PREZENTAREA SOCIETATII CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI

PREZENTAREA SOCIETATII CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI

Regulamentul de Organizare si Functionare al Centrului Comercial Bucuresti cuprinde structura organizatorica si functionala a centrului, precum si atributiile compartimentelor cuprinse in aparatul sau.

Prezentul R.O.F. este intocmit in baza aprobarii potrivit Hotararii Consiliului de Administratie nr.7/17 decembrie 1998 in baza prevederilor HCM 582/1998 de infiintare a S.N.T.F.M. 'CFR Marfa 'S.A.

1. SCURT ISTORIC AL CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Caile ferate si-au facut aparitia in Romania, in a doua jumatate a secolului XIX, cu preponderenta in Banat, Transilvania si Bucovina.

Prima linie, in lungime de 62,5 km, a fost data in exploatare la 20 august 1854 si era utilizata pentru transportul carbunelui, legand Oravita de portul Bazias.

Intrucat costurile aferente construirii de cai ferate erau ridicate, iar fondurile necesare realizarii erau mici, in toate cazurile constructia acestor cai ferate s-a realizat prin concesionari, fiind angajate in realizarea acestor obiective diferite companii straine. Intre anii 1869 si 1879 aceste companii au construit si administrat 1.697 km de linii de cale ferata.

Tot in aceasta perioada in Transilvania, Banat si Bucovina au fost construite linii in lungime de 1.377 km.

Dupa razboiul ruso-romano-turc, Romania, dobandindu-si independenta, are posibilitatea rascumpararii cailor ferate construite de concesionari si poate incepe un important program de constructie si extindere a retelei de cai ferate, retea necesara dezvoltarii economice a tarii.

Pana la primul razboi mondial a fost construita o retea de cai ferate in lungime de 2.463 km, principalele obiective fiind legaturile la frontiere si legaturile la porturile dunarene, precum si la portul maritim Constanta. In vederea conectarii portului Constanta la reteaua feroviara au fost construite, peste Dunare si Bratul Borcea, trei poduri in lungime totala de 4.088 m, lucrarea fiind proiectata si realizata in anul 1895 de catre inginerul roman Anghel Saligny.

Intre anii 1920-1940, administratia Centrului Comercial Bucuresti a fost obligata sa faca mari eforturi pentru refacerea patrimoniului distrus in perioada primului razboi mondial, precum si pentru modernizarea caii ferate romane. In acest context, s-a extins dublarea liniilor la 635 km, s-au construit statii noi care sa poata asigura manevrarea si formarea trenurilor si s-a reinnoit parcul de material rulant.

Tot in aceasta perioada s-a realizat si s-a dat in exploatare prima centralizare electrodinamica a unei statii de cale ferata: Gara de Nord.
Tot in aceasta perioada s-au construit 350 km de linii noi si s-au inceput lucrarile la mai multe linii care realizau traversarea Carpatilor, dar care s-au putut finaliza dupa incetarea celui de al doilea razboi mondial.

Pe una din aceste linii, Brasov - Intorsura Buzaului, s-a realizat cel mai luand tunel din tara (tunelul de la Teliu), in lungime de 4.370 m.
Cel de al doilea razboi mondial a insemnat mari distrugeri de cai ferate si, in mod deosebit, importante lucrari de arta (peste 1.000 de poduri, 23 de tunele si aproape toate viaductele).

Incepand cu 1945 s-au facut eforturi deosebite pentru refacerea distrugerilor, dar nu s-au neglijat nici proiecte de noi linii. Astfel, daca restabilirea circulatiei pe liniile distruse si refacerea retelei de cai ferate s-au putut incheia la finele anului 1947, consolidarea retelei, lichidarea restrictiilor si finalizarea celor trei linii incepute inainte de razboi (Salva - Viseu, Bumbesti - Livezeni si Faurei - Tecuci) s-au incheiat in 1959. De subliniat ca realizarea celei de a treia traversari a Carpatilor Meridionali, pe parcursul Jiului, intre Bucuresti si Livezeni, a insemnat construirea a 40 de tunele si 109 poduri si viaducte, insumand in total 15 km din cei 31 ai intregii linii.

Intre 1960 si 1985 Caile Ferate au beneficiat de fonduri pentru executia unor lucrari de modernizare-dublare, inlocuirea progresiva a tractiunii pe abur cu cea diesel-electrica, precum si electrificarea principalelor magistrale. Totodata, un numar de 660 statii au fost dotate cu echipamente de centralizare electrodinamica, au fost modernizate depouri si s-au construit cladiri noi pentru calatori. De asemenea, reteaua de linii a fost extinsa cu aproximativ 1.000 km de linii, in special in zona carbonifera Oltenia, ajungandu-se la o lungime totala a retelei de linii de 11.430 km, din care 2.986 km linie dubla si 870 km de linie electrificata.

2. OBIECTUL DE ACTIVITATE SI PREZENTAREA CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Centrul Comercial Bucuresti are in principal ca obiect de activitate

1. Comercializarea prestatiilor de transport feroviar si combinat in traficul de marfa local si international.

2. Servirea agentiilor economie: actuali sau viitori beneficiari de transport marfa pe caile ferate.

Marketing, publicitate, reclama, editare de publicatii si imprimate.

4. Consultanta si expertize in conditiile legii prin delegare de competente.

5. Operatiuni de inchiriere.

6. Instruiri si autorizari de personal atat pentru central, cat si pentru unitatile exterioare repartizate.

7. Efectuarea transportului de marfa in trafic local si international.

8. Transport marfa in trafic combinat.

9. Organizeaza si dispune prin subunitatile subordonate asupra manevrei de compunere, descompunere a trenurilor, de introducere-scoatere a vagoanelor la si de la fronturile de incarcare - descarcare.

10. Urmareste utilizarea eficienta in exploata re a locomotivelor, vagoanelor si a celorlalte resurse materiale si umane, astfel incat sa se incadreze in indicatorii repartizati.

11. Desfasoara si alte activitati pentru realizarea si scopul sau de activitate in baza competentelor acordate.

Reteaua cailor ferate romane este formata, in general, din linii cu ecartament normal, precum si 106 km linii cu ecartament larg. Lungimea liniilor de cale ferata existente in Romania pe categorii de linii este de 21.050 km linii de cale ferata desfasurate, din care: 14.245 km linie curenta; 6.805 km linii statii de cale ferata. Din lungimea totala de linii de cale ferata, 26,57% reprezinta magistrale si 10,10% reprezinta linii principale. In anul 1999, activitatea companiei a fost concentrata mai ales pe intretinerea liniilor magistrale incluse in coridoarele europene de transport feroviar. In continuare, Centrul Comercial Bucuresti are un plan de modernizare a infrastructurii feroviare, utilizand pentru aceasta echipamente noi, precum si solutii speciale pentru constructiile din domeniul feroviar, in scopul maririi vitezei de circulatie pe liniile magistrale la 160-200 km/h.

In acest sens, in anul 1999 au fost realizate lucrari de investitii care au contribuit la imbunatatirea starii tehnice a infrastructurii, dupa cum urmeaza:

Lucrari asigurate prin finantare de la Bugetul Statului

Lucrari finantate din venituri proprii:

Cofinantare la imprumuturi externe:

imbunatatiri in activitatea feroviara din punctul de trecere a frontierei Giurgiu Nord;

modernizarea tipografiei - reamenajare spatii de productie si cai de acces;

sistemul informatic integrat pentru Centrul Comercial Bucuresti;

echipamente si software pentru conectarea la reteaua de transmisie date X 25 a birourilor 'Mers de Tren'.

Pregatirea echipamentelor de calcul pentru anul 2000:

echipamente centrale si reteaua de transmisii date la Sistemul de Vanzare Bilete si Rezervare Locuri din Gara de Nord;

sisteme informatice bazate pe prelucrari statistice exploatate pe platforme IBM RS 6000/580 pentru Deconturi in Trafic de Calatori si Marfa.

Lucrari pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale personalului de exploatare:

constructii si prelungiri de peroane;

modernizare de complexe turistice;

lucrari de protectie a mediului;

afisaje electronice in statii Centrul Comercial Bucuresti.

Programul de reparatii capitale la infrastructura feroviara a prevazut suma de 1249 miliarde lei, din care 900 miliarde s-au alocat pentru ramura publica (linii, poduri, zone de terasament instabil, tuneluri, instalatii SCB si IFTE) si 319 miliarde pentru cea privata ( linii din statii si triaje, cladiri, instalatii TTR, masini grele, utilaje).

De asemenea, in anul 1999, au mai fost reconditionate 86 mii traverse de beton si au fost introduse cleme elastice Vossloh pe o lungime de 129 km de cale, ceea ce a ridicat lungimea de cale cu aceasta prindere la 475 km. Pentru modernizarea infrastructurii caii ferate, au fost initiate, in anul 1999, actiuni in domeniul liniilor, al aparatelor de cale, instalatiilor de telecomunicatii, instalatiilor de centralizare electrodinamica si de electrificare, precum si al masinilor si utilajelor pentru intretinerea si reparatia liniilor si instalatiilor, dupa cum urmeaza:

Ø      inceperea introducerii in cale a sistemelor de prindere elastica;

Ø      uniformizarea tipurilor de aparate de cale;

Ø      extinderea caii fara joante;

Ø      introducerea a noi sisteme de manevrare si asigurare a acelor din compunerea aparatelor de cale.

S-a continuat inlocuirea parcului de masini si utilaje grele de cale cu masini mai performante, cu productivitate ridicata, cum ar fi: masini de introducere mecanizata a aparatelor de cale in linie, masini de burat multifunctionale, masini de mare productivitate pentru ciuruit si profilat prisma de balast, stabilizatoare dinamice, precum si vagoane specializate pentru transportul aparatelor de cale montate de la producator la locul de introducere in cale.

S-au extins: magistrala de cabluri de fibre optica si reteaua magistrala de echipamente de transmisiuni digitale.

In ceea ce priveste statiile de cale ferata, in prezent exista:
 *648 statii centralizate electrodinamic;
 *75 statii centralizate electromecanic;
 *233 statii cu instalatii tip SBW;
 *253 statii cu alte tipuri de asigurari.

In privinta instalatiilor de electrificare s-a continuat achizitionarea instrumentelor pentru masurarea pozitiei geometrice a liniei de contact, s-au modernizat drezinele pantograf existente, s-a trecut la informatizarea circuitelor de semnalizare si protectie.

Pe total sistem sunt in functiune: 10.688 km linie de contact (5.912 km in linie curenta si 4.776 km in statii), 77 substatii de tractiune electrica si 724 grupuri electrogene.

In anul 1999 in siguranta circulatiei s-au inregistrat in total 116 evenimente, fata de 550 in anul precedent,viteza comerciala a fost: pentru trenuri de marfa - 42,80 km/h, pentru trenuri de calatori - 56,04 km/h regularitatea trenurilor

Pe feluri de trenuri:
 - marfa - 0,00 min. intarziere/100 tren km
 - calatori - 1,17 min. intarziere/100 tren km. 

Parcursul trenurilor de:
   - marfa - 28,3 mil. tren - km
   - calatori - 69,9 mil. tren - km
- numar de personal - 47.309.

ATRIBUTII GENERALE ALE CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Centrul Comercial Bucuresti are ca atributii generale :

1. Prezinta clientilor ofertele SNFTM'CFR Marfa SA de prestatii de transport de marfa.

2. Intocmeste contracte de prestatii de transport.

Aplica tarifele de transport cu clientii in limitele competentelor acordate.

4. Ofera asistente tehnica si comerciala clientilor in legatura cu conditiile de transport, inclusiv probleme tarifare.

5. Stabileste programe de transport.

6. Ofera clientilor informatii asupra derularii contractelor de prestatii incheiate.

7. Constituie baza de date privind clientii actuali si potentiali.

8. Colecteaza, concentreaza si pune in aplicare comenzile de tras port in cadrul contractelor de prestatii sau in afara lor.

9. Urmareste realizarea DVG spre punctele de incarcare comandate.

10. Definitiveaza programele de transport pentru cantitatile de marfa comandate.

11. Urmareste realizarea programelor de transport si a volumelor de marfa necontractate.

12. Efectueaza programarea circulatiei trenurilor.

1 Urmareste asigurarea cu locomotive a trenurilor programate sau in afara programului de circulatie, precum si a activitatii de manevra prin unitatile de tractiune.

14. Urmareste activitatea de asigurare a seriilor de vagoane apte pentru incarcari.

4. STRUCTURA ORGANIZATORICA

1. Conducerea Centrului Comercial Bucuresti este asigurata de 'Sef Centru Comercial', care este reprezentantul oficial al SNTFM Sucursala Bucuresti in teritoriul centrului. Seful Centrului Comercial cand lipseste din unitate este inlocuit de sef Centru Comercial adjunct.

2. Organizarea in centralul Centrului Comercial Bucuresti este:

Compartiment Tehnic, Indicatori.

Compartimentul Program Analiza.

Compartiment Productie:

a) Urmarire Vagoane( RVS).

b) Urmarire Contracte ,trenuri inchise si DVG.

c) Operatori introducere date.

d) Parc Locomotive

e) Parc Vagoane

Compartiment Vanzari:

a)Contractare, vanzari, plata centralizata

b)Cercetare piata, analize statistice, consultanta, reclama, publicitate.

c)Taxare Compartiment Analize Costuri

Compartiment Salarizare

Compartiment Contabilitate

Centrul Comercial BUCURESTI are in exterior:

Statii si Hm.

Depouri cu PAE

Revizii Vagoane cu Post Revizie, Punct de lucru

4. Organigramele centralului si a unitatilor exterioare sunt prezentate in anexe. De asemenea, in anexa este prezentata si lista nominala a unitatilor exterioare de pe raza Centrului Comercial Bucuresti.

5. Conducerea operativa este asigurata astfel:

a)      in structura centrala prin: - Sef Centru Comercial

Sef Centru Comercial adjunct vanzari, respectiv productie

Sef Adjunct Economic.

b)      in unitatile exterioare prin:

Sef Depou

Sef Depou adjunct

Sef Depou Adj Economic

Sef Statie

Sef statie adjunct

Sef Revizie

Sef Revizie adjunct

Sef Post Revizie

5. ATRIBUTII SPECIFICE - COMPARTIMENTUL TEHNIC, INDICATORII

5.1. TEHNIC

Compartimentul tehnic cuprinde urmatoarele atributii:

Ø      elaboreaza ROF si ROI al Centrului Comercial pe care-l inainteaza la Sucursala Bucuresti, Serviciul Tehnic pentru verificare si aprobare.

Ø      elaboreaza PTE-ul centrului(fisele postului, circuitul documentelor etc.) pe care-l inainteaza la Sucursala Bucuresti-serviciul Tehnic pentru verificare si aprobare.

Ø      elaboreaza documentatiile privind gradarea unitatii, le inainteaza la Serviciul tehnic Sucursala Bucuresti pentru verificare, avizare si inaintare la SNTFM CFR Marfa pentru aprobare.

Ø      intocmeste lucrari privind modul de utilizare a fortei de munca si face propuneri pentru reducerea numarului de ore suplimentare si le inainteaza la Serviciul Tehnic al Sucursalei Bucuresti.

Ø      participa la intocmirea documentatiei de infiintare, mentinere sau desfiintare a unitatilor

Ø      intocmeste lista cu lucrarile de investitii, RK, conditii de munca pentru Centrul Comercial si urmareste modul de realizare a acestora comunicand in scris la Serviciul I,RK, Mecano - Energetic.

Ø      implementeaza aplicatii ale sistemului informatic pentru activitatile pe care le desfasoara.

Ø      tine evidenta contractelor de prestari servicii, cu furnizorii de energie, combustibil etc. si urmareste incadrarea in norme actualizarea lor si comunica in scris situatia la Serviciul RK, I, Mecano-Energetic din cadrul Sucursalei Bucuresti.

Ø      rezolva probleme legate de aprovizionarea Centrului Comercial.

Ø      colecteaza de la unitatile din subordine toate datele si materialele solicitate de Serviciul Tehnic, Serviciul RK,I, Mecano-Energetic, Biroul Aprovizionare, Biroul Marketing, Serviciul Comercial, Serviciul Trafic, Serviciul Sisteme Informatice din centralul Sucursalei Bucuresti.

Ø      intocmeste periodic analiza activitatii Centrului Comercial pe baza datelor furnizate de unitati.

Ø      propune Serviciului Tehnic din Sucursala Bucuresti solutii organizatorice privind unitatile din zona.

Ø      efectueaza in centralul Centrului Comercial determinari in vederea stabilirii unor norme, normative si le transmite Serviciului Tehnic Sucursala Bucuresti.

Ø      urmareste local realizarea fizica pe etape a lucrarilor de constructii, de intretinere a dotarilor, participa la receptia lor.

Ø      participa la inventarierea mijloacelor fixe, obiectelor de inventar din Centrul Comercial in comisie cu organele din centralul Sucursalei.

Ø      urmareste elaborarea si modificarea proceselor tehnologice din unitatile din zona prin coordonarea compartimentelor tehnice din unitati si le transmite la Serviciul Tehnic Sucursala Bucuresti pentru verificare si aprobare.

Ø      coordoneaza si concentreaza volumul prestatiilor efectuate de CFR Marfa catre celelalte societati desprinse din SNCFR si le transmite la Serviciul Tehnic Sucursala Bucuresti.

Ø      tine evidenta PTE-urilor, PECM-urilor, CCID-urilor, prescriptiilor de exploatare linii industriale, alte reglementari de la unitatile MIC, TN si le afiseaza la posturi.

Ø      trateaza local probleme de protectia mediului si a consumatorului, situatiile fiind transmise la Serviciul Tehnic Sucursala Bucuresti.

Ø      trateaza probleme de protectia muncii si AII situatiile fiind transmise la Serviciul S.C Sucursala Bucuresti.

Ø      tine evidenta programarii-efectuarii vizitei medico psihologice.

Ø      asigura eliberarea permiselor, autorizatiilor de calatorie si legitimatii de acces.

Ø      tine evidenta programarii-efectuarii a CO.

Ø      intocmeste foile colective de prezenta;

Ø      tine registrul de evidenta a orelor suplimentare, bilete de voie etc.

Ø      asigura activitatea de primire-inregistrare si repartizare a corespondentei la compartimentele centrului precum si expedierea la destinatar.

Ø      tine setul de publicatii oficiale.

Ø      pastreaza etalonul instructiilor specifice domeniului de activitate privind protectia muncii, P.S.I., protectia mediului.

Ø      efectueaza instruirea pe linie de PM si AII conform deciziei date de seful Centrului Comercial.

5.2. INDICATORII

Dintre indicatorii cei mai reprezentativi Centrului Comercial Bucuresti amintim:

v     face propuneri conducerii Sucursalei Bucuresti pentru introducerea de noi programe de calcul.

v     urmareste realizarea fluxului informational al datelor primare pentru fiecare indicator stabilit prin sistemele ALFA ,BETA,CORECT etc.

v     intocmeste, periodic, prognoza de plan transport pe baza statisticilor si factorilor de influenta pe care le prezinta conducerii Centrului Comercial si apoi conducerii Sucursalei Bucuresti.

v     intocmeste, zilnic, fise pentru analiza realizarii indicatorilor stabiliti de conducerea Sucursalei Bucuresti pe care le analizeaza si face propuneri)de redresare pe care le prezinta conducerii Centrului Comercial si apoi Sucursalei Bucuresti.

v     tine evidenta si intocmeste date statistice pentru realizarea indicatorilor de cantitate si calitate zilnic, cumuland decadic, lunar.

v     face propuneri de introducere in exploatare de noi indicatori sintetici care sa reflecte cit mai corect evidentierea prestatiei pe care le inainteaza conducerii Sucursalei Bucuresti.

v     elaboreaza si actualizeaza baza proprie de date privind realizarea indicatorilor de exploatare, de vanzare ,de calitate.

v     primeste de la Sucursala Bucuresti, Biroul Program indicatorii de exploatare pe care-i defalca pe unitati si le transmite acestora.

v     raspunde de evidentierea corecta a indicatorilor specifici Centrului Comercial si inaintarea lor la Sucursala Bucuresti Biroul Program

v     stabileste cauzele care au generat neconcordante intre valorile operative si statistice ale indicatorilor de exploata re precum si masurile pentru eliminarea diferentelor pe care le prezinta Sefului Centrului Comercial pentru tratare.

v     calculeaza lunar elementele rulajului pe Centrul Comercial si urmareste realizarea corelarii intre rulajul sintetic si analitic.

v     pastreaza convolutul etalon al formularisticii utilizate.

v     urmareste imobilizarile de vagoane la incarcare-descarcare, cauzele si propune masurile de eliminare.

v     face propuneri pentru elaborarea noului mers de tren pe care le inainteaza la Sucursala Bucuresti Biroul Program

v     negociaza si acorda reduceri tarifare in limita competentelor acordate.

v     concentreaza si transmite centralizat la Sucursala Bucuresti programele de transport anuale, semestriale, trimestriale sau lunare.

v     concentreaza proiectele de plan operativ si le transmite pentru centralizare la Sucursala Bucuresti.

v     intocmeste contracte de plata centralizata in traficul local de marfa si de export-import via porturi cu scrisoare de trasura locala.

v     coordoneaza si raspunde de realizarea lucrarii 'Situatia conturilor de expeditie in trafic local si international' a Sucursalei Bucuresti.

6. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARKETING A CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

prospecteaza piata de marfuri din zona si concentreaza cererile de transport.

elaboreaza si promoveaza actiuni de reclama si publicitate a serviciilor de transport marfa si propune variante noi.

efectueaza cercetari de marketing si sondaje conform necesitatilor locale.

asigura activitatea de consultanta in probleme specifice transportului de marfuri (termene de executare, tehnologii ,tarife, etc.)

culege informatii privind caracteristicile serviciilor de transport oferite de alte sisteme de transport conventionale, urmarind tarifele aplicate, facilitatile acordate, durata de transport etc. si le aduce la cunostinta documentat sefului ierarhic pentru stabilirea unei strategii de abordare a clientelei.

prezinta avantajele oferite de servicii ale caii ferate in comparatie cu alti transportatori (securitatea transporturilor, varietatea marfurilor acceptate la transport, diversitatea mijloacelor de transport, facilitati tarifare, etc.) de marfuri.

coordoneaza activitatea agentilor comerciali de sectie.

Prin urmare acest compartiment de organizare a activitatii de marketing elaboreaza si promoveaza imaginea Centrului Comercial Bucuresti coordonandu-si activitatea sa spre clientii sai.

7. COMPARTIMENTUL TAXARE PLATI CENTRALIZATE

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

• stabileste garantia in trafic international conform CIM art.15.
• transmite la SNTFM cererile clientilor pentru reduceri tarifare in trafic international in cadrul AMV.
• urmareste achitarea avansului in cadrul contractelor de plata centralizata.
• transmite telegrame de avizare a statiilor CF implicate in derularea contractelor de plata centralizata.
• urmareste derularea contractelor de plata centralizata prin imperecherea telegramelor de la statiile de expeditie cu exemplarul 6 al scrisorii de trasura.
• intocmeste deconturile si facturile pe luna de trafic si pe clienti pe care le transmite acestora.
• transmit copiile documentelor necesare catre Sucursala Bucuresti Serviciul specializat.
• trateaza cu serviciile specializate cazurile de penalitate sau propuneri de inaintare in instanta.

o       rezolva eventualele diferente de taxare sau contare.

Acest compartiment de plati urmareste tarifele centrului, precum si platirea avansurilor in derularea contractelor de transport.

8. COMPARTIMENT ANALIZE - COSTURI

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli al depoului pe baza datelor transmise de sucursala il defalca pe subunitati si urmareste executarea acestuia; orice depasire o aduce la cunostinta conducerii sucursalei si depoului.

Urmareste realizarea indicatorilor economico-financiari conform competentelor, propunand masurile necesare in cazul nerealizarii acestora;

Analizeaza, fundamenteaza si inainteaza la sucursala, Serviciul Analize Costuri propunerile de venituri si cheltuieli;

Analizeaza veniturile din prestatiile de transport comparativ cu programul inscris in BVC;

Analizeaza evolutia dinamica a cheltuielilor pe feluri de elemente comparativ cu programul inscris in BVC;

Analizeaza balantele de verificare si situatiile financiar contabile propunand masurile ce se impun pentru imbunatatirea activitatii pe care le inainteaza directorului sucursalei dupa ce au fost avizate de contabil sef;

Organizeaza si executa controlul financiar preventiv conform prevederilor legale;

Tine evidenta operativa a contului curent al unitatii si al contului curent;

Calculeaza si tine evidenta costurilor (costuri de fundamentare a tarifelor) la elemente de prestatie si structuri la nivele tarifare;

Analizeaza nivelul costurilor pe elemente de prestatii in mod permanent;

Colaboreaza cu celelalte compartimente ale depoului in vederea constituirii unor noi tipuri de prestatii si calculeaza costurile aferente pe elemente;

Acorda viza de control financiar preventiv in conditii legale

Evidentiaza si administreaza documentele financiare ale sucursalei urmand necesitatea si oportunitatea efectuarii operatiilor financiare;

Arhiveaza in ordine cronologica actele emise si restul evidentelor.

Acest compartiment presupune urmarirea, analiza si interpretarea veniturilor si cheltuielilor centrului, precum organizarea si executarea controlului financiar.

9. COMPARTIMENT SALARIZARE

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Tine evidenta zilnica a disponibilului in cont la banca

Intocmeste ordinele de plata pentru virarea retinerilor din salarii, pentru obligatii la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor de sanatate si fonduri speciale

Stabileste in functie de fondul de salarii realizat, toate obligatiile de plata (impozit pe salarii, CAS, somaj, fond de sanatate, etc.)

Efectueaza permanent corespondenta cu banca (transmite ordinele de plata si aduce extrasele de cont)

Asigura comunicarea zilnica a soldului si lichiditatilor din conturile curente catre Servo Financiar din sucursala in vederea efectuarii platilor din ziua respectiva

Intocmeste dispozitii de plata / incasare catre casierie

Tine evidenta centralizata a carnetelor de CEC pentru cumpararea de materiale si prestari servicii

Intocmeste CEC-ul pentru ridicarea numerarului

Intocmeste evidenta popririlor pensiilor alimentare si documentele necesare pentru virarea acestora catre destinatari

Verifica exactitatea operatiunilor de casa

Stabileste necesarul de plati, in valuta, pentru indemnizatii de hrana si intocmeste documentatia necesara ridicarii sumelor respective din banca pe care le transmite la Biroul Salarizare

Avizeaza ordinele de deplasare pentru personalul din unitatile arondate, dupa stabilirea necesarului de plati cuvenite pentru diurna si cazare in lei sau valuta

Asigura ridicarea si depunerea drepturilor banesti cuvenite personalului din unitatile arondate

Calculeaza drepturile banesti ce revin personalului din unitatile arondate si urmareste depunerea listelor de plata la casierie pentru plata in numerar si a dischetei la banca pentru plata prin card

Centralizeaza cererile de finantare si face plata valorilor pe banci

Urmareste si conduce evidenta garantiilor materiale constituite

Face retinerea garantiilor materiale aferente gestionarilor imputerniciti in conformitate cu contractele individuale incheiate si transmise de Serviciul Resurse Umane; asigura modificarea garantiilor materiale in functie de variatia salariului, si a valorii bunurilor asigurate; intocmeste liste de restituire a garantiilor

Calculeaza coeficientul de deduceri personale suplimentare, pentru fiecare angajat care are persoane in intretinere (in conformitate cu declaratiile de venit global

Completate de angajati), primite de la Serv Resurse Umane in scopul determinarii venitului net anual si calcularii impozitului pe venitul global

Intocmeste si tine la zi fisa fiscala 1 si 2 conform prevederilor legale in vigoare privind impozitului pe venitul global pentru fiecare angajat caruia i se calculeaza salariul

Recalculeaza si regularizeaza anual impozitul pe salariu pentru angajatii care in cursul anului nu au avut schimbari ale locului de munca; asigura pastrarea fiselor fiscale pe toata durata angajarii salariatilor si transmite anual organului fiscal teritorial precum si salariatului cate o copie dupa fisa fiscala

Intocmeste situatia centralizatoare a fiselor fiscale pentru care nu s-a facut regularizarea impozitului, situatie ce se transmite la organul fiscal teritorial impreuna cu un exemplar al fisei fiscale, iar o copie se inmaneaza salariatului

Intocmeste lunar anexele A 1.1 si A 1.2 privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj (anexa 1 si 2) precum si declaratia privind asigurarile sociale de sanatate

Completeaza "Cerea privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale" anexa 39, cap. III , cerere ce se anexeaza la CM pe baza carora se platesc indemnizatiile de asigurari sociale

Verifica concordanta sumelor din declaratii cu cele din evidenta contabila

Intocmeste declaratia lunara privind obligatiile la bugetul statului (impozitul pe veniturile din salarii si sumele pentru protectia speciala a persoanelor cu handicap)

Tine evidenta conturilor de retineri din salarii (427,428, etc.) - fise de cont analitic

Intocmeste adeverinte necesare salariatilor

Intocmeste situatii de CAS pentru salariatii pensionati

Organizeaza arhivarea documentelor contabile si le preda pentru arhivare la termenele stabilite de legislatia in vigoare

Stabileste si perioada de efectuare a inventarierii conturilor de care raspunde serviciul, urmareste desfasurarea inventarierii si valorificarea rezultatelor obtinute

Transmite lunar "Recapitulati stat de plata (F.S.R)" si "Recapitulati Stat de plata - parte 1,2,3 (document) pentru intocmirea situatiilor statistice S1 operativ, S2, S3 si situatia pe 48 coloane" la Divizia Tehnica-compartiment Statistic

Pastreaza convolutul cu actele specifice domeniului de activitate

Arhiveaza in ordine cronologica actele emise si restul evidentelor.

Compartimentul de salarizare urmareste indeaproape plata tuturor salariatilor centrului precum si acordarea de drepturi si obligatiile salariatilor.

10. COMPARTIMENT CONTABILITATE

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Verifica decontarile efectuate cu subunitatile arondate prin conturile 481,482 pentru inchiderea ( lunar respectiv trimestrial) acestora

Verifica calcului de justificare a sumelor acordate ca avans salariatilor, tine evidenta contabila acestor precum si a consumului de timbre postale fiscale si judiciare

Intocmeste balantele de gestiune clasa 9 si le transmite la Servo Contabilitate

Intocmeste lunar balanta de verificare pe baza notelor contabile pentru activitatea proprie pe care o inainteaza la Servo Contabilitate - Central Sucursala

Organizeaza evidenta cheltuielilor, atat la contabilitatea financiara, cat si in cea de gestiune, asigurand corelatia intre cele doua contabilitati prin inregistrarea concomitenta a tuturor operatiunilor privind cheltuielilor

Asigura intocmirea registrului jurnal si registrului inventar pentru unitatile arondate

Intocmeste semestrial si anual formularele necesare elaborarii bilantului contabil si le transmite la SNTFM

Efectueaza lunar analiza economica a balantelor de verificare analizand componenta soldurilor, necorelarile dintre rulaje, inregistrari eronate, etc. in vederea remedierii deficientelor constatate

Intocmeste declaratiile de TVA pentru activitatea proprie

Tine evidenta analitica a tuturor conturilor privind obligatiile fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetul asigurarilor sociale de sanatate si fondurilor speciale

Confrunta sumele contabile privind drepturile de personal cu cererile de finantare depuse de Compartimentul Salarizare

Conduce evidenta analitica a conturilor privind decontarile cu personalul si a conturilor asimilate

Intocmeste note contabile pe baza documentelor primare

Lunar intocmeste situatia inregistrarii facturilor predate si incasarea acestora pe care o transmite tuturor unitatilor interesate

Tine evidenta contabila a clientilor si furnizorilor si intocmeste registrul de vanzari si registrul de cumparare

Intocmeste lunar situatia clientilor neincasati , situatie pe care o prezinta Serviciilor de specialitate pentru luarea de masuri privind recuperarea sumelor

Intocmeste evidenta contabila a fiselor de cont pentru debitori( 461) si creditori (462), precum si actele de urmarire a debitorilor

Tine evidenta analitica a conturilor (471,472)

Intocmeste evidenta analitica a sumelor in curs de clarificare (cont 473) in vederea contabilizarii corespunzatoare a sumelor

Organizeaza contabilitatea stocurilor precum si a conturilor de furnizor de stocuri si asigura cunoasterea valorii stocurilor si a obligatiilor catre furnizorii pentru unitatile arondate

Verifica documentele primare primite de la unitatile arondate si completeaza in acestea rubricile aferente conturilor conta bile, precum si celelalte campuri libere

Intocmeste situatiile contabile pe baza documentelor primare care se transmit Serviciului Informatica pentru elaborarea balantelor analitice stocuri pentru fiecare subunitatile fara contabilitate proprie

Verifica soldurile din balanta analitica de stocuri cu soldurile contabile din balanta de verificare si regularizeaza eventualele diferente

Intocmeste la sfarsitul fiecarei luni centralizatoarele de intrari, aprovizionari, transferuri, etc. si iesiri, consum, vanzari , casari, etc. si notele contabile corespunzatoare in baza acestor centralizatoare

Asigura efectuarea punctajului privind operatiile de transfer valori, materiale intre gestiuni

Intocmeste fise de cont analitic pentru imobilizarile corporale si necorporale si amortizarea acestora pentru fiecare subunitatile de baza pentru a cunoaste permanent valoarea mijloacelor fixe, a imobilizarilor in curs si a obligatiilor fata de furnizori

Verifica notele de receptie si procesele verbale de receptie cu facturile primite de la receptii, lab. determinari fizico-chimice si centralul sucursalei

Intocmeste situatia miscarii mijloacelor fixe pe baza documentelor primite de la Serviciul RK, 1, M-E prin Compartimentul Tehnic

Primeste, verifica si contabilizeaza documentele contabile primare de intrare iesire a mijloacelor fixe

Efectueaza lunar confruntarea intrarilor-iesirilor de mijloace fixe cu unitatile arondate in vederea regularizarii diferentelor atat la valoarea de inventar cat si a amortismentului pe baza fiselor mijloacelor fixe existente la gestionar

Verifica dosarele de casare a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar intocmite pentru unitatile arondate (legalitatea intocmirii si scoaterii din functie, concordanta cu evidenta contabila)

Inregistreaza rezultatele inventarierii pe baza documentelor mentionate in procesul verbal de inventariere

Organizeaza contabilitatea conturilor din clasa 8 privind mijloacele fixe inchiriate si efectueaza calculul amortizarii aferente gradului de neutilizare a mijloacelor fixe respective

Stabileste perioada de efectuare a inventarierii conturilor de care raspunde serviciul si urmareste desfasurarea ei precum si valorificarea rezultatelor obtinute

Pastreaza convolutul cu actele specifice domeniului de activitate

Organizeaza arhivarea documentelor primite si le preda pentru arhivare la termenele stabilite de legislatia in vigoare

Compartimentul de contabilitate urmareste dupa cum am vazut inregistrarea contabila a tuturor operatiunilor centrului.

11. RESPONSABILITATI

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Raspunde pentru efectuarea la timp si in conditii de siguranta a manevrelor de: introducere, scoatere a vagoanelor la si de la fronturile de incarcare-descarcare, compunerea, descompunerea trenurilor in statiile tehnice, de triaj, pe sectii, precum si a reviziilor si a reparatiilor la materialul rulant in unitatile din zona sa de activitate.

Raspunde pentru utilizarea si gospodarirea rationala a mijloacelor si fortelor de munca.

Raspunde pentru asigurarea la timp a remorcarii cu material rulant si personal de tractiune.

Raspunde de asigurarea conform programarii si solicitarii a vagoanelor la fronturile de incarcare-descarcare, cel putin la nivelul vagoanelor goale respectiv incarcate existente in parcul Centrului Comercial din ziua precedenta.

Raspunde de modul de utilizare al DVG-ului solicitat, precum si executarii a DVG-ului ordonat.

Raspunde si participa alaturi de organele abilitate de lege la luarea la timp a masurilor de reducere si inlaturare al evenimentelor de cale ferata si a situatiilor de forta majora (evenimente, inzapeziri , catastrofe etc.)

Raspunde de corecta programare a trenurilor de marfa si respectarea termenelor de executare a contractelor de transport.

Raspunde de atragerea clientilor la transportul de marfa.

Raspunde de corecta aplicare a tarifelor, preturilor si a reducerilor respective.

Raspunde de corecta incasare si colectare a veniturilor SNTFM prin unitatile din zona sa de activitate si de cunoastere a datoriilor clientilor catre SNTFM.

Raspunde de executarea corecta si la timp si a altor obligatii rezultate din punerea in aplicare a atributiilor proprii.

Raspunde de realizarea indicatorilor de calitate si cantitate repartizati de Sucursala Bucuresti.

Raspunde de buna indeplinire si in termenele fixate si a altor actiuni sau sarcini de serviciu trasate de conducerea Sucursalei Bucuresti.

Acesta raspundere este data dupa cum am vazut de o serie intreaga de moduri pe care centrul si le asuma in realizarea obiectivelor sale.

12. COMPETENTE

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Intocmeste si supune aprobarii atributiile personalului din centralul Centrului Comercial.

Intocmeste si supune aprobarii Regulamentul de Organizare si Functionare si de Ordine Interioara.

Avizeaza contractele de prestatii incheiate cu clientii si le inainteaza la Sucursala Bucuresti Birou Contracte Tarife Inchirieri.

Avizeaza situatia nominala a personalului din central

Propune sumele de premiere pentru personalul din centralul Centrului Comercial

Aproba planificarea concediilor de odihna ale personalului din centralul Centrului Comercial

Numeste comisiile de analiza si confirmare a aprecierilor anuale pentru intreg personalul.

Nominalizeaza si supune aprobarii in situatii deosebite salariatii din centralul Centrului Comercial a caror prezenta este obligatorie peste programul normal de lucru precum si in zilele de sarbatori in conditiile CCM.

Aproba emiterea comenzilor de aprovizionare.

Avizeaza contractele pentru furnizare, energie termica, electrica etc. prestari servicii necesare obiectivelor de pe raza sa de activitate.

Competentele Centrului Comercial Bucuresti urmaresc dupa cum am vazut o serie de reglementari cu privire la personalul sau precum si prestatiile incheiate cu clientii sai.

1 OFERTA DE PRESTATII

Acest compartiment are urmatoarele atributii:

Transportul marfii in cantitati care pot fi incarcate intr-un vagon complet sau in grupuri de vagoane;

Transportul marfii cu containere de mare capacitate;

Centrul Comercial detine o retea de trenuri specializate pentru containere de mare capacitate, care conecteaza principalele orase ale tarii, cu posibilitatea transportului cu camioane pana la adresa clientului;

Centrul Comercial preia marfa de la adresa dumneavoastra la data si la orele cerute de dumneavoastra;

Transportul marfii cu containere de capacitate redusa (1,5 tone). Trenurile de marfa comanda speciala care circula potrivit unui mers special, neinclus in mersul Local al Trenurilor de Marfa. Daca executantii transporturilor speciale care necesita un tren intreg. Centrul Comercial Bucuresti poate selecta de comun acord cu dumneavoastra ruta pe care o va parcurge trenul intre statia de incarcare si cea de destinatie;

Transportul intermodal al Centrul Comercial poate transporta marfa cu feribotul prin intermediul vagoanelor complete, transcontainerelor si camioanelor;

Trenul direct ROMEXPRES pe relatia Romania (Stamora Morovita) - Italia (Gorizia, Villa Opicina) specializat pentru transportul de marfuri generale in vagoane de transport si de durata mai redusa fata de transportul rutier;

Inchirierea vagoanelor de marfa pentru trafic local;

Indeplinirea formalitatilor vamale pentru tranzit local si international

Inregistrarea vagoanelor particulare de marfuri in parcul Centrului Comercial Bucuresti

Oferta de prestatii presupune dupa cum am vazut o serie intreaga de atributii pe care Centrul Comercial si le asuma in realizarea obiectivelor sale.

14. PIATA TRANSPORTURILOR DE MARFA DIN ROMANIA IN 2004

Analizand cota de piata pentru diverse moduri de transport, se constata ca in anul 2004, conform datelor statistice prezentate de Comisia Nationala de Statistica, cota de piata pentru volumul de marfuri transportate pe calea ferata a scazut cu 1% fata de anul 2003, in detrimentul altor moduri de transport, dar a crescut la parcursul marfurilor cu 3 procente, devansand toate celelalte moduri de transport.

Din cele 3 procente castigate, mai putin 1%, mai precis 0,9%, s-au obtinut ca urmare a cresterii tranzitului de marfuri.

Din datele prezentate de Comisia Nationala de Statistica, tranzitul in anul 2004 a crescut fata de perioada corespunzatoare a anului 2003 la 204,0%.

Tabelul 10. Modul de transport intre anii 2003 - 2004

Sursa: Comisia Nationala de Statistica

Graficul 5. Reprezentarea grafica a volumului de marfuri intre anii 2003 - 2004

Sursa: Comisia Nationala de Statistica

Graficul 6. Reprezentarea grafica a parcursului de marfuri intre anii 2003 - 2004.

Sursa: Comisia Nationala de Statistica

Principalul concurent pentru transportul feroviar ramane transportul auto, care se observa ca preia la transport 76% din volumul de marfuri de pe piata transporturilor si 29% din parcursul marfurilor.

Astfel, se constata ca 99,1% din volumul de marfuri transportat auto reprezinta trafic intern, fata de 98,9% in anul 2003, iar transportul se realizeaza in proportie de 71,8% pe cont propriu si de 28,4% in unitati de transport specializate 2004.

De asemenea, circa 83% din transportul auto intern se realizeaza pe distante scurte, intre 0 - 50 km, si doar 17% se realizeaza pe distante mari dupa cum urmeaza:

Tabelul 11. Distanta medie tarifara in transportul intern in anul 2004

Sursa: Comisia Nationala de Statistica

Distanta medie de transport tarifara pe calea ferata a crescut in anul 2004 la 223,2 km, fata de 231 km in anul 2003, iar auto a fost de 48,2 km, fata de 50,3 km in 200

Avand in vedere ca pentru calea ferata nu sunt economice transporturile pe distante scurte, intrucat costurile sunt mari, trebuie luata in considerare concurenta transportului auto realizata la distante de peste 30 km, deoarece o data cu cresterea distantei de transport costurile la calea ferata scad.

Pentru anul 2004, au fost luate in considerare numai acele marfuri care sunt analizate in mod regulat in transportul de marfa feroviar si care prezinta circa 80% din totalul marfurilor transportate pe cale ferata.

Se observa ca marfurile ce sunt transportate in trafic auto pe distante medii si mai mari de 30 km sunt: cerealele, produsele petroliere, produse chimice, cimentul si articolele fabricate din metal. Acest aspect este neschimbat fata de 2003, ceea ce denota faptul ca relatiile de transport nu s-au modificat in linii mari si ca nu a atras volume suplimentare de transport din aceste categorii de marfuri.

Situatia este prezentata in tabelul de mai jos, unde cota de piata s-a calculat luandu-se in considerare parcursul tarifar al marfurilor.

Tabelul 12. Cota de piata a parcursului tarifar al marfurilor

Sursa: Comisia Nationala de Statistica

Transportul auto si transportul pe cale ferata si-au impartit piata in segmente comparabile ca volum de marfuri doar la produsele petroliere; la transportul cerealelor, auto a trecut in frunte fata de cel pe calea ferata; la ciment transportul auto a crescut in detrimentul celui pe cale ferata,etc.

15. POLITICA DE MARKETING A SOCIETATII CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Tabelul 1 Realizari regionale definitive cu privire la marfurile transportate in anul 200

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Graficul 7. Realizari regionale definitive cu privire la marfurile transportate in anul 2003

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca realizari regionale definitive cu privire la marfurile transportate in anul 2003, ce mai mare a fost regionala Craiova, iar cea mai mica a fost regionala Suc. Pot C-ta

Tabelul 14. Realizari sucursalele definitive cu privire la marfurile transportate in anul 2004.

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Graficul 8. Realizari sucursalele definitive cu privire la marfurile transportate in anul 2004.

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca realizarile sucursalelor definitive cu privire la marfurile transportate in anul 2004, ce mai mare a fost regionala Timisoara, iar cea mai mica a fost regionala Suc. Pot C-ta

Graficul 9. Parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2003 (mii tone km).

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2003 (mii tone km),cel mai mare parcurs intern a fost in luna martie, iar cea mai mica a fost in luna decembrie200

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2003 (mii tone km),cel mai mare parcurs la export a fost in luna martie, iar cea mai mica a fost in luna august 200

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2003 (mii tone km),cel mai mare parcurs la import a fost in luna martie, iar cea mai mica a fost in luna august 200

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2003 (mii tone km),cel mai mare parcurs la tranzit a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna mai 200

Graficul 10. Parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2004 (mii tone km).

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2004 (mii tone km),cel mai mare parcurs intern a fost in luna octombrie, iar cea mai mica a fost in luna ianuarie 2004.

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2004 (mii tone km),cel mai mare parcurs la export a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna iunie 2004.

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2004 (mii tone km),cel mai mare parcurs la import a fost in luna decembrie, iar cea mai mica a fost in luna februarie 2004.

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca parcursul tarifar al marfurilor pe tip de trafic in 2004 (mii tone km),cel mai mare parcurs la tranzit a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna februarie 2004.

Graficul 11. Marfuri transportate pe tipuri de trafic in 2003 (tone).

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2003 (tone),cel mai mare parcurs intern a fost in luna octombrie, iar cea mai mica a fost in luna decembrie200

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2003 (tone),cel mai mare parcurs la export a fost in luna martie, iar cea mai mica a fost in luna octombrie 200

Din graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2003 (tone),cel mai mare parcurs import a fost in luna iunie, iar cea mai mica a fost in luna septembrie200

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2003 (tone),cel mai mare parcurs la tranzit a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna august 200

Graficul 12. Marfuri transportate pe tipuri de trafic in 2004 (tone).

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2004(tone),cel mai mare parcurs intern a fost in luna martie, iar cea mai mica a fost in luna ianuarie2004.

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2004 (tone),cel mai mare parcurs la export a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna iunie 2004.

Din graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2004 (tone),cel mai mare parcurs import a fost in luna decembrie, iar cea mai mica a fost in luna februarie2004.

De asemenea tot in graficul de mai sus se poate observa ca marfurile transportate pe tipuri de trafic in 2004 (tone),cel mai mare parcurs la tranzit a fost in luna noiembrie, iar cea mai mica a fost in luna februarie 2004.

Ca o adaptare la noile tendinte ale pietei transporturilor, caracterizata prin transporturi feroviare integrate CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI a luat in considerare extinderea si promovarea mai dinamica a transportului intermodal utilizand feribotul.

Volumul total de marfuri transportate cu navele feribot in anul 2004 este de 40442 tone, inregistrandu-se o crestere fata de anul 2003 cu 37%, creandu-se totodata premisele cresterii.

Numarul de voiaje efectuate de navele feribot in anul 2004 a fost de 25, inregistrandu-se o crestere fata de anul 2003 cu 47%.

Graficul 1 Marfurile transportate pe tip de trafic

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Anul 2004 a fost primul an complet de la infiintarea sa, an in care s-au produs schimbari importante in organizarea activitatii in secolul de transport combinat cale ferata - sosea, in primul rand prin infiintarea filialei de transport auto si de exploatare a terminalelor proprietate a CENTRULUI COMERCIAL .

In conditiile reorganizarii activitatii de transport combinat in cursul anului 2004 acest sector a inregistrat o crestere a ponderii transportului UIT, in comparatie cu anul 2003 de 0,28% din totalul de tone transportate pe calea ferata. Astfel, daca in 2003 ponderea transportului combinat era de 3,6% din volumul tonelor expediate, in 2004 s-a ajuns la o pondere de 3,88% expediate pe cale ferata.

Graficul 14. Tone transportate in trafic combinat si pe cale ferata

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

In cea ce priveste numarul mediu de vagoane tren acesta a ramas acelasi si anume 15 vagoane tren. Se constata insa o scadere a numarului de trenuri specializate pentru transporturi de UIT si numarului de vagoane circulante in aceste trenuri de trafic national, in anul 2004 circuland per total un numar de 3 087 de trenuri specializate, cu 47 513 vagoane.

Traficul de containere mici si coletarie este unul dintre produsele la care, din motive de costuri ridicate fata de veniturile realizate, au renuntat marea majoritate a retelelor de cale ferata din Europa.

Graficul 15 . Transportul de coletarie si containere mici

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

In 2004 parcul de vagoane a fost de 69 286 vagoane, dintre care 99% reprezinta vagoane de marfa si 1% sunt vagoane de uz administrativ.

Grafic 16. Numarul de vagoane in 2004

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

In 2004 pentru transportul feroviar de marfuri s-a folosit un parc mediu de 52 399 vagoane pe zi, fata de 56 956 vagoane pe zi in 200 Aceste vagoane au fost rulate la interval de 7,04 zile fata de 6,66 zile in 200

Parcul mediu de vagoane utilizat zilnic reprezinta 44,9% din totalul de 69 286 vagoane. Din evidentele scrise reiese ca numarul maxim de vagoane conservate a fost de 7 328 vagoane la data de 3 noiembrie 2004.

Graficul 17. Vagoane de uz administrativ

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Pentru satisfacerea cerintelor clientilor la nivelul exigentelor internationale s-a reusit in 2004 reabilitarea si modernizarea unui numar de 712 vagoane, program realizat integral cu fonduri BERT.

Graficul 18. Parcul de vagoane al CENTRULUI COMERCIAL

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcul de vagoane al CENTRULUI COMERCIAL in 2004, cel mai mare numar de vagoane a fost cel de tip GBS, iar cel mai mic cel ce tip GAGS.

Graficul 19. Parcul de locomotive - tipuri

Sursa: CENTRU COMERCIAL BUCURESTI

Din graficul de mai sus se poate observa ca parcul de locomotive al CENTRULUI COMERCIAL in 2004, cel mai mare numar de locomotive a fost cele electrice, iar cel mai mic cel ce tip automotor.

16. POLITICILE DE MARKETING ADOPTATE IN CADRUL CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

16.1. POLITICA DE PRODUS IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Asa cum am aratat, sectorul transporturilor se caracterizeaza in esenta, printr-un rol important al statului care intervine, de regula prin sustinerea elementelor de infrastructura absolut necesare desfasurarii in bune conditii a prestatiilor. In consecinta, politica de produs va fi puternic marcata de aceasta interventie.

In conformitate cu acceptiunea data de marketingul serviciilor, 'produsul' in servicii apare ca produs global, alcatuit din o serie de componente aflate in interconditionare si, uneori, in posesia unor agenti economici diferiti. In cadrul acestora sunt cuprinse, in primul rand, o serie de elemente generale:

Elemente materiale necesare prestatiei: infrastructura, mijloacele de transport, dotarile;

Personalul de contact si elementele sale materiale: conducatorii auto, stewardesele etc.;

Locul de contact cu clientii: statiile, autogarile etc.;

In al doilea rand, produsul este definit de o serie de elemente calitative specifice durata transportului, respectarea orarului, servicii suplimentare prestate pe durata transportului, mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor transportate, etc.

In conditiile in care infrastructura se realizeaza prin interventia directa a statului (organe centrale si locale), iar serviciile prin actiunea prestatorilor, politica de produs apare ca rezultanta a efortului conjugat al acestor categorii de agenti economici.

In consecinta, politica de produs in domeniul serviciilor se realizeaza atat prin masuri stabilite la nivel macroeconomic, cat si prin masurile adoptate la nivel microeconomic.

Luand in considerare starea infrastructurii in transporturi, adoptarea unei singure variante nu este practic posibila. Dar, pentru o anumita perioada, accentele pot fi puse pe una sau alta din strategii, care devine dominanta in raport cu celelalte.

La nivel microeconomic, strategia de produs are o sfera mai larga de cuprindere, putand fi aleasa, in functie de criteriile urmatoare: dimensiunile gamei de servicii (diversificare, stabilitate, selectie), nivelul calitativ al serviciilor (adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa) si gradul de innoire a serviciilor (asimilare de noi 'produse', perfectionarea 'produsului', mentinerea gradului de noutate)[1].

'Produsul' oferit in cadrul societatii CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI este format din activitatile de expeditii internationale ale marfurilor de comert exterior (expeditii feroviare, rutiere, maritime, de grupaj, aeriene), operatiuni de vamuire si expediere, operatiuni de dirijare la intern a marfurilor de import, operatiuni de calculatie tarifara, de intocmire de conosament, de asigurare, operatiuni de zona libera etc.[2].

16.2. POLITICA DE PRET IN DOMENIUL SERVICIILOR DE TRANSPORT

In domeniul serviciilor de transport, politica de pret este dependenta de produs si de distributia adoptata. Specificul acesteia este exprimat prin modul in care sunt stabilite tarifele si prin strategiile si tacticile utilizate. Comparativ cu alte domenii de activitate, in cazul transporturilor, in formularea politicii de pret sunt intalnite anumite particularitati.

In cazul transporturilor efectuate pe calea ferata gradul de diversificare al tarifelor este mai ridicat decat in celelalte transporturi. Astfel, sunt intalnite:

tarife etalon

tarife pentru transporturi executate cu mijloace specifice

tarife pentru operatiuni adiacente transporturilor

tarife pentru utilizarea bunurilor C.F.R

Mai mult decat atat, in cadrul fiecarei categorii in parte de tarife, se utilizeaza, in continuare, o paleta larga de tarife in functie de felul marfii, cantitatea transportata, utilizarea containerelor etc.[3].

Societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI incearca sa practice tarife cat mai diversificate si mai mici pentru a atrage cat mai multi clienti. De aceea, cu clientii permanenti si loiali societatea practica tarife preferentiale in functie de conditiile stabilite intre cele doua parti. Societatea incearca sa se adapteze diverselor situatii in care se afla cu clientii. De asemenea, in functie de diversele conventii la care a aderat, ea practica tarife diferite cu tarile cu care nu au semnat aceste conventii fata de tarile partenere[4].

Tab. 16. Venitul net realizat de Centrul Comercial Bucuresti

Sursa: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

Graficul 20. Veniturilor nete realizate de CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI in perioada 1999 - 2004

Sursa: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

Tabelul de mai sus arata venitul net realizat de catre societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI intre anii 1999 - 2004; in cadrul departamentului de expeditii feroviare, Anul 1999 este luat ca an de referinta, iar anii urmatorii ani se raporteaza la acesta, Astfel, daca anul 1999 reprezinta 100% din veniturile nete realizate de societate, in anul 2000 veniturile nete au crescut cu 172% fata de anul de referinta, in anul 2001 veniturile nete au crescut cu 10% fata de 1999, in anul 2002 veniturile nete au crescut cu 52% fata de 1999. In anul 2003 veniturile nete au crescut tot cu 52 %, iar in anul 2004 au crescut cu 53%, Anul 2000 este cel mai bun an din punct de vedere al veniturilor nete realizate de CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI in perioada studiata in fig. 20.

16. POLITICA DE DISTRIBUTIE IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

In esenta, distributia, cuprinde ansamblul activitatilor prin care sunt vandute prestatiile. Procesul distributiei difera esential pe cele doua tipuri de transporturi, pe cel de marfuri si pe cel de persoane.

In cazul transportului de persoane, distributia serviciilor se realizeaza fie direct, prin canale de tipul P-C, fie indirect, cu ajutorul intermediarilor, de tipul P-In.-C. In tara noastra activitati de intermediere si de transport de marfuri in trafic international de marfuri, presteaza intreprinderi specializate cum sunt: ROMTRANS, NAVROM, SUN SHIPPlNG, CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI etc.

In ambele cazuri specificul distributiei este determinat de faptul ca procesul se declanseaza la initiativa beneficiarului de prestatii, care solicita oferta de capacitate pentru transportul marfii.

Pentru a creste satisfactia consumatorilor de servicii, multi prestatori si-au organizat o baza informationala si stabilesc intermedieri prin care sa negocieze fie prin prestatii, fie sa-si extinda sfera clientilor, fie sa-i recucereasca pe cei pierduti, etc.

Totdeauna distributia are la baza contractul incheiat intre prestatorul de servicii si beneficiar ( sau intermediar, dupa cum e cazul), negocierea si executia acestora realizandu-se dupa o tehnologie specifica[6].

16.4. POLITICA DE PROMOVARE IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

In servicii activitatea promotionala are drept obiectiv promovarea imaginii de marca si asigurarea informatiilor necesare pentru utilizarea in cele mai bune conditii a mijloacelor de transport a depozitelor, etc. Dintre mijloacele utilizate se detaseaza cele incluse in cadrul promovarii la locul vanzarilor.

Promovarea vanzarilor este utilizata cu precadere in activitatea de marketing a intreprinderilor, de transporturi ce opereaza in domeniul marfurilor. Ea se realizeaza prin reducerea tarifelor in functie de cantitatile transportate si distantele folosite, dupa frecventa transporturilor, etc. Evident ca amploarea mijloacelor promotionale folosite difera in functie de forma de transport precum si de locul in care se face promovarea (in statii, gari, aeroporturi etc.).[7].

In cadrul politicii de promovare societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI are o activitate foarte intensa.

Activitatile promotionale se pot structura astfel:

a) Publicitatea

b) Promovarea vanzarilor

c) Relatii publice

d) Utilizarea marcilor

e) Manifestarile promotionale

f) Fortele de vanzare.

La randul lor, fiecare dintre aceste componente beneficiaza de procedee, tehnici si mijloace specifice de actiune[8].

A). Publicitatea este unul dintre mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. Prin actiunile publicitare intreprinderea urmareste sa asigure o informare corespunzatoare a publicului in legatura cu activitatea, produsele si serviciile sale, sa-l determine in efectuarea actului de cumparare.

Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine, presa, radioul, televiziunea, cinematograful, publicitatea exterioara si cea directa la care se adauga cea efectuata prin tiparituri[9].

Societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI practica urmatoarele tipuri de publicitate dintre cele enumerate mai sus: publicitate in presa, reclame la televizor (cand societatea a implinit 50 de ani de activitate in domeniul expeditiei de marfuri), la radio, album aniversar etc.

In cadrul publicitatii exterioare efectueaza urmatoarele tipuri: afise, panouri pe drumul spre iesirea din oras, la aeroportul Otopeni, insemne luminoase inchirierea de spatii pe masini de transport in comun ale RATB pentru a promova firma.

In cadrul publicitatii prin tiparituri efectueaza urmatoarele tipuri: cataloage pentru clientii permanenti, clientii potentiali, pliante, prospecte si brosuri, calendare si agende, pixuri, insigne, ceasuri, scrumiere, harti cu Romania si Europa in care sunt prezentate rutele de transport.

CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI mai practica si publicitatea directa prin scrisori adresate personal clientilor permanenti impreuna cu brosuri despre noile servicii oferite, prospecte pentru clientii potentiali. De asemenea, contactele personale sunt foarte importante pentru societate.

B). Promovarea vanzarilor - in aceasta categorie CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI a ales urmatoarele tehnici:

Reducerea tarifelor

Vanzarile grupate

Cadourile promotionale

C). Relatiile publice - mijloacele utilizate in activitatea de relatii publice sunt foarte variate: editarea de brosuri si jurnale de Intreprindere, organizarea de manifestari de genul seminariilor, colocviilor, acordarea de interviuri si publicarea de diverse articole, participarea la diverse actiuni sociale si de interes public, organizarea de cokteiluri oficiale, infiintarea de site-uri pe INTERNET etc.

D). Manifestarile promotionale. Intre instrumentele promotionale larg utilizate de societatile moderne se inscriu participarile la manifestari cu caracter expozitional si sponsorizarile CENRULUI COMERCIAL BUCURESTI are o activitate intensa prin participarea la targuri si expozitii cu standuri proprii prezentand filme despre firma si serviciile oferite, negocieri cu clientii, pavilioane proprii[10].

Tab. 17. Cheltuieli cu promovarea intre anii 2001-2004 (USD)

Surse: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

Tabelul de mai sus arata, pe categorii de mijloace de promovare si pe an, structura cheltuielilor cu promovarea facute de societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI intre anii 2001 - 2004.

Graficul 21. Cheltuielile facute cu participarea

la targuri si expozitii

In prima categorie intra cheltuielile facute cu participarea la targuri si expozitii, iar repartizarea cheltuielilor este urmatoarea: in 2001 s-au cheltuit 1500 USD, in 2002 tot 1500 USD, in 2003, 2000 USD, iar in 2004, 1000 USD.

Surse: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

In categoria a II-a intra contractele cu R.A.T.E, respectiv inchirierea de autobuze pentru promovare, repartizarea s-a facut astfel: intre anii 2001 - 2004 nu s-au facut astfel de cheltuieli, iar in 2004 s-au cheltuit 10000 USD.

In cea de-a treia categorie intra publicitatea stradala pe panouri, la radio si TV, iar repartizarile s-au facut astfel: in 2001 s-au cheltuit 2500 USD, in 2002, 3000 USD, in 2003 tot 3000 USD, iar in 2004 s-au cheltuit 4000 USD.

Graficul 22. Publicitatea stradala

Surse: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

Categoria a patra este reprezentata de publicitatea, in reviste de specialitate, iar cheltuielile sunt repartizate astfel: in 2001, 800 USD, in 2002, tot 800 USD, in 2002, 500 USD, iar in 2004,400 USD.

Cheltuielile facute cu aparitia in cataloage de specialitate sunt repartizate astfel: in 2001, 1000 USD, in 2002, 700 USD, in 2003, 500 USD, iar in 2004, 600 USD.

Totalul se prezinta astfel: anul 2003 este anul in care s-au facut cele mai mari cheltuieli cu promovarea, adica de 21000 USD, anul 2001 este pe locul doi, cu 11300 USD, anul 2002 este pe locul trei, cu 11000 USD, iar pe ultimul loc se afla anul 2001, cu 10300 USD.

Graficul 2 Cheltuielilor totale cu promovarea intre anii 2001 - 2004 (USD)

Surse: Evidente Centrul Comercial Bucuresti

Graficul de mai sus reprezinta cheltuielile totale facute de societatea CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI cu promovarea intre anii 1999-2002. Dupa cum se vede si in grafic anului 2002 i s-au atribuit cele mai mari fonduri cu promovarea, iar anul 1999 este pe ultimul loc, cu cheltuielile cele mai mici.

CHELTUIELILE CU PROMOVAREA PE DEPARTAMENTELE CENTRUL COMERCIAL BUCURESTI

In anul 1999 cheltuielile au fost repartizate astfel: pe primul loc s-au aflat cheltuielile tacute de departamentele feroviar si aerian, pe locul doi departamentul maritim, iar pe ultimul loc departamentul rutier.

In anul 2000 s-au repartizat in urmatorul mod cheltuielile: departamentul feroviar a primit cele mai mari fonduri, urmat de departamentele rutier, maritim si aerian.

In anul 2001 situatia fondurilor a fost urmatoarea: pe primul loc departamentul feroviar, la egalitate departamentele rutier si maritim, iar pe ultimul loc cel aerian.

Anul 2002 a avut urmatoarea situatie: departamentul feroviar cele mai mari cheltuieli si la egalitate celelalte departamente.

POLITICA TARIFARA SI DE INVESTITII A CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Politica tarifara a unei administratii feroviare reprezinta o suma de masuri bazate pe analize tarifare cu rolul de a corela necesitatile de realizare de transport ale clientilor cu interesele comune, conditiile economice interne si externe si posibilitatile de realizare a transporturilor de catre administratie.

Obiectivele de baza ale politicii tarifare pe 2005 il constituie cresterea volumului de transporturi de marfuri efectuate ca expertii de vagoane, unitati de transport intermodal si in traficul cu utilizarea feribotului, siguranta circulatiei si calitatea serviciilor. Acest obiectiv se va realiza prin:

adaptarea tarifelor din transportul feroviar de marfa la cerintele de transport ale pietei;

incheierea cu clientii sai a unor contracte de transport eficiente

atragerea de noi volume de transport intern si international

corelarea tarifelor din transportul feroviar cu cele din traficul intern si international

atragerea traficului pe rute concurente

oferirea spre incurajarea folosirii de vagoane

vanzare de noi produse

acordarea de reduceri tarifare expeditorilor fara afectarea costurilor

In acest context politica tarifara pe 2005 prevede:

acordarea de reduceri tarifare in functie de tonajul transportat

introducerea de produse noi in cadrul prestatiilor de transport

alegerea de clienti a tarifelor pentru incarcare si descarcare

stabilirea unui tarif import - export

stabilirea unui tarif de tranzit pentru trenuri complete pentru o singura clasa tarifara

acordarea de reduceri tarifare cailor ferate pentru clientii ocazionali

incurajarea traficului combinat si a celui cu imbarcarea si debarcarea

inchirierea de vagoane cu revizie tehnica la zi

Pentru activitatea de investitii, modernizari si reparatii se urmaresc trei directii principale:

asigurarea unui transport eficient, rapid, sigur si ieftin

modernizarea transportului feroviar de marfa

asigurarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul propriu

Fundamentarea planului de investitii si reparatii impun:

asigurarea necesarului de vagoane de uz general si de specializare moderne

modernizarea activitatii de intretinere, reparare si exploatare

asigurarea bazei tehnico-materiale

imbunatatirea conditiilor de munca pentru salariati

informatizarea activitatilor din cadrul sau

asigurarea independentei companiei.

16.6. POLITICI DE PERSONAL

Centrul Comercial Bucuresti isi propune sa modifice cultura organizationala prin aplicarea unor eficiente politici de personal In politica de personal, pentru perioada 1998-2005, se vor avea in vedere urmatoarele:

Abordarea unor tehnici moderne privind previziunea necesarului de personal pentru companie, pornind de la analiza situatiei existente privind resursele umane ale unitatii, schimbarile in conditiile pietei, concurentei precum si a productivitatii muncii planificate.

Elaborarea unor metode si tehnici de selectie, incadrare si integrare a personalului unitatii ce satisfac exigentele cele mai ridicate in materie care vor cuprinde, in principal, etapele urmatoare:

stabilirea nevoii de recrutare avand ca baza de pornire definirea precisa a continutului fiecarui post

prospectarea interna (la nivelul companiei) cat si externa a posibilitatilor de angajare

trierea candidatilor cu ajutorul unor procedee moderne, cum ar fi chestionarele

verificarea aptitudinilor si cunostintelor prin intermediul interviurilor si a testelor de evaluare.

Aplicarea unui sistem de apreciere a personalului salariat in raport cu cerintele si particularitatile locurilor de munca, de responsabilitatile pe care le au, ce va sta la baza evidentierii potentialului uman din intreprindere si a stabilirii perspectivei profesionale si promovarii salariatilor.

Elaborarea unui sistem de perfectionare si calificare a intregului personal, a generat utilizarea tehnologiei moderne, prin ridicarea nivelului de calificare, largirea arie calificarilor, dobandirea de noi calificari.

Elaborarea unui sistem de cointeresare financiara a salariatilor, materializat in contractul colectiv de munca, care sa motiveze si sa-i stimuleze pe acestia, amplificandu-le lucratorilor sentimentul de apartenenta la companie in conditiile realizarii anumitor parametrii economici.

Cunoasterea permanenta a reclamatiilor si revendicarilor salariatilor si rezolvarea, pe cat posibil, a acestora in scopul prevenirii conflictelor sociale si a diminuarii acestora prin dialog social, motivarea personalului, imbunatatirea conditiilor de munca.

Atingerea obiectivelor prezentate mai sus va fi posibila numai in conditiile in care:

se vor face investitii in informatizarea sistemului de evidenta a personalului prin dotarea compartimentelor cu tehnica de calcul

ocuparea posturilor din cadrul compartimentelor de resurse umane cu personal ce are pregatirea corespunzatoare, respectiv specializare in domeniul resurselor umane

existenta, in cadrul centrelor de perfectionare si calificare, a specialistilor ce pot instrui personalul companiei in spiritul celor mai moderne metode si a ultimelor descoperiri in domeniul disciplinelor predate cursantilor

realizarea unui echilibru financiar ce poate permite asigurarea resurselor pentru acordarea unui salariu decent si stimulativ pentru angajatii companiei.

Aplicarea, pentru sectoarele linii, SCB, electrificare, in special pentru activitatile care nu necesita o calificare deosebita, a unei scheme de normare flexibila care sa permita angajarea de personal pe perioada determinata (3-4 luni), in cazurile unor varfuri de activitate (in special vara).

17. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

In ceea ce priveste obiectivele strategice ale companiei, ele pot fi sintetizate astfel:

reabilitarea infrastructurii feroviare la nivelul parametrilor proiectati si de siguranta a circulatiei, prin mentinerea ciclurilor de reparatii a elementelor infrastructurii

asigurarea interoperabilitatii cu sistemele de transport feroviar european prin alinierea la parametrii tehnici si operationali ai acestuia

utilizarea intr-o masura sporita a productiei autohtone de repere la standarde europene

sporirea eficientei activitatii de mentinere a infrastructurii prin cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor si a productivitatii muncii, in vederea reducerii costurilor

implementarea si mentinerea unui sistem adecvat al calitatii

implementarea de metodologii si proceduri de marketing privind comercializarea capacitatilor de transport.

Pentru reabilitarea infrastructurii feroviare este necesara pe de o parte realizarea lucrarilor de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale la mijloace fixe existente, la volumul necesar impus de starea tehnica actuala cat si modernizarea infrastructurii feroviare.

Pentru aceasta trebuie atinse doua obiective majore:

efectuarea lucrarilor de intretinere la volumul si parametrii impusi de intensitatea traficului si uzura caii si echipamentelor;

atingerea si mentinerea unui program acceptabil pentru volumul anual al lucrarilor de reparatii capitale, in asa fel incit sa se elimine scadentele la aceasta categorie de reparatii intr-un termen definit (5 ani) si sa se acopere ritmul degradarilor.

Elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente dintre statii, liniile ferate de primire-expediere din statii, liniile ferate de evitare, aparatele de cale, poduri, tuneluri, viaducte, alte lucrari de arta, lucrari geotehnice de protectie si consolidare , plantatiile de protectie de-a lungul liniilor ferate precum si instalatiile fixe de siguranta si conducere operativa a circulatiei trenurilor si liniile electrice de contact cu substatiile de tractiune electrica.

Centrului Comercial Bucuresti detine si o infrastructura feroviara privata compusa din linii care sunt destinate strict exploatarii necomerciale, instalatii de telecomunicatii, cladiri etc., precum si proprietati care nu sunt legate direct de circulatia feroviara, exploatarea acestora fiind o sursa importanta de venit.

Ca urmare a repartizarii patrimoniului Centrului Comercial Bucuresti, in conformitate cu domeniul specific de activitate, Centrului Comercial Bucuresti detine in proprietate privata cladiri si constructii, terenuri, unitatile de productie SPIACT, SIRCUC, SUDAREC, SIMC, ateliere de proiectare, Centrul de informatica si oficiile de calcul teritoriale, Agentia de telecomunicatii, Tipografia Filaret, Editura Feroviara, centrele de instruire si de perfectionare, grupuri scolare si gradinite, cluburi si baze sportive, hoteluri si restaurante si altele.

Centrului Comercial Bucuresti presteaza servicii de productie industriala dintre care: instalatii de sonorizare, indicatoare de circulatie feroviara, transformatoare si redresoare de toate tipurile, confectii metalice, prelucrari prin aschiere, impregnare traverse lemn. Unitatile de productie sunt situate in Bucuresti, Ploiesti, Craiova, Galati, Suceava, Brasov, Oradea, Arad. Calea ferata romana este una din cele mai sigure dintre cele europene.

Compania se mandreste cu indicatori de securitate foarte buni si mentinerea acestor indicatori este primul sau obiectiv. La calea ferata siguranta este cea mai importanta. Desigur ca punctualitatea reflecta cel mai bine calitatea serviciilor oferite, dar se prefera sacrificarea ei atunci cand siguranta ar putea fi afectata.

Infrastructura feroviara din Romania este de calitate medie, avand linii magistrale pe care se circula cu viteze de 140 km/h, dar si linii secundare pe care vitezele de circulatie sunt mai mici. Gradul de automatizare si telemecanizare este destul de ridicat, un atu constituindu-l, in actuala conjunctura, gradul mare de electrificare, care are un impact negativ redus asupra mediului inconjurator.

Compania Nationala de Cai Ferate a Centrului Comercial Bucuresti este preocupata constant de reabilitarea (care cuprinde reparatia capitala si modernizarea la nivelul actual al cerintelor de interoperabilitate cu retelele vecine pentru a nu fi exclusi din transportul international) a tronsoanelor de cale ferata incluse in traseele europene de transport. 

Guvernul Aliantei D.A. va aplica o strategie care are in vedere dezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale precum si integrarea retelei nationale de transport (si logistica) la reteaua europeana, respectiv la cea internationala.

18. STRATEGIA DE INFORMATIZARE A CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Strategia de informatizare a Centrului Comercial Bucuresti constituie o componenta activa a strategiei generale de dezvoltare a companiei. In definirea acesteia se au in vedere o serie de obiective cu influente pe termen lung si obiective cu efect imediat asupra activitatilor curente

Obiectivele strategice vizeaza in principal:

cresterea gradului de informatizare si de utilizare a celor mai noi tehnologii informatice

integrarea in sistemul european de transport prin cresterea gradului de interoperabilitate cu alti gestionari de infrastructura europeana

servicii de calitate deosebita pentru clientii din statiile de cale ferata, in special servicii de informare asupra posibilitatilor de transport, tarifelor, altor servicii oferite de Companie

sustinerea politicii de atragere a noi operatori de marfa si calatori.

controlul costurilor din activitatile de intretinere a infrastructurii

gestiunea veniturilor si cheltuielilor pentru intreaga Companie

fundamentarea si calcularea Taxei de Utilizare a Infrastructurii

asigurarea elementelor pentru analiza financiara, evidenta si reglementarea relatiilor cu clientii si furnizorii

in vederea punerii in aplicare a strategiei de informatizare a Centrului Comercial Bucuresti se vor derula in urmatorii 3 ani o serie de investitii majore.

Dintre aceste investitii proiectul IRIS (Sistemul Informatic Integrat), finantat de BIRD, are un rol deosebit in asigurarea bazei informationale necesare unei actiuni eficiente a Companiei pe piata transportului. Sistemul IRIS are drept obiectiv principal asigurarea suportului informational pentru activitatile de exploatare si de intretinere a infrastructurii feroviare, pentru managementul financiar si strategic al Centrului Comercial Bucuresti .

Realizarea sistemului porneste de la urmatoarele principii de baza: achizitionarea de solutii informatice si echipamente moderne, verificate in exploatare la alte cai ferate din Europa, asigurarea unei asistente tehnice calificate si a unui transfer de tehnologie eficient, o informatizare globala, pornind de la activitatile de baza si de la practicile curente de exploatare, cumularea si sinteza informatiilor obtinute la nivelele de baza, pentru alimentarea tuturor nivelelor de conducere, operativa, tactica si strategica, distribuirea responsabilitatii pentru asigurarea informatiei corecte inca de la nivelul utilizatorilor de baza, re-ingineria activitatilor care vor fi informatizate, constituirea unei infrastructuri de echipamente (calculatoare, sistem de transmisii de date) care sa asigure protectia investitiilor. Sistemul IRIS va fi alcatuit din cinci subsisteme (aplicatii informatice), realizate modular, integrate si proiectate intr-o arhitectura moderna, deschisa.

19. MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CENTRULUI COMERCIAL BUCURESTI

Subsistemul Managementul Infrastructurii al Centrului Comercial Bucuresti va acoperi urmatoarele activitati:

cadastrul feroviar, pentru care se va utiliza un concept modern de 'informatie geografica' (GIS - Gographical Information System);

gestiunea mijloacelor fixe din infrastructura (linii, poduri, tunele, cladiri, instalatii, etc.

managementul activitatilor de intretinere din infrastructura ;

managementul unitatilor de lucru (sectiilor de infrastructura, districtelor, cu gestiunea echipelor de lucru, materialelor, ordinelor de lucru, etc.)

conducerea proiectelor de reparatii capitale si de constructii noi (inclusiv managementul investitiilor)

Pentru realizarea sub-sistemului de Management Infrastructura, Centrului Comercial Bucuresti va achizitiona pachete de programe specializate, existente in exploatare la alte cai ferate si care vor fi adaptate, pe durata proiectului, la conditiile specifice si la structura retelei Centrului Comercial Bucuresti. Aceasta adaptare va fi asigurata de furnizorul sistemului IRIS care va lucra in echipe mixte cu specialistii Centrului Comercial Bucuresti, asigurand astfel conditiile pentru preluarea aplicatiei dupa incetarea contractului de realizare.

Toate datele vor fi integrate intr-o baza de date centrala, construita pe doua nivele (geografic si relational), regulile si procedurile de lucru urmand a fi unice pentru toti utilizatorii de acelasi tip. Aceasta va asigura un mod de lucru unitar, standardizat pentru intreaga structura organizatorica, precum si un control mai eficient al activitatilor din infrastructura, al costurilor, posibilitatea fundamentarii investitiilor si a solicitarilor de finantare. De asemenea, se vor pune la dispozitia sectorului de Infrastructura o serie de instrumente pentru fundamentarea tarifelor de acces pentru operatorii de marfa si calatori.

Un alt subsistem este Managementul materialului rulant al Centrului Comercial Bucuresti care are urmatoarele functiuni:

gestiunea materialului rulant utilizat in Centrului Comercial Bucuresti ;

conducerea activitatilor de intretinere;

gestiunea stocurilor de materiale si piese de schimb pentru intretinere ;

gestiunea documentatiei tehnice pentru materialul rulant.

Al treilea subsistem important pentru Companie este Monitorizarea circulatiei trenurilor, cu urmatoarele functiuni:

planificarea circulatiei trenurilor (inclusiv integrarea cu sistemul achizitionat pentru mersul de tren)

urmarirea circulatiei la nivel central si regional (RC), prin receptionarea de informatii din aproximativ 300 de noduri de cale ferata si statii importante

gestiunea contractelor de circulatie si calculul tarifelor pentru operatorii de marfa si calatori.

Subsistemul de Monitorizare a circulatiei trenurilor va fi realizat de specialistii Centrului Comercial Bucuresti din sub-sectorul Trafic si din Centrul de Informatica, sub conducerea de proiect si asistenta tehnica a furnizorului sistemului IRIS. Proiectarea lui se va baza pe un model de aplicatie similara implementata la o alta cale ferata, model care a fost solicitat furnizorului. Acest subsistem va pune la dispozitie sectorului Trafic un instrument unitar de planificare si urmarire a activitatilor, precum si de fundamentare a tarifelor.

In completarea subsistemelor mentionate mai sus se va proiecta un subsistem pentru Asigurarea de Informatii pentru Conducere. Informatii pentru management (MIS) vor fi extrase din toate activitatile informatizate (inclusiv din sistemul de Management financiar-contabil). Modul de ordonare va fi de prezentare a informatiilor care va permite Centrului Comercial Bucuresti o analiza rapida a situatiei pe piata transporturilor, a situatiei sale financiare si operationale. MIS va fi un instrument creat special pentru conducerea globala a companiei. De asemenea pe baza retelei complexe de calculatoare si a infrastructurii de transmisii de date se va asigura suportul electronic pentru schimbul de informatii si gestiunea fluxului de documente (acte, telegrame, faxuri), pentru posta electronica si Internet, pentru intreaga Companie.

Reteaua de Telecomunicatii a Centrului Comercial Bucuresti este una din primele retele de telecomunicatii din tara. Ea a inceput sa fie construita in anii '40, cu scopul de a asigura toate tipurile de comunicatii specifice activitatilor feroviare de transport. Reteaua de telecomunicatii a Centrului Comercial Bucuresti, din punct de vedere al gradului de acoperire teritoriala si al complexitatii, este a doua retea de telecomunicatii, dupa reteaua nationala de telecomunicatii a ROMTELECOM.