Aspecte particulare privind evaluarea unor active intangibile specifice

Aspecte particulare privind evaluarea unor active intangibile specifice

In desfasurarea activitatii unei intreprinderi isi fac aparitia si exista asa numitele "active intangibile specifice" precum: marca si numele comercial, know-how-ul, copyright-ul, contractele (de diferite tipuri), brevetele. Un agent economic poate dispune de totalitatea acestora sau numai de o parte a lor.

1. Marca si numele comercial

Au rol si valori deosebit de mari. In lume exista deja termeni consacrati pentru a defini un produs, exemplu IBM, XEROX, FORD, etc. A detine un astfel de activ inseamna a avea un avantaj, precum un volum ridicat de vanzari, o marja mare de profit.

Principala metoda[1] de evaluarea a marcii comerciale este cea a capitalizarii profitului economic privit sub un dublu aspect: supraprofitul atribuit imaginii de marca in mod direct si economiile de scara.

Pentru a evalua marca comerciala prin capitalizare se procedeaza astfel:

supraprofitul unitar ;

supraprofit anual ;

supraprofit net anual .

Iar , unde:

- pretul produsului vandut cu marca evaluata;

- pretul produselor identice cu alta marca;

- cantitatea anuala vanduta;

- cota de impozit pe profit;

- cheltuielile de mentinere a marcii;

- coeficient multiplicator ce exprima numarul de ani pentru care se estimeaza mentinerea supraprofitului.

O alta modalitate de evaluare a marcii se bazeaza nu pe veniturile ce s-ar putea obtine din imaginea de marca, ci pe costurile de creare si de mentinere a marcii pe piata. Numita si metoda evaluarii prin costul crearii imaginii de marca, aceasta consta in insumarea elementelor de cheltuieli necesare pentru a introduce marca pe piata precum: cheltuieli de marketing si publicitate, de proiectare si design al produselor si ambalajelor, teste de utilitate, cheltuieli de inregistrare a marcii si de promovare. Practica economica arata ca introducerea unei noi marci de produs pe piata costa. Exemple: in USA cheltuielile medii pentru a introduce o noua marca se cifreaza la peste 20 milioane dolari.

2. Know-how

Este un alt element al acestor active intangibile specifice si reprezinta ansamblul de cunostinte nebrevetabile sau brevetabile, dar nebrevetate inca, necesare fabricarii, functionarii sau comercializarii unor produse sau elaborarii si functionarii unor tehnologii si procedee. Elementele care formeaza, separat sau in ansamblul lor, continutul know-how-ului sunt:

abilitatea tehnica;

experienta;

cunostintele tehnice.

Aceste elemente de proprietate intelectuala au la baza si o serie de suporti materiali cum ar fi: instructiuni, schite, planuri, mostre, alte documentatii.

Valoarea know-how-ului se poate determina numai in conditiile indeplinirii cumulative a urmatoarelor cerinte:

Caracterul secret al cunostintelor si gradul de noutate a acestora. Prin prisma valorii, gradul de noutate al unei operatii sau a unei cunostinte al acestui activ intangibil este mai putin important, prioritara fiind generarea unui avantaj pentru utilizator. Faptul de a nu fi cunoscut (secret) de terte persoane apare ca un aspect implicit, in acest mod creeaza monopol pentru detinator.

Transmiterea elementelor ce il compun.

3. Contractele

Constituie si ele elemente intangibile distincte.Ca regula generala se recomanda ca acestea sa fie evaluate separat si nu prin stabilirea unei valori pentru un grup de contracte, chiar daca privesc acelasi domeniu.

Evaluarea individuala a contractelor are in vedere determinarea unor rate de risc specifice fiecaruia.

Evaluarea contractelor se poate face fie prin metoda avantajului, de profit, sau prin metoda bazata pe contributia la variatia profitului.

Se cer si se impun a fi evaluate urmatoarele contracte:

contractele de inchiriere - un astfel de contract aduce cumparatorului dreptul de a exploata o proprietate imobiliara, in unele situatii avantajul privind economia obtinuta la chiria platita;

contractele de munca - in literatura de specialitate apar ca fiind contracte cu valoarea de activ intangibil identificabil. Acest tip de contract apare cand o companie cumpara o alta companie, iar presedintele sau directorul general al companiei care se vinde, omul cheie al afacerii, are un contract care il obliga sa mai ramana in firma o perioada de timp determinata. De fapt, aceasta este modalitatea ce permite transferul relatiilor si al clientelei de la vanzator la cumparator.

4. Brevete

Se evalueaza prin metoda eliberarii de redeventa ceea ce presupune ca brevetul este detinut de o terta parte care achita proprietarului o redeventa pentru faptul ca il utilizeaza, foloseste.

Valoarea unui brevet poate fi evaluata si cu metoda contributiei la profit doar atunci cand poate fi calculat un profit net pe baza contributiei directe a utilizarii acestui activ nematerial.

La calcularea duratei de viata a unui brevet se recomanda sa se tina seama de durata de viata cuprinsa intre 3 - 17 ani. Aceasta durata nu coincide totdeauna cu durata de viata economica.

In cazul unei intreprinderi titulara de brevete care le vinde, valoarea acestora se calculeaza cu relatia:

, unde

- valoarea brevetului;

- profitul net anual;

- rata de actualizare;

n - numarul de ani pentru care se plateste.

In aceasta situatie valoarea brevetului are in vedere venitul asteptat a se obtine si durata in timp.

Exemplu: O inventie este protejata de un brevet ce aduce o incasare anuala de 50.000 lei. Durata de viata este de 6 ani. Daca se foloseste o rata de actualizare de 6%, iar cota de impozit pe profit este de 16 %, valoarea brevetului este:

lei.

lei.

Presupunem ca soldul contului 205 - "Concesiuni, brevete, licente, marci" este de 100.000 lei, acest sold se corecteaza cu 86.112,5 lei (186.112,5 - 100.000) in vederea obtinerii activului net corectat.

Considerand acelasi sold bilantier al contului 205 - 100.000 lei, dar intreprinderea a cumparat un brevet pentru o suma forfetara (dinainte stabilita la o suma globala). In atare situatie valoarea brevetului este data de diferenta dintre suma platita si amortizarea cumulata, corectata cu indicele de inflatie. Intreprinderea X a achizitionat in urma cu 2 ani un brevet de 115.000 lei, durata de protectie este 6 ani, iar indicele inflatiei este de 30%.

Amortizarea cumulata lei.

lei.

- suma platita;

- indicele inflatiei.

In acest caz suma din bilant se va corecta cu 333 lei, diferenta dintre 99.667 si 100.000.