Coperta 2 interioara

Principalii indicatori macroeconomici

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Buletin lunar August 2010 Sectiune statistica si INS Romania in cifre, 2010

CADRUL ECONOMIC SI INFLUENTA ASUPRA SECTORULUI IMM

2.1. Evolutia indicatorilor macro economici ai Romaniei in 2008

2.1.1. Privire de ansamblu asupra cadrului macroeconomic din Romania

Incepand cu ultimul trimestru al anului 2008, contextul macroeconomic in care au operat IMM-urile din Romania a fost unul dificil, cu evolutii negative si impredictibile al caror impact s-a amplificat in cursul anului 2009 pe masura ce aria de cuprindere a crizei financiare si economice mondiale se extindea. Mai mult decat atat, conjunctura macroeconomica dificila in care a operat sectorul privat de afaceri, in ansamblul sau, dar cu predilectie pe segmentul de IMM, a fost amplificat resimtita de faptul ca schimbarile negative au intervenit brusc, dupa o perioada relativ lunga de ani in care cadrul macroeconomic a favorizat dezvoltarea acestora.

Crestere economica la punctul de inflexiune, inflatie sub control si somaj in crestere

Astfel, in anul 2009, pe fondul turbulentelor din economia mondiala, a actiunii crizei, precum si a unui complex de factori interni, economia romaneasca a inregistrat, pentru prima data, dupa un numar de aproape 10 ani, o crestere economica negativa de -7,1%. Explicatiile acestei lipse de performanta, sunt puse in cea mai mare masura pe seama unui complex de 3 factori majori de influenta, si anume: i) contractia cererii interne de consum, ii) retragerea fluxurilor de capital provenite din strainatate si iii) caderea destul de abrupta a comertului exterior atat pe latura exporturilor, cat si a importurilor totale.

Contractia cererii interne de consum

Cu referire la modul de manifestare al primului factor de influenta se impun a fi subliniate urmatoarele aspecte sintetice. Astfel, trebuie evidentiat caracterul lax al politicilor salariale care a demarat cu mai multi ani in urma, precum si relaxarea politicii fiscale in anul electoral 2008 au condus la incalcarea unui principiu fundamental, respectiv raportul dintre dinamica productivitatii muncii si cea a castigurilor salariale. Pe de alta parte, majorarea consumului prin cresterea cererii interne a fost alimentata substantial prin intermediul parghiei creditului pentru consum, in special in primele trei trimestre ale anului 2008, ca ulterior, in anul 2009 sa se inregistreze contractia severa a ofertei de creditare.

Tabloul care ilustreaza situatia cererii de consum si capacitatea de absortie din piata interna este totul diferit in cursul anului 2009. Sub presiunea nevoilor de ajustare, in special in sectorul privat, castigurile salariale au inregistrat un recul, disponibilizarea de forta de munca si numarul in crestere al somerilor a revenit in peisajul economic romanesc dupa o perioada destul de mare de absenta iar, pe de alta parte, alimentarea consumului pentru nevoi, generic denumite, personale din credite a fost aproape imposibil de accesat si restransa sever in ceea ce priveste creditul ipotecar, contrar eforturile guvernamentale de reactivarea a pietei imobiliare prin programul "prima casa". In schimb, in sectorul bugetar si cel public, in general, nu intervin ajustari substantiale decat cu incepere din ultimul trimestru al anului 2009. Mai mult decat atat, diminuarea castigurilor salariale din sectorul public s-a produs, urmare a unor masuri administrative (ex. politica celor 10 zile concediu fara plata in luna decembrie a anului 2009) si nu de ajustare a cheltuielilor sau de restructurare a numarului si structurii personalului din institutii publice.

Retragerea fluxurilor de capital provenite din strainatate

Pe fondul cresterii aversiunii fata de riscuri a investitorilor straini in noul context al actiunii crizei mondiale,inca din ultima parte a anului 2008, apoi din plin in cursul anului se manifesta restrangerea fluxurilor de lichiditati provenite de pe pietele internationale, fenomen de natura a vulnerabiliza economia Romaniei.

Caderea destul de abrupta a comertului exterior

Al treilea factor major de influenta rezida in scaderea cererii pentru exporturile romanesti prin reducerea perspectivelor de crestere economica in tarile membre UE, care de altfel reprezinta destinatia principala a fluxurilor comerciale din Romania, dar si temperarea dinamicii importurilor tarii noastre (mai ales a celor asociate consumului privat) ca urmare a atenuarii cererii interne.

In concluzie, pe fondul turbulentelor din economia mondiala, stabilitatea macroeconomica a tarii in anul 2009 a constituit o serioasa provocare atat pentru Guvern, cat si pentru Banca Nationala a Romaniei, in rolul sau de autoritate de reglementare si de supraveghere prudentiala a stabilitatii sistemului financiar, precum si in baza functiei sale de formulare si transmiterea eficienta a masurilor de politica monetara si supravegherea functionarii in conditii optime a sistemelor de plati si decontari de importanta sistemica

Efectele celei mai mari crize mondiale de dupa 1929-1933 nu numai ca s-au propagat rapid dinspre SUA catre tarile din UE, dar in cazul multora dintre noile state membre efectele acesteia s-au manifestat mult mai puternic. In ceea ce priveste Romania, criza financiara si cea economica s-au resimtit cu o oarecare intarziere fata de momentul declansarii, punct marcat de lunile august-septembrie 2008, ca urmare a gradului redus de deschidere a economiei romanesti , dar odata ce au atins economia tarii impactul acesteia s-a resimtit amplificat tocmai din cauza vulnerabilitatilor unei economii emergente si care, in doar doi ani de la momentul aderarii, nu a avut timpul fizic necesar pentru accesarea si parcurgerea mecanismelor de coeziune si integrare corespunzatoare in structurile economice europene

In aceste conditii, cresterea economica de ansamblu a Romaniei a atins in anul 2009 un punct de inflexiune care inverseaza traiectoria pozitiva a trendului inregistrat dupa anul 2005.

Graficul nr. 2.1.a. pune in evidenta caracteristica de baza a anului 2009 din punct de vedere macroeconomic, respectiv stoparea cresterii economice din anii anteriori si atingerea punctului in care curba, care descrie evolutia acestui indicator, isi schimba sensul .

Grafic nr. 1.a. Dinamica ritmului anual de crestere a Produsului Intern Brut in perioada

Sursa: BNR, Buletin Lunar, August 2010

Astfel, dupa o serie de ani de crestere economica pozitiva la nivele dintre cele mai mari raportat la alte state care au candidat si au devenit membre ale UE, precum si dupa aproape doua decenii de tranzitie catre economia functionala de piata, economia tarii se confrunta cu cea mai mare amplitudine de variatie a indicatorului "ritm anual de crestere a Produsului Intern Brut (PIB). Valorile inregistrate la acest indicator sintetic in cei 2 ani consecutivi, respectiv 2008 si 2009, descriu o amplitudine de variatie mare care poate avea semnificatia unui "efect de pendula", respectiv parcurgerea unui balans al cresterii economice, prin trecerea de la o crestere pozitiva de + 7,3 % in anul 2008, la o crestere economica negativa, care a atins nivelul de - 7,1% la finele anului 2009.

Din perspectiva cererii, declinul PIB a fost atribuit, in principal, restrangerii

semnificative a consumului intern, intervenita simultan cu efortul suportat in proportie covarsitoare de catre sectorul privat prin efectele aplicarii unor masuri de politica fiscala fara precedent, respectiv introducerea impozitul minim pe profitul brut al companiilor,masura intempestiva adoptata de Guvern si introdusa in scopul evitarii adancirii deficitului fiscal al statului prin asigurarea colectarii de venituri predictibile la bugetul de stat in conditiile absentei masurilor de ajustare a cheltuielilor in sectorul public.

Evolutia prudenta a indicelui preturilor de consum si controlul asupra tintei de inflatiei

In anul 2008 rata medie anuala a inflatiei rata medie anuala a inflatiei din Romania, calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) a fost de 5,6 %, peste nivelul de referinta de 1,1 % stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

La aceasta lista de cauze, care pot explica performantele slabe ale economiei la scara macroeconomica, se poate adauga si fragilitatea functionarii economiei de piata, precum si a institutiilor pietei libere din Romania surprinse nepregatite si practic neexperimentate in fata ciclicitatii economice, sub efectul supraincalzirii unor segmente de piata (cum ar fi cea funciara si imobiliara pentru situatia concreta a Romaniei).

In aceste circumstante macroeconomice complicate, totusi se apreciaza ca o influenta favorabila a exercitat doar anul agricol bun din 2008, care a fost de natura sa duca la scaderea presiunilor inflationiste. De asemenea, conform cu Raportul anual al BNR "in anul 2008, Romania a resimtit din plin atat beneficiile, cat si costurile liberalizarii depline a contului de capital. Daca in primele trei trimestre ale anului finantarea externa relativ abundenta a permis cresterea peste potential a produsului intern brut, extinderea crizei financiare internationale la nivelul sectorului real si inrautatirea perceptiei investitorilor straini au determinat atenuarea sensibila a ritmului anual de crestere a PIB. Concluzia care se impune si care merita adusa in atentia decidentilor si a publicului este aceea ca, in conditiile in care capitalurile au libertate deplina de miscare, autoritatile trebuie sa promoveze politici prudente si sustenabile, care sa genereze pentru investitorii straini gradul de incredere in perspectivele economiei necesar atat in perioadele de avant economic, cat si in cele de recesiune, astfel incat acestia sa nu isi diminueze expunerea fata de tara-gazda".

In ceea ce priveste rata anuala a inflatiei IPC inregistrata la finele perioadei (decembrie 2009, raportat la decembrie 2008), aceasta s-a redus de la 6,3 % la sfarsitul anului 2008 la 4,7 %, cu toate acestea depasind tinta initiala stabilita la 3,5%. Desi pe fondul unei contractii economice mai severe in cazul Romaniei decat in alte tari, totusi ritmul relativ lent de reducere a ratei inflatiei s-a datorat atat unor rigiditati structurale ale economiei atat pe piata marfurilor si serviciilor, cat si pe piata muncii, precum si unor factori de actiune a caror manifestare a fost variabila pe parcursul anului 2009.

Controlul inflatiei s-a obtinut pe fondul unor masuri luate in planul accizarii mai devreme decat planificat in raport cu obligatiile asumate (de ex. la tigari), ca urmarea a deprecierii cu aproximativ 15,2% a monedei nationale, ajustari timpurii a cheltuielilor din sectorul afacerilor, dar si a lispei de ajustare pana spre sfarsitul anului 2009 din cel public, al rigiditatilor de pe piata marfurilor si serviciilor precum si de pe piata muncii, desi anacronice in raport cu economia de piata, au actionat ca o frana in procesul de escaladare a preturilor de consum.

Dupa cum evidentiaza si ilustrarea grafica de mai jos, in ultimii cinci ani Banca Nationala a Romania a inregistrat performante notabile in lupta cu stapanirea inflatiei. Incepand cu anul 2004 s-a inregistrat o rata a inflatiei cu o singura cifra (9,0%), rezultat care s-a metinut in tot acest interval, inclusiv in anul 2009 cand nivelul acesteia , desi cel mai mare din Europa, s-a mentinut la o singura cifra, respectiv 5,6% nivel mediu anual calculat la IPC;

Grafic nr. b Evolutia ratei medii anuale a inflatiei

Sursa: BNR, Buletin Lunar, August 2010

In schimb, conform indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), utilizat de Comisia Europeana si de Banca Centrala Europeana, rata inflatiei a fost de 7,9 %, in conditiile in care nivelul de referinta (1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante trei state membre UE) a fost de 4,0 la suta.

In schimb, deprecierea cu 15,2% a monedei nationale, dar in conditiile mentinerii predictibilitatii evolutiilor ratei de schimb a acesteia, a fost de natura sa contribuie la tinerea sub un relativ control a tintei pentru inflatie prin imprimarea unei evolutii prudente a preturilor interne de consum.

Cresterea semnificativa a ratei somajului

Dupa cum se evidentiaza in graficul nr.2.1.c., in anii anteriori rata somajului a avut o evolutie descendenta, atingand cele mai de jos praguri de 4,4% in anul 2008 si, respectiv 4,1% in anul 2007. In anul 2009 situatia s-a deteriorat brusc si a atins un nivel al ratei medii anuale de 7,8% someri, depasind astfel nivelul de la inceputul intervalului marcat in graficul respectiv de anul 2004. Atingerea acestui prag al indicatorului rata medie anuala a somajului, desi sub nivelul de 10,5% atinse in anul 2000 sau al cotelor istorice de 12-15% din primul deceniu al tranzitiei, totusi aceasta inflexiune brusca fost de natura sa propage mai ales ingrijorare cu privire la evolutiile din anii urmatori.

Grafic nr. 2.1.c. Evolutia ratei somajului in intervalul 2004-2009

Sursa: INS, "Romania in cifre", 2010

Diminuarea comertului exterior pe fondul caderii abrupte a importurilor si exporturilor "imbunatatirea aparenta a soldul negativ al balantei comerciale.

In esenta, datele prezentate sub forma grafica de mai jos pun in evidenta o cadere a exporturilor la o valoare a tranzactiilor care s-a ridicat la doar de 29.116 mil euro (in preturile curente exprimate in euro si pe conditia de livrare FOB ) a exporturilor Romaniei in anul 2009 in comparatie cu anul anterior cand se atinsese nivelul cel mai ridicat 33.725 mil euro. De asemenea, mai trebuie evidentiat si faptul ca aceasta cadere a exporturilor s-a produs si pe fondul fenomenului de depreciere cu 15,2% a monedei nationale, respectiv de la 3,68 lei curs mediu de schimb al euro in anul 2008, la 4,24 lei pe un euro in anul 2009, spre deosebire de performanta istorica consemnata in anii 2007, 2008 obtinuta pe o tendinta contrara, de apreciere a monedei nationale.

Grafic nr. .d. Evolutia volumului tranzactiilor de comert exterior, in intervalul 2004

Sursa: INS, "Romania in cifre", 2010.

Ilustrarea grafica nr.2.1.d. de mai sus scoate in relief faptul ca si importurile au avut o evolutie descendenta, coborand de la un volum al tranzactiilor de 57.240 mil euro in anul 2008 la 38.897 mil euro in anul 2009. De altfel, reducerea volumului valoric al importurilor este mult mai pronuntata, respectiv 32 % fata de anul anterior, in raport cu scaderea de doar 13,7% a exporturilor in aceeasi perioada.

Caderea pronuntata a importurilor se poate fi pusa partial si pe seama evolutiei descendente a exporturilor, stiut fiind ca in genere productia romanesca pentru export se bazeaza preponderent pe input-uri de materie prima, materiale, tehnologiii si alte tipuri de know how provenite la randul lor din surse externe

Pe lista mai lunga a cauzelor care au contribuit la scaderea dramatica a importurilor in anul 2009 pot fi adaugate:

o      reducerea veniturilor salariale ale populatiei si, respectiv contractia puterii de cumparare, ca urmare a ajustarilor din sectorul neguvernamental, in principal;

o      gradul mare de indatorare a populatiei fata de sistemul bancar (statistica BNR evidentiaza un numar de aproximativ 5 mil de persoane care au in plata un credit ipotecar sau/si de nevoie personale de consum] fapt care implicit genereaza o alta ordine de prioritati cu privire la destinatia veniturilor disponibile ale populatiei;

o      oferta de creditare scazuta a nevoilor de consum, precum si disponibilitatea redusa a finantarilor pentru creditele comerciale pe termen scurt de catre agentii economici;  

si, nu in ultimul rand,

o      factorii de prudentialitate din partea importatorilor de a nu ramane cu marfuri in stoc, pe perioade neuzuale de timp care sa greveze suplimentar imobilizarilor de disponibilitati banesti pe fondul deficientelor de cash flow.

In concluzie, un al doilea aspect pozitiv pe langa cel de stapanire a inflatiei care se evidentiaza din aceasta analiza comparativa consta in atenuarea semnificativa a deficitului balantei comerciale a Romaniei prin diminuarea ecartului deschis intre cele doua curbe ale importurilor si, respectiv exporturilor, graficul nr. 2.1.e., dintre curba care evidentiaza dinamica cheltuielilor pentru importuri si cea descrisa de veniturile obtinute de la export.

Cu toata aceasta micsorare a amplitudinii de variatie a ecartului, totusi soldul balantei comerciale a fost tot unul negativ si aceasta deoarece importurile au depasit exporturile, fapt care a condus si la adancirea deficitului de cont curent.

Grafic nr.2.1.e. Soldul balantei comerciale in intervalul

Sursa: BNR, Buletin Lunar, August 2010

Pentru a intregi tabloul factorilor de influenta sub a caror actiune s-a desfasurat comertului exterior al Romaniei in intervalul 2004-2009 inclusiv, trebuie subliniat si faptul ca evolutia cursului de schimb a monedei nationale raportat la euro este de natura a afecta puternic incasarile din activitati de export ale firmelor romanesti, astfel un proces de depreciere este considerat stimulativ pentru exporturi, intrucat producatorii isi vad marita cifra de afaceri rezultata din incasarile la exporturi, in timp ce o apreciere este asociata unui factor de influenta care volatilizeaza incasarile din activitati de export. Acest factor de influenta stimulativa a exporturilor este in schimb contrabalansat de actiunea sa inversa asupra cheltuielilor cu importurile, avand in vedere faptul ca productia adresata exporturilor de catre companiile din Romania se bazeaza pe input-uri ce provin in cea mai mare parte din afara tarii, practic la nivel de ansamblu comert exterior si la scara macro acesti factori de influenta se neutralizeaza reciproc. In schimb, soldul cronic negativ al balantei comerciale in detrimentul exporturilor totale si, respectiv, in favoarea importurilor totale, coroborat cu dinamica de depreciere a cursului de schimb al monedei nationale in raport cu principala valuta euro, este de natura sa afecteze evolutia preturilor de consum cu amanuntul pentru populatie si sa imprime o evolutie mai accelerata a ratei inflatiei in economie.

Sectorul privat isi mentine rolul principal in crearea de locuri de munca in economie

Evolutiile in structura economie la nivel macro sunt reflectate si de catre structura populatiei ocupate si a numarului de salariati din economia tarii.Astfel, prin prisma acestui din urma indicator, dupa cum se poate observa din graficul nr.2.1.f. numarul mediu de salariati in economie evidentiaza o tendinta usor oscillatorie la inceputul intervalului de timp analizat, ca ulterior sa se descrie o evolutie ascendenta marcata de cel mai inalt nivel de 5. 046 milioane de salariati in anul 2008. Din totalul numarului mediu de angajati in economie 66,2% isi desfasurau activitatea in sectorul privat. De altfel, traiectoria descrisa de indicatorul numarul mediu de angajati in sector privat a fost una continuu ascendenta.

Grafic nr. 1.f. Evolutia numarului mediu de salariati in economie si, respectiv sector privat in perioada 2004-

Sursa: INS, 'Romania in Cifre', 2010

Structura economiei in proces lent, dar continuu de convergenta

Desi Tratatul de la Maastricht nu stipuleaza existenta unor criterii de convergenta reala, cu toate acestea, pentru intrarea Romaniei in zona euro (in perspectiva anului 2015 conform calendarului agreat cu UE) si pentru ca adoptarea monedei unice europene sa genereze mai multe beneficii in raport cu costurile implicate, este necesara atingerea in prealabil a unui grad ridicat de convergenta reala cu tarile membre ale zonei euro in ceea ce priveste structura economiei, gradul de deschidere a acesteia, gradul de integrare a comertului exterior, nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, etc. In continuare, analiza se axeaza pe aceste elemente de convergenta reala.

Grafic nr.2.1.g. Contributia principalelor sectoare economice la formarea Produsului Intern Brut in intervalul 2004-2009

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

Astfel, contributia principalelor sectoare de activitate economica la formarea valorii adaugate brute a evoluat si se prezinta la sfarsitul anului 2009 dupa cum urmeaza:

o      Industria isi aduce o contributie relativ constata in intervalul 2004-2007, dupa care in 2008, an de plina crestere economica, sa-si reduca contributia relativa la formare PIB, ca ulterior in 2009 sa revina usor catre greutatea specifica din primii ani ai intervalului, fara ca totusi sa atinga nivelele detinute anterior. Astfel, datele de structura din graficul nr.2.1.g. arata ca a fost inregistrata o diminuare de la 24,7% in 2004 la 22,9% in 2008 si un nivel de 23,7% in anul 2009

o      In ceea ce priveste agricultura, ponderea acesteia in valoarea adaugata bruta pe total economie a scazut de la 12,6% in anul 2004, la 5,8% in anul 2007 si pe fondul unor ani agricoli relativ buni si al manifestarii crizei care a afectat celelalte sectoare de activitate economica sa-si ridice participarea la o ponderea de 6,3% in anul 2009. Cu toate aceste ajustari obtinute in timp, Romania e departe de media din UE-25 unde contributia agriculturii la formarea valorii adaugate brute reprezenta 1,8% in anul 2008;

o      Aportul cel mai consistent la formarea PIB a revenit serviciilor care asigura astfel o apropiere mai mare in planul convergentei cu structura UE la nivelul celor 25 state. Contributia sectorul serviciilor a evoluat de la 46,0 % in 2004 la 50,1% in anul 2009, pastrand totusi un nivel inca inferior mediei din UE-25 (71,9%);

o      Sectorul constructiilor in intervalul 2004-2008 aproape si-a dublat contributia la formarea valorii adaugate brute. Astfel, evolueaza de la un pondere de 5,9% in anul 2004 la o greutate specifica de 10,5% in anul 2008, dupa care inregistreaza reducere a contributiei la formarea PIB ajungand la un procent 9,9% in anul 2009. Cu toata aceasta mica reducere a importantei, totusi se poate aprecia ca aportul constructiilor se mentine la cote mari, ceea ce poate sublinia rezerva de potential inca ridicat al acestui sector de activitate economica.

Participarea sectorului privat la realizarea Produsului Intern Brut nu se deterioreaza semnificativ in conditiile de crizei economice din 2009

Cat priveste rolul jucat de sectorul privat, in ansamblul sau, in realizarea produsului intern brut, redarea grafica nr.2.1.h ilustreaza ca participarea sectorului privat la formarea PIB-ului s-a ridicat la peste 70% de-a lungul intregului interval de timp analizat, evidentiind oscilatii anuale care variaza intr-un interval mic de amplitudine respectiv 1,5 puncte procentuale. 

Prin urmare, desi intr-un an caracterizat de dificultati majore in planul contractiei cererii de consum, al accesului la finantare, al blocarii proiectelor de investitii prin retragerea influxurilor de capital si alti asemenea factori inhibitori pentru dezvoltare, proportia de 70,5% in crearea Produsului Intern Brut demonstreaza, pe de o parte, performanta si importanta sectorului de afaceri privat si, pe de alta parte, faptul ca reprezinta motorul principal de iesire din criza economica.

Continuarea ferma a proceselor de ajustare din sectorul public, alaturi de accelerarea proceselor structurale din economie determina ca sectorul privat sa-si mareasca simtitor participarea la crearea valorii adaugate brute in economia tarii, crearea de locuri de munca si absorbtia numarului crescut de someri.

Grafic nr.2.1.h. Ponderea sectorului privat in economie in intervalul 2004-2009

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

Gradul de deschidere redus al economiei

O alta caracteristica detinuta de Romania in comparatie cu celelalte tari membre ale UE consta in gradul de deschidere a economiei. Cresterea economica din ultimul deceniu a avut ca principal pilon de sustinere absorbtia interna bazata pe cresterea cererii interne de consum si mai putin pe participare a produselor si serviciilor romanesti pe pietele internationale. Aceasta realitate conduce, in mod implicit, la realizarea unui grad relativ redus de deschidere a economiei (68,4%din PIB in 2009), nivel de altfel apropiat de cel obtinut in anul 2008, respectiv 62,8%. Din aceasta perspectiva, Romania se plaseaza pe o pozitie sub media de 72,1% inregistrata la nivel de UE-27, si pe o pozitie mult in urma unor tari din regiune, membre ale UE (Republica Ceha, Polonia, Slovacia, Ungaria), al caror grad de deschidere s-a situat in anul 2009, la 148,7% in cazul Ungariei, 131,9% in cazul Republicii Cehe, 77,7% in cazul Poloniei.

Desi se admite ca in contextul conjunctural al crizei economice, slaba orientare spre export a economiei romanesti a constituit un avantaj in anul 2009, in sensul ca economia romaneasca a intrat in recesiune mai tarziu comparativ cu alte tari din regiune (cu circa doua trimestre), in schimb profunzimea acesteia a fost amplificata de dependenta mare de cererea interna, iar, nu in ultimul rand, tocmai aceasta poate fi si cauza pentru care iesirea din criza este probabil a se face cu o intarziere similara.

Cu toate aceste avantaje relative si conjuncturale, modelele de dezvoltare economica de succes indica faptul ca, pe termen mediu si lung, exporturile trebuie sa detina un rol tot mai important ca motor al economiei, cu atat mai mult cu cat cresterea bazata pe potentialul de absorbtie al pietei interne este pe termen scurt blocata.

Evolutia Produsului Intern Brut si a PIB/locuitor

Dupa cum arata datele prezentate grafic 2.1.i, de mai jos, Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut continuu astfel incat aproape s-a dublat in intervalul 2004-2008. Anul 2009 marcheaza o scadere in cifre absolute a valorii brute adaugate in economie fata de anul anterior, dar cu toate acestea se afla peste nivelul inregistrat in anul 2007, ceea ce denota ca aceasta contractie nu poate fi asimilata unei scaderi brutale.

In schimb, evolutiile din anul trecut au pus in evidenta aspecte legate de sustenabilitatea cresterii economice ce se instalase aparent definitiv in anii de dinainte de 2009. Totodata, acest declin al PIB a generat masuri de politica economica la nivel guvernamental care sa conduca la stopare caderii economice, iesire din recesiune si revenirea pe un trend ascendent al cresterii economice in urmatorii ani.

Grafic nr. 2.1.i. Evolutia PIB in Romania in perioada 2004-2009

-cifre absolute, preturi curente-

Sursa: BNR, Buletin Lunar, August 2010

Faptul ca Romania a devenit o destinatie importanta a fluxurilor de investitii straine directe si de portofoliu o data cu intarea in structurile NATO si ale UE, acestea au contribuit, in perioada 2003-2008 la imbunatatirea semnificativa a nivelului indicatorului PIB/locuitor (exprimat la standardul puterii de cumparare) care a crescut foarte rapid in Romania, cu circa 74%, in timp ce in tarile din regiune cresterile aceluiasi indicator se situau la 40% in Polonia, 34% in Republica Ceha, 20% in Ungaria. Pe de alta parte, trebuie retinut si faptul ca aceasta crestere accelerata a fost insa insotita de adancirea dezechilibrelor macroeconomice (deficitul bugetului consolidat si deficitul contului curent, indeosebi intr-un mediu international caracterizat de incertitudine si prudenta si cu efecte asupra sustenabilitatii cresterii economice in conditiile dependentei de fluxuri financiare din strainatate, cat si provocari majore pentru stabilitatea macroeconomice actuale.

Grafic nr. 2.1.j. Evolutia PIB/locuitor in Romania in perioada 2004-2009

-preturi curente-

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

Adancirea crizei economice si financiare internationale a condus la inversarea

tendintei de evolutie a PIB real aflat in scadere cu 7,1 la suta in anul 2009, fata de

cresterea cu 7,3% in anul precedent, precum si atenuarea cresterii evolutiei indicatorului PIB ce revine la un locuitor.

Cauzalitatea declinul PIB, din punct de vedere al cererii, trebuie cautata in factori precum:

o      restrangerea semnificativa a absorbtiei interne, in corelatie cu efortul suportat in proportie covarsitoare de catre sectorul privat pentru masuri de revizuire a bugetelor, de restructurare rapida pentru compensarea partiala a pierderilor din cifra de afaceri si a majorarii obligatiilor fiscale de plata la bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale de stat. Conform datelor din sursa BNR, scaderi pronuntate ale volumului au inregistrat consumul privat (-9,2%) si investitiile (-25,3%), consumul final guvernamental consemnand inca un ritm pozitiv (1,2%), dar de circa patru ori mai redus comparativ cu anul precedent;

o      Restrangerea brusca si extrem de severa a ofertei de finantare a cererii interne din partea sistemului bancar atat pentru credite de consum, cat si pentru cele ipotecare sau alte proiecte imobiliare. De altfel, anul 2009 consemneaza nu numai ezitarea institutiilor financiar bancare in a reporni motoarele creditarii, prin adresarea ofertei proprii de finantare pentru persoane fizice si juridice, dar si esecul in derularea "programului prima casa" special proiectat de Guvernul Romaniei ca o masura de combatere a efectelor crizei financiare prin manifestarea unei prudente excesive in comparatie cu euphoria anilor anteriori.

o      Contractia a fost vizibila si la nivelul surselor proprii, urmare a diminuarii veniturilor salariale, in prima parte a anului 2009, in principal urmare a ajustarilor din sectorul privat si, mai tarziu, spre sfarsitul anului, in sectorul public. In primul caz, ajustarea este indicata de dinamica negativa a venitului disponibil al populatiei (componenta destinata consumului fiind comprimata suplimentar de accentuarea inclinatiei spre economisire) si de pierderile din sectorul corporatist; in cel de-al doilea caz, fenomenul este relevat de traiectoria descrescatoare a creditului pentru consum, a celui pentru echipamente si pentru proiecte imobiliare;

o      Restrangerea severa a pietei de finantare inclusiv pe canalul leasing utilizat cu predilectie pentru achizitionarea de autovehicule, echipamente si tehnologii ITC, echipamente medicale sau de poductie;

o      Reducerea la aproximativ jumatate din valoarea consemnata in anul 2008 a fluxurilor nete de capital sub forma investitiilor straine cu destinatie Romania;

o      Comprimarea cu 5,5% a volumului exporturilor de bunuri si servicii ca urmare directa a contractiei cererii de pe principalele piete de circulatie a marfurilor si serviciilor produse in Romania, in principal cele din alte tari membre ale UE. Cu toate acestea, cererea externa neta a inregistrat o contributie pozitiva la dinamica PIB (7,3 puncte procentuale), in conditiile in care importurile de bunuri si servicii (-20,6%) au consemnat un ritm de scadere sensibil mai alert comparativ cu exporturile, pe fondul traiectoriilor puternic descrescatoare pe care s-au plasat toate segmentele cererii interne de consum, la care s-a adaugat influenta nefavorabila a deprecierii monedei nationale.

Pe de alta parte, evaluarile BNR cu privire la criza financiara accentueaza faptul ca in Romania, impactul crizei financiare asupra economiei tarii, desi considerabil, s-a

o      manifestat preponderent indirect, respectiv prin propagare dinspre bancile "mama" din strainatate, catre cele "fiica" din Romania. Aceasta intrucat modelul de afaceri al institutiilor financiare din tara noastra, bazat pe prevalenta produselor bancare traditionale, in raport cu inovatiile financiare si puternica dezvoltare a produselor derivate in strainatate, precum si masurile prudentiale si administrative adoptate care s-au tradus in absenta "activelor toxice" si in mentinerea stabilitatii financiare. Printre acestea, ar putea fi enumerate

o      masurile prudentiale si administrative introduse de BNR, prin care a actionat in mod constant pentru temperarea vitezei de crestere a creditului acordat persoanelor fizice pentru nevoi de consum si sectorului privat si sustinerea creditarii in moneda nationala in raport cu cel in valuta inca din anii anteriori declansarii crizei,

o      politica in domeniul rezervelor minime obligatorii, situate la un nivel ridicat, permitand ajustarea graduala a lichiditatii din sistemul bancar, in functie de evolutia conditiilor din piata

o      si, nu in ultimul rand, masurile comune ale BNR si Guvernului, similar altor state ale UE, de marire a nivelul garantat al depozitelor (pe persoana si pe banca) constituite la institutiile de credit de la 20 000 euro la 50 000 euro, incepand cu 15 octombrie 2008, masura care a fost de natura sa stimuleze increderea si sa conduca la sporirea economisirii in randul populatiei.

Contextul macroeconomic la scara globala si europeana in anii 2008- 2009

La cativa ani de la declansare este recunoscut faptul ca aceasta criza financiara isi are radacinile in criza creditelor subprime din SUA. Criza pietei creditelor ipotecare s-a transformat intr-o criza a intregului sistem financiar. Desi dupa declansarea crizei financiare, plasata la nivelul anilor 2006-2007, autoritatile de reglementare din SUA si alte state europene, cum ar fi Marea Britanie, au efectuat o serie de actiuni al caror scop era sa restabileasca incredere in sistemul financiar, inclusiv "prin injectii", sub diferite modalitati, de fonduri publice in institutiile financiare cu grave probleme, astfel incat sa previna repercutarea problemelor negative asupra economie reale, aceste masuri intreprinse s-au soldat cu o temporizare a impactului, daca nu, chiar un esec.

Propagarea turbulentelor in economia reala de catre sistemul bancar, financiar catre agentii economici s-a produs prin reducerea severa si aproape intempestiva a volumului creditarii. Drept consecinta, la scara mondiala, cu incepere din anul 2008 s a inregistrat, pentru prima data in ultimii 30 de ani, o contractie a PIB global (-0,6%), reducere care a fost mai accentuata in Europa si in SUA, in timp ce in China si in India s-a consemnat o decelerare a cresterii economice.

La nivelul tarilor din Uniunea Europena, scaderea produsului intern brut real a fost mult mai puternica (-4,2% comparativ cu 2007), in pofida masurilor stimulative fara precedent implementate de autoritatile guvernamentale si de catre bancile centrale. Ca urmare a aplicarii acestor masuri, deficitul bugetar mediu consemnat in Uniunea Europeana s-a majorat la aproape 7% din PIB, ponderea datoriei publice in PIB a crescut cu 12 puncte procentuale, iar rata dobanzii de politica monetara din zona euro a coborat la un nivel minim istoric de 1 la suta pe an. In fata realitatilor economice dure, UE a fost practic nevoita sa recunoasca abdicarea unui principiu-prevedere a Tratatului de la Maastricht, respectiv la obiectivul unui deficit mediu anual mai mic de 3% din PIB al tarilor membre.

De asemenea, se apreciaza ca dinamica scazuta a salariilor, absenta unei imbunatatiri a conditiilor de pe piata fortei de munca, precum si nivelul redus al increderii consumatorilor intr-un reviriment al economiei au inhibat consumul determinand consumatorii la o atitudine mai prudenta si mai orientata catre economisire, factori de natura a decelera cresterea economica in ansamblul ei.

In tabelul nr.2.1.a se prezinta in mod sintetic pentru comparatie, evolutia ratei de crestere a Produsului Intern Brut in tarile UE-27 in intervalul 2007-2009.

Tabel nr.2.1.a.

Sursa INS, Romania in cifre, 2010.

Urmarind datele din tabelul de mai sus , se observa ca in anul 2009 dinamica economiei tarilor din Uniunea Europeana a fost diferita, astfel:

Polonia a fost singura tara din UE-27 care, desi si-a incetinit ritmul dezvoltarii, totusi reuseste performanta unei cresteri pozitive de 1,7% in anul 2009 raportata la anul anterior, devenind astfel prin politicile monetare si mixul de politici publice adoptate pentru contracararea efectelor crizei financiare si economice un exemplu de buna practica.

Tarile Baltice inregistreaza pragul maxim al prabusirii economice in anul 2009, respectiv Letonia, Lituania si Estonia a avut cea mai abrupta cadere economica de -18,0% si respectiv -14,1% . De altfel, se remarca faptul ca aceste trei tari baltice, alaturi de Irlanda, Italia, Suedia si Danemarca au inregistrat o crestere negativa inca din anul 2008. Desi proportia caderii economice din 2008 raportat la anul 2007 nu a fost atat de dramatica se observa faptul ca aceste tari au primit impactul crizei financiare intr-o etapa timpurie a acesteia.

Economiile din celelalte Noi State Membre s-au confruntat cu contractia cresterii economice, inregistrand valori negative ale ratei de crestere a PIB, dar de magnitudini relativ diferite, astfel Malta si Cipru se pozitioneaza sub media la nivel UE-27, Cehia si Slovacia in jurul mediei de - 4,2%, in timp ce Slovenia (-7,8 %), Romania cu (-7,1%), Ungaria (-6,3%) si Bulgaria (-5,0%) au obtinut rate de reducere a cresterii economice cu mult peste media europeana.

De altfel, graficul nr.2.1.k descrie traiectoriile pe care s-a inscris evolutia ratei de crestere a PIB in Romania si in unele dintre tarile din regiune

Grafic nr.2. 1.k. Evolutia ratei de crestere a PIB in Romania si alte state membre UE intervalul 2004 - 2009

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

De altfel, ultimele intrate in UE, Romania si Bulgaria atinsesera cotele cele mai mari de crestere economica in 2008, respectiv +7,3 % si, respectiv + 6,0% , devansand chiar Polonia care desi a inregistra cresterea economica continua, ritmul mediu de crestere anual se incadra intre 4,3-6,6%.   Contrar evolutiei anterioare si pe un termen, cel putin, mediu daca nu chiar pe termen destul de lung, in anul 2009 se confrunta cu o inflexiune a tendintei, inregistrand, alaturi de Ungaria, caderile cele mai dramatice, dupa cum se poate vedea pe graficul de mai respectiv. De altfel, pentru Romania se consemneaza si faptul ca desi a finalizat anual 2008 cu performanta marcanta in ceea ce priveste cresterea economica de ansamblu, aceasta s-a obtinut pe fondul unei nerealizari la un alt indicator macroeconomic, respectiv deficitul bugetar de - 5,2% din PIB, performanta negativa care a vulnerabilizat-o suplimentar in conditiile anului de criza 2009. Aceasta depasire a tintei de deficit bugetar a fost urmarea directa si imediata a scaparii de sub control a dinamicii salariale in raport cu indicii de productivitate a muncii, a cresterilor de pensii din an electoral, a cheltuielilor guvernamentale excesive in ultimul trimestru al anului 2008.

Grafic nr.2.1.l. Evolutia ratei medii anuale a inflatiei in Romania si alte cateva state membre ale UE in intervalul 2004-2009

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

Rata medie anuala a inflatiei din Romania (5,6%) a fost mai mica decat ce obtinuta in anul anterior, dar cea mai mare din UE-27, unde rata medie anuala a inflatiei a fost de doar un punct procentual. De altfel, cu exceptia unui numar mic de tari, printre care se enumera Lituania (4,6%), Polonia (4%), Letonia (3,3%) si Bulgaria (2,5%), celelalte 22 de tari au controlat mult mai bine tinta de inflatie gravitand in jurul valorii mediei europene. Dupa cum se ilustreaza si pe grafic Romania are nivelul cel mai de sus in comparatie cu celelalte state din regiune si aceasta in conditiile majorarii semnificative a accizelor la unele produse, a deprecierii monedei nationale, dar si pe fondul ajustarii insuficiente a cheltuielilor sectorului public, precum si ale rigiditatilor existente pe piata produselor si pe piata fortei de munca, cu alte cuvinte, in pofida contractiei severe cererii de consum.

Grafic nr.2.1.m. Evolutia ratei somajului in Romania si state noi membre ale UE din regiunea Central si Est Europeana

Sursa: INS, 'Romania in cifre', 2010

Pentru a reflecta procesul modificarilor structurale din economiile noilor state membre ale UE si a celor in proces de aderare orice analiza economica trebuie completata si cu indicatori de ocupare a fortei de munca. Astfel, conform cu datele din sursa ILO si redate de graficul nr.2.1.m. cel mai ridicat nivel al somajului a fost inregistrat de catre Ungaria cu 10% rata medie anuala de crestere fata de anul precedent, urmata de Polonia cu un nivel 8,2%.

Situatie particulara in aceasta analiza comparativa la nivelul catorva tari membre UE din regiune este detinuta de Polonia care inregistreaza aceasta rata ridicata a somajului pe fondul unei cresteri economice pozitive de 1,7% in anul 2009 fata de cel anterior. Aceasta performanta negativa poate fi consecinta unor masuri severe de restructurare si ajustare economica din planul polonez de gestiune a efectelor crizei economice. Romania, conform cu datele ILO din aceasta analiza comparativa are un nivel al ratei somajului relativ similar cu celelalte doua state, respectiv Bulgaria si Cehia.

In schimb, o particularitate dar de natura istorica deja a Romaniei, consta in faptul ca incepand din anul 2004 inregistrase un nivel al ratei somajului cu mult mai scazut in comparatie cu partenera sa la aderare, Bulgaria care avea la sfarsitul anului 2004 o rata a somajului de 12,0% si chiar mai scazuta decat al Republicii Cehe si Poloniei care devenisera deja membre al UE al 1 mai 2004. Ratele medii anuale scazute din Romania in intervalul analizat si pana in anul 2009 sunt puse in corelatie cu ratele medii anuale inalte de crestere economica si cu potentialul de dezvoltare economica a tarii in plin proces de valorificare in anii premergatori aderarii si, mai ales, in primul an de dupa intrarea in Uniunea Europeana. Sirul destul de lung al anilor de dezvoltare economica accelerata, ce aparea in acelasi timp sustenabila, a fost brusc intrerupt de impactul crizei financiare si economice mondiale.

Rezultatele combaterii efectelor crizei in cazul particular al Romaniei au reliefat necesitatea coordonarii actiunilor Guvernului, Bancii Nationale in calitatea de banca centrala si autoritate de reglementare, precum si institutiile financiare internationale (Banca Centrala Europeana, FMI, Banca Mondiala, etc. ) BNR a elaborat, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, un Plan strategic de actiune in sectorul bancar, care a reprezentat, totodata, una dintre conditionaliatile acordului stand-by incheiat cu FMI. Conform planului punctul de plecare pentru gestiunea crizelor financiar-bancare este acela al aplicarii solutiilor private, de piata, bazate pe situatia grupului bancar luat ca intreg si pe responsabilizarea actionariatului pentru acordarea de sprijin cu fonduri suplimentare.

La baza planului guvernamental de gestionare a crizei autoritatile romane au avut incepand cu luna aprilie a anului 2009 un acord de imprumut cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale, in valoare totala de 20 miliarde de euro.

2.2. Impactul crizei economice mondiale asupra sectorului IMM din Romania

Impactul global al crizei financiare asupra economiei reale din Romania s-a resimtit puternic, iar economia in ansamblul sau a fost afectata de o incetinire substantiala a cresterii care s-a repercutat negativ si imediat asupra populatiei si intreprinderilor vizand, in principal, locurile de munca si volumul vanzarilor.

De altfel, in schema de mai jos sunt sintetizate principalele canale de patrundere a crizei financiare, in prima faza, si, ulterior, a celei economice si in Romania.

PRINCIPALELE CANALE DE PATRUNDERE A CRIZEI FINANCIARE SI ECONOMICE IN ROMANIA