ACTIVITATI TIPIC MANAGERIALE SI RELATIA CU SUCCESUL FIRMEI

ACTIVITATI TIPIC MANAGERIALE SI RELATIA CU SUCCESUL FIRMEI

I.  Activitatile desfasurate de manageri.

II. Persoana, personalitate, personaj. Trasaturi definitorii.

III. Relatia dintre personalitate si comportamentul organizational

IV. Cerinte specifice legate de persoana, personalitate, personaj, in firmele de comert si turism.

In legatura cu rolurile managementului se poate afirma ca oricare din ele influenteaza comportamentul indivizilor si ale grupurilor ptr. ca genereaza nevoi, aspiratii, idealuri care constituie suportul energetic al comportamentului uman.

I Potrivit teoriei manag. activitatile desfasurate de manageri sunt cele care se inscriu in cele 5 functii ale managementului. Studiile efectuate in diverse firme si la diverse niveluri arata insa ca activitatile care compun procesul de manag. pot fi grupate in 4 categorii numite de specialist activitati tipice:

a.Comunicarea de rutina, care presupune transmiterea si receptarea informatiilor provenind din sistemul informational oficial al org., precum si manipularea documentelor; aceasta activitate tipica constituie in mare parte suportul rolurilor informationale;

b.         Manag. traditional, care presupune planificarea obiectivelor, adoptarea deciziilor, alocarea resurselor si controlul rezultatelor; aceste activitati constituie suportul rolurilor desfasurate in domeniul decizional;

c.Actiuni asupra retelelor, care presupune pe de o parte, stabilirea relatiei cu persoanele din afara org. ptr. constituirea propriei retele de informare, iar pe de alta parte, socializarea in sensul cunoasterii si dirijarii grupurilor informationale; aceasta categorie de activitati sustine rolurile de agenti de legatura si de lideri;

d.         Manag. resurselor umane, in care intra planificarea necesarului de personal, recrutarea, selectia, dezvoltarea carierei, constituirea echipei, disciplinarea si recompensarea membrilor grupului.

Cercetarile efectuate de specialistii americani arata ca exista o relatie certa intre prioritatea acordata diverselor activitati tipice si succesul org.

In acest sens, ei fac distictia intre:

• Succesul personal al managerului, care se bazeaza mai ales pe actiunile asupra retelelor;
• Succesul org., care presupune performante economice, imagine pozitiva in mediu, posibilitatea de dezvoltare continua, care se obtine mai ales prin manag. resurselor umane.

In firmele romanesti de comert si turism prioritatea acordata activitatilor tipic manageriale este urmatoarea:

a.Actiunea asupra retelelor;

b.         Manag. traditional;

c.Comunicarea de rutina;

d.         Manag. resurselor umane.

II. Persoana, personalitate, personaj.Trasaturi definitorii.

Persoana = conform definitiei data de dictionarul francez, este individul considerat ca el insusi. DEX-ul spune ca persoana e individ al speciei umane, considerat om prin totalitatea insusirilor sale fizice si psihice.

Persoana este sinteza a 4 elemente:

a.eul sau sinele;

b.         eul fizic;

c.cultura si comunicarea;

d.         eul social.

a. Eul e exprimat prin constiinta de sine. Individualitatea e exprimata prin folosirea frecventa a pronumelor personale si posesive: eu, mine, al meu. In viata de fiecare zi, individul se manifesta ca "eu" si se opune altora tot ca "eu".

Varsta nasterii eului este 3 ani, atunci cand apare constiinta de sine. Eul se dezvolta si se imbogateste pe tot parcursul vietii, dar varsta definitivarii lui e sfarsitul adolescentei.

Prin constiinta de sine si prin individualitate eul se delimiteaza pe sine de altii realizand ca e un unicat, adica felul distinct de a fi al fiecarui individ.

b. Eul fizic e dat de figura si de corp. E foarte important d.p.d.v psihologic, al echilibrului natural. Individul se prezinta in lume, dar si in sinea sa printr-o imagine conceputa nu numai ca figura fizica, ci si ca profil social, psihologic si spiritual.

Grupurile umane promoveaza figuri cu trasaturi tipice, care devin ptr. fiecare individ un tip fizic ideal. Ex.: tipul european, american.

Integritatea eului fizic asigura echilibrul si comportamentul considerat normal, dupa cum desfigurarea echivaleaza cu mutilarea eului si instalarea unor grave tulburari psihice.

c. Cultura si comunicarea in sensul ca persoana se dezvolta intr-un mediu bilogic si social, fiind rezultatul acestuia. Deoarece cultura ofera produse materiale si spirituale, ea contribuie la formarea persoanei. Intrucat fiecare din noi apartine unor grupuri care-si promoveaza propria cultura, asimilam si dezvoltam anumite comportamente, respectiv anumite modele umane.

d. Eul social - e dat de rolul, statutul social al persoanei. Statutul si rolul social definesc persoana din exterior, adica individul are un nume, un domiciliu, o profesie, are drepturi si obligatii. Prin eul social se obtine constiinta importantei de sine, stima de sine, prestigiul si demnitatea.

In concluzie, persoana este o interioritate prin constiinta de sine si o exterioritate prin eul fizic si social.

PERSONALITATEA = e data de ansamblul trasaturilor psihologice relativ stabile care diferentiaza o persoana de o alta influentand comportamentul uman.

Este rezultanta a 4 categorii de factori:

1. constitutia fizica, temperamentul, caracterul subiectului;

2. mediul fizic (climat, hrana);

3. mediul social (tara, familie, educatie);

4. obiceiuri (mentalitati, atitudini formate sub efectul factorilor precedenti);

Personalitatea are 5 dimensiuni:

1. Abordarea lumii exterioare:

a.introvertiti si extrovertiti;

b.         compensati (alterneaza starile de interiorizare cu cele de exteriorizare) si echilibrati.

2. Stabilitatea emotionala, potrivit careia exista oameni:

a.stabili psihic;

b.         instabili emotional.

3. Asumarea responsabilitatii, potrivit careia sunt personalitati:

a.cu inalta asumare a responsabilitatii;

b.         cu redusa asumare a responsabilitatii.

4. Orientarea fata de altii, potrivit careia exista:

a.personalitati puternic interesate de persoanele din jur, de viata organizatiei si a societatii, capabile de altruism, initiativa si efort in favoarea altora;

b.         personalitati orientate catre propriile interese, neinteresate de viata grupului din care fac parte si care nu considera necesar efortul ptr. rezolvarea problemelor altora.

5. Flexibilitatea gandirii, potrivit careia exista:

a.personalitati cu gandire deschisa spre nou, cu mare mobilitate, cu capacitate ridicata de a inova;

b.         personalitati cu gandire rigida, conservatoare, blocata intre niste tipare.

Ca si persoana, personalitatea este unica, si, desi este construita din cele 5 dimensiuni care se regasesc in combinatii si proportii diferite (oferind tocmai prin aceasta individualitatea, unicitatea fiecaruia), de-a lungul vietii se poate imbogati prin cultura si cunoastere.

PERSONAJ - este persoana care interpreteaza un anumit rol in viata; fiecare personaj indeplineste diferite roluri in fct. de varsta, pregatire, stare sociala si statut.

Frecvent, unele roluri pot intra in contradictie cu altele, aducand uneori prejudicii persoanei si relevand anumite laturi ale personalitatii ramase necunoscute pana in momentul respectiv.

III. Relatia dintre personalitate si comportamentul organizational.

Se considera ca cele mai evidente trasaturi de personalitate care influenteaza comportamentul organizational pot fi grupate in 3 mari categorii:

1. Localizarea controlului.

2. Automonitorizarea.

3. Autostima.

1. Localizarea controlului - se refera la convingerea indivizilor privind provenienta factorilor care le influenteaza comportamentul.

Potrivit acestei trasaturi de personalitate, indivizii se impart in 2 categorii:

a. Internistii - cei care cred in controlul intern, considerand ca sursa controlului comportamental provine din propria personalitate. Ei cred ca performantele vin din efort propriu, din calitatile si aptitudinile derivate din personalitate. Sunt convinsi ca performantele reflecta corect recompensele si comportamentul in munca. Prin comportamentul organizational se orienteaza spre informatii si situatii care pot fi fructificate prin efort propriu. Sunt permanent atenti la starea de sanatate. Isi planifica si urmaresc atent cariera si avansarile. Sunt personalitati in general satisfacute de munca lor si mai putin stresate.

b. Externistii - considera ca exista intotdeauna un control extern in care norocul, sansa si cei puternici intervin hotarator, controlandu-le destinul. Ca urmare, comportamentul lor este orientat spre exterior ptr. a putea stabili relatii cu cei puternici. Au o mare toleranta la risc, angajandu-se frecvent in actiuni riscante, deoarece mizeaza pe noroc; fiind nesiguri pe ei sunt adesea nemultumiti si frustrati.

Cercetarile din practica arata ca internistii nu lucreaza mai bine decat externistii. Managementul eficient trebuie sa valorifice comportamentul celor 2 categorii, antrenandu-le in activitati potrivite.

Activitati ptr. internisti - sunt potriviti ptr. munci care cer initiativa, creativitate, activitati noi care cer participarea si controlul, promovarea si proiectarea serviciilor si produselor noi.

Activitati ptr. externisti - sunt potriviti ptr. sarcini de tip rutinier, activitati existente, bine reglementate, care presupun supraveghere directa si management de tip directiv: cazare, restauratie, contabilitate, aprovizionare-vanzare.

2. Automonitorizarea - trasatura de personalitate care exprima masura in care oamenii isi observa si controleaza comportamentul in organizatie si societate.

a. Personalitati cu automonitorizare redusa - in care masca nu conteaza. In cazul acestei personalitati, aparentele sunt putin importante. Indivizii din aceasta categorie sunt f. voluntari, fac ceea ce cred, spun ceea ce gandesc, ignorand contextul social.

b. Personalitati cu atomonitorizare inalta - in care rolul e puternic constientizat, clar, masca puternica. Subiectii sunt foarte atenti la semnalele venite din exterior asa incat, afirmatiile, atitudinile si comportamentele sa fie concordante cu contextul general. Sunt personalitati care prefera profesii ce presupun exercitarea unui rol clar, bine conturat. Sunt personaje considerate reprezentative. Ex.: preoti, militari, angajati.

In cazul organizatiilor, personalitatile cu diferente de automonitorizare trebuie valorizate prin antrenarea lor in activitati potrivite.

In activitatile de marketing, ziaristica, publicitate, firmele de avocatura sunt potrivite personalitatile cu automonitorizare redusa.

In general, managerii trebuie sa fie personalitati cu automonitorizare inalta, ca si diplomatii, purtatorii de cuvant.

3. Autostima - exprima masura in care o persoana se apreciaza pozitiv.

Din acest punct de vedere, exista:

a. Personalitati cu atostima redusa - sunt nemultumite de ele insele, lipsite de incredere in propriile cunostinte si abilitati, stresate, usor de manevrat, utile d.p.d.v al formarii, promovarii unui anumit tip de comportament, deoarece accepta rapid modelele promovate de altii.

b. Personalitati cu autostima inalta - au incredere in propriile capacitati si cunostinte, sunt internisti, pot fi frecvent persoane cu automonitorizare redusa, sunt greu de controlat si de aliniat la un anumit comportament.

IV. Cerinte legate de persoana, personalitate, personaj in firmele de comert si turism.

Cea mai pregnanta trasatura a firmelor din turism si comert este relatia directa cu clientul. Firmele de turism sunt cele care furnizeaza servicii legate de ospitalitate, confort, siguranta si buna dispozitie, in timp ce firmelor de comert li se solicita servicii marcate de rapiditate, corectitudine, confort.

In aceste conditii, personalul recrutat ptr. firmele de comert si turism trebuie sa indeplineasca anumite cerinte legate de persoana, personalitate, personaj.

1. Cerinte legate de persoana

Eul fizic - presupune tinuta corporala normala, fara defecte fizice, vazul, auzul si mirosul normale.

Eul social - prin statut, persoana trebuie sa exprime seriozitate, demnitate, profesionalism, sobrietate.

2. D.p.d.v al personalitatii sunt preferabile persoanele introvertite, stabile emotional, cu asumare inalta a responsabilitatii, cu inalta automonitorizare, cu autostima medie si preferabil externisti.

3. Ca personaj, angajatul din firma de comert si turism joaca, de regula, rolul gazdei, oferind ospitalitte, bunavointa si confort. Rolul il obliga la sociabilitate, toleranta fata de opiniile si atitudinile altora, rabdare, amabilitate si onestitate.