ANALIZA CHELTUIELILOR

ANALIZA CHELTUIELILOR

1. CONCEPTE SI ABORDARE SISTEMICA

In literatura de specialitate se intalnesc deseori doua notiuni oarecum asemanatoare: notiunea de cheltuiala si notiunea de cost Ele insa nu sunt similare.

Prin CHELTUALA se intelege plata factorilor de productie cu care se aprovizioneaza intreprinderea. Acesti factori nu se consuma in intregime in decursul unui ciclu de productie, ramanand sub forma de stocuri.

COSTUL DE PRODUCTIE inseamna insa cheltuieli corespunzatoare factorilor efectivi consumati. Intre cheltuieli si costuri exista egalitate numai atunci cand in procesul de productie se consuma in intregime toti factorii cu care s-a aprovizionat intreprinderea

Cheltuielile de productie se impart dupa o serie de criterii, cum ar fi :

1) - Dupa natura lor (dupa tipul de activitate)

a) - cheltuieli de exploatare;

b) - cheltuieli financiare;

c) - cheltuieli extraordinare.

O prima analiza structurala a cheltuielilor se face astfel:

Ch = Ch e + Ch f + Ch ex, unde:

Ch = cheltuieli totale;

Ch e = cheltuieli de exploatare;

Ch f = cheltuieli financiare;

Chex = cheltuieli exceptionale

Corespunzator cheltuielilor, exista veniturile :

V = Ve + Vf + Vex, unde:

V = venituri totale;

Ve = venituri de exploatare;

Vf = venituri financiare;

Vex = venituri exceptionale

2) - Dupa comportamentul lor fata de volumul productiei

a) - cheltuieli variabile = acele elemente de cheltuieli care se modifica odata cu variatia volumului de activitate (de productie)

Exemple:

a) - cheltuieli cu materiile prime si materialele

b) - cheltuieli cu salariile personalului direct productiv;

c) - cheltuieli cu serviciile si lucrarile prestate de terti;

b) - cheltuieli fixe sau conventional constante = acele cheltuieli care nu se modifica odata cu variatia volumului de activitate

Exemple:

a) - amortizarea mijloacelor fixe;

b) - cheltuielile generale ale intreprinderii;

c) - cheltuielile comune ale intreprinderii.

C = Cv + Cf, unde:

C = cheltuieli totale;

Cv = cheltuieli variabile;

Cf = cheltuieli fixe.

Clasificarea cheltuielilor in variabile si fixe (conventional - constante sau constante) poate fi facuta pe intervale scurte de timp. Pe intervale lungi de timp toate cheltuielile sunt variabile.

3) - Dupa modul de identificare si repartizare pe produs :

a) - cheltuieli directe = determinate de consumul de factori care se regasesc in produsul respectiv

b) - cheltuieli indirecte = concura la desfasurarea procesului de activitate (de productie), dar nu se pot individualiza pe produs

= se repartizeaza pe produs sau pe activitate in baza unor chei de repartitie

Cheltuielile indirecte sunt alcatuite din cheltuieli comune si cheltuieli generale, conform relatiei:

Cheltuieli indirecte = Cheltuieli comune + Cheltuieli generale

4) - Dupa continutul lor

a)- cheltuieli materiale;

b)- cheltuieli cu persoalul (cu forta de munca) aceste cheltuieli detin, in majoritatea ramurilor de productie cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor de exploatare (peste 65%). Ponderea dominanta o reprezinta cheltuielile cu materiile prime si cu materialele. In categoria acestor cheltuieli sunt incluse toate cheltuielile referitoare la salariile personalului, la contributiile pentru asigurari sociale de sanatate si cheltuieli privind protectia sociala.

2. - ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR TOTALE

VENITURILE TOTALE ale intreprinderii rezulta din insumarea veniturilor pe cele 3 tipuri mari de activitati: exploatare (activitatea de baza), financiare (rezultate din relatiile cu partenerii de afaceri) si exceptionale (extraordinare).

1. VENITURILE DIN EXPLOATARE includ:

a) - venituri din vanzarea produselor, marfurilor si executarea lucrarilor si serviciilor

b) - venituri din productia stocata

c) - venituri din productia de imobilizari

d) - alte venituri din exploatare.

Veniturile din exploatare poarta denumirea de cifra de afaceri a intreprinderii.

CIFRA DE AFACERI este un indicator sintetic fundamental in analiza managementului intreprinderii. In general, din punct de vedere structural, cifra de afaceri rezulta si se analizeaza dupa modelul:

CA = Vm + Pv, unde:

Vm = activitatea de vanzari de marfuri, prestari de servicii

Pv = productia vinduta

Daca intreprinderea are ca obiect de activitate numai productia, atunci:

CA = Pv, iar Pv = S q_v x p, unde:

q_v = productia fizica vanduta

p = pretul de vanzare pe unitatea de produs.

2. VENITURILE FINANCIARE rezulta din

a) -venituri din dobanzi incasate;

b) -venituri din titluri de plasament;

c) -venituri din diferente de curs valutar

d) -venituri din participatii

e) - veituri din provizioane privind activitatea de exploatare.

3. VENITURILE EXTRAORDINARE rezulta din:

a) - venituri din operatiuni de gestiue determinate de operatii extraordinare privind activitatea de exploatare;

b) - venituri din operatiuni de capital care provin din pretul de vanzarea al activelor imobilizate cedate, precum si din subventiile pentru investitii virate la venituri

1. CHELTUIELILE DE EXPLOATARE sunt acele cheltuielile care se refera la

a) -cheltuieli cu materiile prime si materiale

b) -cheltuieli cu personalul;

c) -cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;

d) -cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti

e) -cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

2. CHELTUIELILE FINANCIARE includ:

a) -dobanzile platite de intreprindere pentru imprumuturile efectuate;

b) -pierderile din vanzarea valorilor mobiliare;

c) -diferente nefavorabile de curs valutar

d) - cheltuieli privind titlurile de plasament;

e) - alte cheltuieli financiare.

3. CHELTUIELILE EXTRAORDINARE sunt cele legate de producerea veniturilor extraordinare:

a) - cheltuieli legate de operatiunile de gestiune;

b) - cheltuieli legate de operatiunile de capital.

Aceste cheltuieli sunt analizate din punct de vedere structural, pentru a vedea care sunt elemente de cheltuieli neeconomicoase.

Eficienta economica a cheltuielilor se realizeaza prin calcularea si analiza unor indicatori specifici, cum ar fi :

a) - pe total intreprindere: cheltuieli la 1.000 lei venituri (Ch x 1.000 / V = Rata de eficienta a cheltuielilor

b) - pe tipuri de activitati

unde:

Ch e = cheltuieli de exploatare;

Ve = venituri din exploatare.

unde:

Ch f = cheltuieli financiare;

Vf = venituri financiare.

, unde: Ch ex = cheltuieli extraordinare;

V ex = venituriextraordinare.

c)- pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii avem si indicatorul:

, unde CA = cifra de afaceri;

d) -  

EXEMPLU - Pentru exemplificare consideram o intreprindere cu activitate de productie, cu datele specificate in tabelul de mai jos. Sa se analizeze eficienta economica a cheltuielilor in cazul acestei intreprinderi.

Modelul factorial este:

Schema factoriala este:

DCh x 1.000/V = Ch₁ x 1.000/V₁ - Ch₀ x 1.000/V₀ = 702,3 - 742,4 = - 40,16 lei

din care :

Verificam corelatiile : 

DCh x 1.000/V = DCh x 1.000/V(s) + DCh x 1.000/V(c) + DCh x 1.000/V(p)

- 40,16 = 196,43 - 53,96 - 182,62

CONCLUZII :

Eficienta economica a cheltuielilor in activitatea de productie a intreprinderii analizate a crescut in anul curent fata de anul anterior cu 40,16 lei, ceea ce inseamna ca la aceeasi 1.000 lei venituri, in anul curent s-a cheltuit cu 40,16 lei mai putin decit in anul anterior. O asemenea situatie s-a datorat actiunii a 3 factori directi, si anume : structura productiei vindute (s), costul pe unitatea de produs vandut (c) si pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs (p).

Structura productiei vandute in anul curent fata de anul anterior nu a fost cea mai potrivita, intrucat a contribuit la cresterea indicatorului cheltuieli la 1.000 lei venituri cu 196,43 lei.

Factorii calitativi de influenta (c si p) au avut o influenta negativa dar favorabila, intrucat ambii au contribuit la diminuarea indicatorului "cheltuieli la 1.000 lei venituri", rolul determinant avandu-l insa pretul de valorificare pe unitatea de produs. Este de presupus ca, din punct de vedere al costului pe unitatea de produs, intreprinderea a realizat o productie eficienta, cu un cost pe unitatea de produs mai mic in anul curent fata de anul anterior, de unde rezulta efectul acestei reduceri a cheltuielilor la 1.000 lei venituri.

In privinta pretului de valorificare, contributia lui a fost hotaratoare la cresterea eficientei economice. Inseamna ca intreprinderea a valorificat mai bine productia marfa in anul curent fata de anul anterior, obtinand pe unitatea de produs vandut un pret superior fata de cel din anul anterior.

Pe ansamblu, influenta factorilor calitativi au "contrabalansat" influenta factorului structural, ceea ce a permis, in final, o economie de cheltuieli cu 40,16 lei la 1.000 lei venituri.

Intreprinderea trebuie sa aiba ca obiectiv cresterea mai accelerata a eficientei cheltuielilor, atat printr-o structura adecvata a productiei marfa, cat si printr-o imbunatatire a calitatii acesteia.

3. - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Eficienta ecoomica a cheltuielile de exploatare se analizeaza raportand volumul cheltuielilor la volumul veniturilor.

, unde:

= rata cheltuielilor de exploatare;

si = ponderea veniturilor pe tipuri de venituri din activitatea de exploatare;

= eficienta economica a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activitati de exploatare

EXEMPLU - Sa se analizeze eficienta cheltuielilor de exploatare pentru o intreprindere cu profil complex, prezentata succint in tabelul urmator :

- lei-

din care:

Verificam corelatiile :

- 12,6 = - 12,6

Cheltuielile la 1.000 lei cifra de afaceri sau la 1.000 lei venituri influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari :

1-profitul aferent cifrei de afaceri sau aferent veniturilor;

2-eficienta activelor din activitatea de explaoatare

3-eficienta utilizarii mijloacelor fixe

4-eficienta utilizarii capitalului

5-eficienta muncii pe baza indicatorului profit brut pe un salariat

4. - ANALIZA CHELTUIELILOR VARIABILE

Cheltuielile variabile la 1.000 lei cifra de afaceri sunt definite ca parte a cheltuielilor de productie care se modifica in functie de volumul fizic al productiei sau volumul de activitati.

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile se determina cu ajutorul modelului

, unde:

cv = cheltuieli variabile la o unitate de produs;

p = pretul pe o unitate de produs.

Schema factoriala este urmatoarea :

EXEMPLUL 1 - Pentru exemplificare consideram o intreprindere cu activitate de productie, cu datele specificate in tabelul de mai jos. Sa se analizeze eficienta economica a cheltuielilor variabile in cazul acestei intreprinderi.

- lei -

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile se determina astfel :

, unde:

cv = cheltuieli variabile la o unitate de produs

DChv = ∆Chv₁ -∆Chv₀ = 575 - 610 = - 35 lei,

din care :

Verificam corelatiile : 

DChv = DChv(si) + DChv(c) + DChv(p)

- 35 = - 5 - 6,04 - 23,95

- 35 = - 35

CONCLUZII :

In cazul intreprinderii s-a inregistrat o diminuare a cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA cu 35 lei. Cei 3 factori cu actiune directa au influentat negativ, dar in sens favorabil. Influenta a fost de intensitate diferita, rolul determinant avandul preturile de vinzare pe unitatea de produs, iar cea mai mica influenta a avut-o structura cheltuielilor variabile (si). Tinand cont ca in cadrul cheltuielilor variabile se includ cheltuielile cu materii prime si materiale, cheltuielile directe cu manopera, care pot fi identificate pe produs si care detin o pondere importanta in structura costului pe produs, toate necesita o atentie deosebita, iar masurile ce trebuie luate (tehnico-organizatorice) sa se reflecte intr-o diminuare continua a acestor cheltuieli.

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA favorizeaza desprinderea unor concluzii rationale si adoptarea unor masuri de crestere a eficientei activitatii.

Structura CA a influentat negativ dar favorabil eficienta cheltuielilor variabile. Rezulta ca a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli mai mici la 1.000 lei CA decat cea realizata in anul anterior.

In ceea ce priveste pretul de vinzare, acesta a influentat de asemenea negativ si favorabil eficienta economica a cheltuielilor cu aproximativ 24 lei. Aceasta, ca urmare a imbunatatirii calitatii productiei si a valorificarii conditiilor impuse de raportul cerere-oferta.

Costul variabil a influentat si el eficienta economica a cheltuielilor variabile pe unitatea de produs cu 6 lei. Aceasta impune depistarea cauzelor care au contribuit la asemenea fenomene si in mod deosebit prin analiza detaliata a consumurilor specifice de resurse materiale si a preturilor de aprovizionare cu aceste resurse materiale pe care le-a promovat intreprinderea. Se impun, de asemenea, si analiza cheltuielilor cu asigurarea si utilizarea completa a fortei de munca.

Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 lei CA poate fi influentat, in mod hotaritor si de gradul de dotare tehnica, de tehnologia utilizata si de managementul practicat.

5. - ANALIZA EFICIENTEI CHELTUIELILOR FIXE

Cheltuielile fixe sau conventional-constante se apreciaza in raport cu comportamentul pe care il au fata de variatia volumului fizic al productiei. In categoria cheltuielilor fixe, in general, intra urmatoarele elemente :

a)-cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;

b)-cheltuieli cu serviciile telefonice;

c)-cheltuieli cu abonamentele radio, TV;

d)-prime de asigurare;

e)-impozite si taxe legale

Aceste cheltuieli sunt legate de existenta intreprinderii, iar ele se inregistreaza chiar si atunci cand activitatea intreprinderii este oprita temporar.

O alta categorie de cheltuieli fixe se afla intr-o anumita relatie de dependenta cu gradul de folosire a capacitatii de productie. Aici sunt cuprinse salariile personalului de conducere, salariile personalului TESA, cheltuieli cu deservirea sectiilor, cheltuieli cu protectia mediului inconjurator, cheltuieli de birou.

Analiza cheltuielilor fixe se realizeaza din punct de vedere structural pentru a elimina acele cheltuieli neeconomicoase si din punct de vedere factorial pentru a evidentia factorii care le influenteaza si masura in care acestia pot fi controlati.

Analiza factoriala a cheltuielilor fixe

Eficienta cheltuielilor fixe se apreciaza cu ajutorul indicatorului cheltuieli fixe la 1.000 lei venituri din exploatare sau cheltuieli fixe la 1.000 lei CA.

EXEMPLU - Pentru exemplificare, consideram datele din tabelul urmator

- lei -

Analiza factoriala a cheltuielilor fixe se determina astfel :

DCh f x 1.000 / CA = Ch f₁ x 1.000/CA₁ - Ch f₀ x 1.000/CA₀ = 245 - 230 = 15 lei

din care :

Verificam corelatiile

DCh f x 1.000/CA = DCh f x 1.000/CA_(qv) + DCh f x 1.000/CA_(p) + DCh f x 1.000/CA_{(Ch f)}

CONCLUZII:

Aprecierea eficientei cheltuielilor fixe scoate in evidenta faptul ca aceasta s-a diminuat in anul curent fata de anul anterior cu 15 lei. Factorii care au contribuit la o asemenea evolutie au fost : volumul productiei marfa (qv), pretul de vinzare pe unitatea de produs (p) si volumul cheltuielilor fixe (Ch f). Daca primii doi factori au influentat in mai mica masura cresterea eficientei economice prin diminuarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei CA, volumul total al cheltuielilor fixe a avut un rol hotaritor in diminuarea eficientei economice a acestora, influenta fiind pozitiva si in sens nefavorabil de 38 lei. Aprecierea eficientei cheltuielilor fixe se completeaza si prin calcularea si corelarea indicatorilor de crestere a CA si respectiv a cheltuielilor fixe.

Depasirea cheltuielilor fixe la 1.000 lei CA cu 15 lei este consecinta unui volum foarte mare de cheltuieli fixe efectuat de intreprindere.

Modificarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei CA influenteaza o serie de indicatori economico-financiari esentiali :

1) - cifra de afaceri;

2) - eficienta activelor din exploatare

3) - eficienta mijloacelor fixe

4) - eficienta activelor circulante

5) - eficienta capitalurilor

6) - eficienta muncii exprimata prin profitul pe salariat

- ANALIZA CHELTUIELILOR MATERIALE

Cheltuielile materiale, de cele mai multe ori, detin ponderea cea mai mare in structura cheltuielilor de productie. Ele sunt date de volumul resurselor materiale consumate si de pretul acestora. Volumul resurselor materiale consumate este dependent de consumurile specifice, adica de cantitatea din resursa materiala necesara si consumata pentru realizarea unei unitati de produs.

Diminuarea cheltuielilor materiale se realizeaza in principal, prin diminuarea consumurilor specifice, iar acestea din urma numai prin introducerea unor tehnologii performante.

Analiza factoriala a cheltuielilor materiale se realizeaza cu ajutorul indicatorului de eficienta economica a cheltuielilor, cheltuieli materiale la 1.000 lei/CA.

Analiza factoriala a cheltuielilor materiale se determina astfel :

unde:

cm= cheltuieli materiale la o unitate de produs

Schema factoriala este : 

EXEMPLU - Pentru exemplificare, consideram activitatea unei intreprinderi din domeniul industrial, folosind datele din tabelul urmator:

- lei-

Analiza factoriala a cheltuielilor materiale se determina astfel :

DCh m x 1.000 / CA = Ch m₁ x 1.000/CA₁ - Ch m₀ x 1.000/CA₀ = 440 - 470 = - 30 lei

din care :

Verificam corelatiile : 

DCh m x 1.000/CA = DCh m x 1.000/CA(s) + DCh m x 1.000/CA(cm) + DCh m x 1.000/CA(p)

- 30 = 47,14 - 14,28 - 62,85

7. - ANALIZA CHELTUIELILOR CU AMORTIZAREA

Cheltuielile cu amortizarea, ca parte componenta a cheltuielilor materiale, au un caracter conventional-constant si sunt conditionate de dinamica volumului productiei ca efect al cresterii gradului de utilizare al mijloacelor fixe. Amortizarea, ca expresie fizica a uzurii, influenteaza atat cheltuielile materiale, cat si costurile de productie ale intreprinderii.

Modelul factorial de analiza este dat de raportarea acestora la cifra de afaceri sau la veniturile intreprinderii :

sau

Schema factoriala este : 

DCh a x 1.000/CA = Ch a₁ x 1.000/CA₁ - Ch a₀ x 1.000/CA₀

din care :

Se verifica daca este respectata corelatia:

8. - ANALIZA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

8.1. Analiza structurala si factoriala

Cheltuielile cu personalul sunt rezultatul utilizarii resurselor umane si reflecta o parte a valorii nou create. In cadrul cheltuielilor cu personalul se includ :

a)-cheltuielile cu remuneratia personalului (salariile);

b)-cheltuielile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

Cheltuielile cu personalul pot fi analizate din punct de vedere structural si din punct de vedere factorial.

Din punct de vedere structural, cheltuielile cu persoalul se pot analiza dupa urmatoarele criterii:

1) - In functie de elementele componente:

a)-salariile tarifare (negociate);

b)-diverse scopuri;

c)-contributiile privind asigurarile sociale si protectia sociala; 

d)-premii.

2) - In functie de cine suporta cheltuielile:

a)-angajatorul pentru : salariile nete, CAS, ajutorul de somaj, fondul de sanatate;

b)-angajatul pentru : impozitul pe salarii, ajutorul de somaj, fondul de sanatate.

3) - In functie de categoria de personal:

a)-personal de conducere;

b)-personal tehnic;

c)-personal economic si de alta specialitate; 

d)-personal administrativ;

e)-muncitori de baza;

f)-muncitori direct productivi;

g)-muncitori de servire.

Din punct de vedere factorial cheltuielile cu salariile se analizeaza dupa urmatoarele modele :

, unde:

= numarul mediu de salariati;

= salariul mediu anual.

, unde:

= timpul de munca (ore/salariat); 

s = salariul pe ora.

, unde:

Wa = productivitatea anuala;

Wh = productivitatea orara.

Acest model exprima dependenta dintre volumul resursei umane, productivitatea muncii si a cheltuielilor cu salariile la 1 leu cifra de afaceri.

Pentru exemplificare, consideram activitatea unei intreprinderi industriale cu profil complex, ai caror indicatori sunt prezentati in tabelul urmator :

- lei -

Analizati factorial cheltuielile cu salariile conform primului model.

DCh s = Ch s₁ - Ch s₀ = 721.710 - 75000 = - 34.290 lei

Din care :

din care:

Se verifica corelatia generala : 

DCh s= DCh s(s) + DCh s(

Se verifica corelatia partiala:

28.710 = - 34.650 + 63.368,8

CONCLUZII :

Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile pune in evidenta faptul ca acestea s-au diminuat in anul curent fata de anul anterior cu 34.290 lei. Reducerea cheltuielilor a fost obtinuta pe seama micsorarii numarului de salariati. Cresterea salariului mediu anual cu 261 lei a influentat depasirea cheltuielilor cu salariile cu 28.710 lei.

Aprofundand analiza pe factorii de gradul II, se observa ca reducerea timpului mediu () cu 100 ore a determinat economii la cheltuielile cu salariile de 34.650 lei, in timp ce cresterea salariului orar cu 0,3 lei a influentat pozitiv, dar nefavorabil, cheltuielile cu salariile cu 63.360 lei.

In analiza cheltuielilor cu salariile se impune insa si calcularea unei corelatii de echilibru si eficienta dintre indicele cifrei de afaceri ( si indicele cheltuielilor cu salariile

In conditii de normalitate

In cazul studiat: (0,99) > (0,95).

8.2. - ANALIZA EFICIENTEI CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

Eficienta cheltuielilor cu personalul se analizeaza prin prisma unor indicatori sintetici fundamentali care se obtin prin raportarea cheltuielilor cu personalul la veniturile din exploatare, la valoarea adaugata sau la cifra de afaceri.

Se folosesc in acest sens urmatoarele modele factoriale :

1) - Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei venituri din exploatare :

, unde:

Wa = productivitatea anuala a muncii;

Ra = retributia anuala.

Schema factoriala este urmatoarea:

Determinarea actiunii factorilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

DCh p x 1.000 / Ve = Ch p₁ x 1.000 / Ve₁ - Ch p₀ x 1.000 / Ve_{0 ,}

din care :

din care :

din care:

Se mai pot utiliza indicatorii de exprimare a eficienntei cheltuielilor cu personalul:

2) - Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei cifra de afaceri :

3) - Cheltuieli cu personalul la 1.000 lei valoare adaugata :

Determinarea actiunii factorilor se realizeaza dupa metodologie asemanatoare celei prezentate anterior.

9. - ANALIZA CHELTUIELILOR CU DOBANZILE BANCARE

Dobanzile bancare reprezinta costurile capitalului imprumutat. Ele fac parte din categoria cheltuielilor financiare. Aceste cheltuieli nu sunt incluse in costurile de productie, dar prezinta interes pentru analiza economica, intrucat reducerea lor inseamna cresterea profitului.

Pentru analiza eficientei cheltuielilor cu dobanzile, in practica se folosesc cu precadere trei modele factoriale :

Cheltuieli cu dobanzile la 1.000 lei cifra de afaceri :

, unde:

Chd= suma cheltuielilor cu dobanzile;

= procentul mediu de dobanda;

= media activelor circulante (soldul mediu al activelor circulante);

= cota medie de participare a creditului la acoperirea activelor circulante).

, unde:

= soldul mediu al creantelor pe termen scurt.

10. - ANALIZA COSTULUI PE PRODUS

Costul pe produs reprezinta totalitatea cheltuielilor care se realizeaza pentru obtinerea unui anumit produs. In general, acest cost pe produs este influentat de consumurile specifice de resurse si pretul cu care se aprovizioneaza resursele respective.

Exiata mai multe modele factoriale de analiza a costului pe produs. Ele sunt date de elementele componente ale resurselor care concura la realizarea produsului.

1) - Analiza cheltuielilor cu materiile prime si materiale pe produs

Din punct de vedere factorial, o asemenea analiza se realizeaza cu ajutorul unor modele specifice:

Ch m = cs x p' , unde:

Ch m = cheltuieli materiale;

cs = consumul specific din resursa materiala pentru o unitate de produs;

p' = pretul de achizitie (de aprovizionare) cu resursa materiala necesara produsului.

Analiza factoriala presupune:

DCh m = Ch m₁ - Ch m_{0 ,}

din care :

DCh m(cs) = cs₁ x p'₀ - cs₀ x p'₀ = (cs₁ - cs₀) x p'₀ ;

DCh m(p') = cs₁ x p'₁ - cs₁ x p'₀ = cs₁ (p'₁ - p'₀).

Posibilitatea reducerii cheltuielilor cu materiile prime si materialele necesare fabricarii unui produs este data de reducerea consumurilor specifice (prin retehnologizare sau prin practicarea unor tehnologii performante, moderne) si prin reducerea pretului de aprovizionare

Pretul de aprovizionare are un rol important in dimensionarea cheltuielilor si el este rezultatul unor negocieri cu partenerii de afaceri. Aici se impune si o diminuare a cheltuielilor de transport-aprovizionare prin stabilirea unor rute optime.

2) - Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe produs

Aceste cheltuieli sunt influentate de normele de munca si tariful pe ora manopera, respectiv productivitatea muncii, prin timpul consumat pe unitatea de produs (t) si salariul pe unitatea de timp (sh).

Modelul factorial este :

Ch s = t x sh

3) - Analiza cheltuielilor indirecte pe produs

Cheltuielile indirecte pe produs sunt acele cheltuieli care nu se pot individualiza pe produs, dar detin ponderi insemnate in structura costului unitar. Aceasta face ca lor sa le fie acordata o atentie din ce in ce mai mare in privinta repartizarii si a posibilitatilor de diminuare. Cheltuielile indirecte sunt influentate de volumul fizic al productiei fabricate si de suma acestora.

Relatiile de calcul privind influentele mai sus mentionate sunt urmatoarele

DCh i = Ch i₁ - Ch i₀ ,

din care :

, unde:

q = volumul productiei;

Iq = raportul dintre productia fizica realizata in perioada curenta si productia fizica realizata in perioada anterioara

4) - Analiza costului maginal

In analiza eficientei cheltuielilor de productie, un rol important il are costul marginal care reprezinta raportul dintre cresterea cheltuielilor si cresterea productiei, dupa relatia :

, unde:

= productia;

= cu cati lei cheltuiala se realizeaza o unitate suplimentara de produs.

Spre deosebire de acesta, costul mediu (c) se determina dupa relatia:

, unde:

c = cost mediu

Deci,

unde:

si

Determinarea actiunii factorilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Se verifica egalitatea : 

C mg = C mg(q) + C mg(c)

Determinarea costului marginal se foloseste in unitatile economice din sectorul primar (agricultura si industria extractiva). Prin compararea costului marginal cu costul mediu se pot desprinde concluzii privind utilizarea capacitatilor de productie si poate fi stabilit momentul in care intreprinderea realizeaza cele mai mici costuri.

EXEMPLU - Pentru exemplificare, folosim datele din tabelul urmator :

-lei-

Din analiza datelor prezentate se constata depasirea costului mediu cu 1 leu, ca urmare a cresterii cheltuielilor totale cu 22%, fata de volumul productiei care a crescut doar cu 20%.

Costul marginal (C mg) a inregistrat o valoare superioara costului mediu prevazut, ceea ce a determinat o crestere a costului mediu in perioada curenta cu 1 leu, cu efecte nefavorabile asupra profitului unitar si asupra profitului total.

Cunoasterea nivelului maxim al productiei care necesita cheltuieli suplimentare sporite pentru realizarea profitului prevazut (anual curent) sau a punctului de echilibru se realizeaza cu ajutorul relatiei :

Realizarea productiei cu costuri pana la acel nivel al costului marginal duce la obtinerea de profit, deci intreprinderea este rentabila. Sub aceasta valoare (102 lei/t), intreprinderea realizeaza pierdere.

Se poate determina nivelul costului care permite obtinerea profitului stabilit pe baza relatiei :

Realizarea profitului prevazut este conditionata de faptul ca nivelul costului marginal trebuie sa fie mai mic decit nivelul pretului de vinzare. Cunoasterea acestor elemente are o deosebita utilitate practica si poate fi folosita la stabilirea bugetelor de cheltuieli pe locuri de productie, in functie de gradul de folosire a capacitatilor de productie.

11. - ANALIZA COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS

Din punct de vedere factorial, aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul unor modele de forma :

1) - Cand ne referim la intreaga activitate :

Schema factoriala este : 

2) - Cand se refera la informatiile ce vizeaza o unitate de productie:

Schema factoriala este : 

Ch = cheltuielile totale corespunzatoare unui produs;

^rQ = productia recalculata (adusa la conditii de stas);

Q = productia fizica obtinuta;

k = coeficient mediu al calitatii (raportat la conditii de stas);

N up = numarul de unitati de productie;

q = randamentul obtinut;

^rq = randamentul recalculat.

Ch= cheltuielile la o unitate de

12.-INFLUENTELE EXERCITATE DE COSTUL PE PRODUS ASUPRA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Costul pe unitatea de produs influenteaza o serie de indicatori economico-financiari, cum ar fi:

1) - Cheltuielile la 1.000 lei cifra de afaceri

2) -Profitul aferent cifrei de afaceri

3) - Profitul la 1.000 lei cifra de afaceri

4) - Rata rentabilitatii resurselor consumate (rata rentabilitatii costurilor)

5) - Rata rentabilitatii comerciale (rata rentabilitatii veniturilor)

6) - Eficienta utilizarii mijloacelor fixe (profit la 1.000 lei mijloace fixe)

Eficienta mijloacelor fixe se determina ca raport intre profit si valoarea medie anuala a mijloacelor fixe.

7) - Eficienta utilizarii activelor de exploatare

8) - Profitul mediu pe salariat