de executare reglementat, de fiecare data sub aspecte diferite, atat de dreptul penal, cat si de dreptul executional penal. Exista si moduri secundare de executare a pedepsei inchisorii, anume cele in regim de libertate, de ex., executarea la locul de munca si altele si care sunt si ele reglementate sub aspectele care le sunt proprii atat de dreptul penal, cat si prin norme de drept executional penal. Natura juridica a acestor moduri dupa sediul dispozitiilor este nu numai de drept penal, ci si de drept executional penal; iar dupa obiectul direct de reglementare, aceste moduri apartin dreptului executional penal.

Modurile de executare a pedepsei inchisorii fara privare de liberate reprezinta moduri de individualizare a executarii pedepsei. Individualizarea executarii pedepsei se efectueaza de catre o instanta judiciara, dar acesta nu este esential in raport cu diferentierile aratate si care evidentiaza ca natura juridica a acestor moduri de executare este aceea de modalitati substitutive ale regimului inchisorii in detentie, ceea ce determina apartenenta, sub aspectul naturii lor juridice, dreptului executional penal.

Pe aceeasi linie de gandire se situeaza reputatul profesor V.Dongoroz, linie potrivit careia dispozitiile din codul penal privitoare la reglementarile de baza ale regimului de executare a pedepsei inchisorii fac parte din sistemul normelor de drept penal, fiindca stabilesc substanta sanctiunilor penale; in masura insa in care aceste dispozitii stabilesc si anumite reguli privitoare la modul si mijloacele de executare, ele tin si de domeniul dreptului executional penal (penitenciar).

EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII

- in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a amenzii sau a unei rate (cand plata amenzii a fost esalonata) se face potrivit dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare;

- executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea;

EXECUTAREA MASURILOR DE SUPRAVEGHERE SI A OBLIGATIILOR DISPUSE DE INSTANTA POTRIVIT CODULUI PENAL

Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal (care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere) se asigura de judecatorul delegat la Compartimentul Executari penale de la instanta de executare, fie direct, fie prin intermediul consilierilor Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.

Pe perioada suspendarii sub supraveghere condamnatul poate solicita asistenta si consiliere care se acorda de consilierii acestui serviciu.

Daca masurile de supraveghere dispuse nu sunt respectate, judecatorul delegat de la Compartimentul executari penale din oficiu sau la propunerea consilierilor Serviciului de protectie si reintegrare sociala sesizeaza instanta de executare in vederea revocarii suspendarii.

Aceasta dispozitie se aplica si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control aplicate minorilor.

EXECUTAREA PEDEPSELOR PRIVATIVE DE LIBERTATE

Pedeapsa detentiunii pe viata si cea a inchisorii se executa in penitenciar. Penitenciarele se infiinteaza prin Hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Organizarea penitenciarelor se stabileste prin Regulament aprobat prin Ordin al Ministrului Justitiei care se publica in Monitorul Oficial si pe pagina de Internet a M.J. si A.N.P.

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta prin decizie a Directorului General al A.N.P. Sectii interioare si exterioare ale penitenciarelor in raport de :

regimul de executare a pedepselor privative de libertate;

categoriile de persoane condamnate;

cerinte speciale de protectie a anumitor persoane condamnate;

A.N.P. stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa pedeapsa, avandu-se in vedere sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.

PENITENCIARE SPECIALE

Pentru anumite categorii de persoane condamnate se pot infiinta penitenciare speciale si anume :

penitenciare pentru minori si tineri;

penitenciare pentru femei;

penitenciare spital;

In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva prin decizie a Directorului General al A.N.P.

In aceste sectii speciale pot fi detinute doar persoanele condamnate definitiv si care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si persoanele arestare preventiv aflate in curs de judecata.

In fiecare penitenciar se formeaza o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate alcatuita din :

directorul penitenciarului;

directorul adjunct pentru siguranta detinerii;

medicul penitenciarului;

seful serviciului socio-educativ;

un consilier din cadrul Serviciului de Protectia Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor in a carei circumscriptie se afla penitenciarul;

psihologul;

educatorul implicat in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate;

A.N.P. are obligatia de a lua masurile necesare pentru :

- siguranta penitenciarelor;

- masurile de paza, supraveghere, escortare;

- mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei in randul condamnatilor;

Masurile de siguranta a penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin Ordin al Ministerului Justitiei.

Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajari, dispozitive, personal, mijloace tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor al spatiilor interioare, al cailor de acces si de armamentul si munitia necesare.

Pentru manifestarile care tulbura ordinea si linistea publica in cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata si integritatea corporala, securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale A.N.P. se poate solicita sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.

Personalul din penitenciare in indeplinirea atributiunilor de serviciu poate folosi mijloace tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile legii.

A.N.P. si Administratia penitenciarului au obligatia de a asigura protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si a martorului protejat care executa o pedeapsa privativa sau este arestat preventiv.