PROPUNERILE CONSILIUL NATIONAL AL INTREPRINDERILOR PRIVATE MICI SI MIJLOCII DIN ROMANIA DE SOLUTII ANTI-CRIZA PENTRU SECTORUL DE IMM-URI

PROPUNERILE CONSILIUL NATIONAL AL INTREPRINDERILOR PRIVATE MICI SI MIJLOCII DIN ROMANIA DE SOLUTII ANTI-CRIZA PENTRU SECTORUL DE IMM-URI[1]

1. Alocarea a minimum 0.5% din PIB pentru programe destinate infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor,

ce reprezinta investitii, cu efecte de antrenare asupra economiei;

2. Finantarea urgenta de la bugetul de stat a diferentei dintre costurile finantarii creditate, prevazute in proiectele pentru fondurile structurale aprobate si costurile actuale mult majorate (pentru mentinerea eligibilitatii, fezabilitatii si rentabilitatii) - Ordonanta de urgenta a Guvernului pana pe 25 ianuarie 2008.

3. Acoperirea pentru proiectele depuse in vederea accesarii fondurilor structurale in cadrul limiteiajutorului de stat majorat recent de UE, a diferentelor de cheltuiala rezultate din modificarea ratei cursului valutar prevazuta in documentatiile depuse in 2008 si cea actuala. Aceasta asigura

ca proiectele sa ramana fezabile, finantarile si implementarile imediate.

4. Majorarea avansurilor acordate la granturile obtinute prin proiectele aprobate pentru a injecta lichiditati in economie, din fonduri care sunt la Trezorerie. Pentru proiectele finantate prin FSE se propune 40% din valoarea grantului aprobat;

5. Generalizarea neimpozitarii profitului reinvestit pentru investitiile productive;

6. Crearea Fondului de Contra-garantare a Creditelor in semestrul I 2009;

7. Majorarea sumelor alocate FNGCIMM in trimestrul I 2009;

8. Lansarea programelor Ministerului IMM-urilor in regim de urgenta, imediat dupa aprobarea bugetului pentru anul 2009 (nu ca in anul 2008 cand lansarea s-a facut in semestrul doi);

9. Eliminarea controalelor abuzive, a celor ce se suprapun, concomitent cu desfiintarea autoritatilor de control ce au aceleasi atributii, sau comasarea lor in una singura;

10. Plata TVA la data incasarii c/v bunurilor livrate/serviciilor prestate/lucrarilor executate;

11. Stimulente pentru ocupare: in cazul angajarii de someri, angajatorul (si angajatul) sa nu plateasca contributiile sociale si impozitul pe salariu timp de un an de la angajare;

12. Achizitionarea de bunuri de larg consum pentru institutiile statului, numai de la producatori din Romania (prin excluderea intermediarilor);

13. Incurajarea exporturilor prin subventii (dobanda subventionata la credite, acordarea unui ,,bonus" de 5% din cifra de afaceri aferenta exportului care sa compenseze datoriile la Bugetul de Stat);

14. In cazul achizitiilor publice sa fie depunctate (eliminate) societatile comerciale inregistrate in ,,paradisuri fiscale" si incurajate IMM-urile autohtone;

15. In cazul achizitiilor publice pentru Ministerul Apararii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Administratiei si Internelor, etc., sa fie ,,agreate" (acreditate), firmele care corespund anumitor cerinte tehnice si de calitate conform STAS-urilor in vigoare, firme producatoare romanesti (IMM-uri) din industria textila, incaltaminte, etc, care sa beneficieze de prioritate in fata societatilor straine (extracomunitare, in special). O planificare anuala a necesarului de echipamente, produse pentru aceste ministere si repartizarea lor prin incredintare directa catre

firmele producatoare romanesti ,,agreate", ar insemna o planificare eficienta a productiei anuale, reducerea costurilor de productie, micsorarea somajului, cresterea productivitatii, incurajarea consumului din productia interna, etc.;

16. Eliminarea comisioanelor pentru amenzi in cazul functionarilor din institutii cum ar fi Garda Financiara, AJOFM, ITM, Finantele Publice, OPC, RAR, Autoritatea Rutiera - Politia Rutiera in functie de valoarea amenzilor si a se evita controalele abuzive.

17. Stagnarea extinderii supermarket-urilor medii de tip Penny Market si Plus care trimit profiturile in afara tarii si pun presiune pe cresterea valutei (euro si dolari);

18. In cazul somajului tehnic (dar nu mai mult de trei luni) societatile comerciale sa nu mai datoreze contributiile sociale (angajat si angajator), cat si impozitul pe salariu aferent;

19. Interzicerea blocarii conturilor firmelor la banci, in mod abuziv de Ministerul Finantelor, contrar Codului Fiscal, ce prevede sanctionarea cu penalitati a intarzierilor; IMM-urile nu trebuie sanctionate de doua ori pentru aceeasi abatere;

20. Pentru incurajarea productiei si crearea de noi locuri de munca, scutirea (diminuarea substantiala, cu peste 50%) a impozitelor pe cladirile si terenurile aferente introduse in circuitul economic, in care se desfasoara activitati de productie;

21. Reducerea birocratiei, prin reducerea si simplificarea procedurilor, autorizatiilor, avizelor, ghiseu unic, plata unica (exista un numar de 545 de autorizatii, avize, licente si permise necesare desfasurarii activitatii agentilor economici si un numar de 8 obligatii lunare declarative pentru angajatorii cu un salariat);

22. Diminuarea semnificativa si in regim de urgenta a parafiscalitatii (peste 500 de taxe nefiscale, fara taxele nefiscale stabilite de autoritatile publice locale), prin reducerea la jumatate a numarului actual de agentii si alte organisme finantate din bani publici si diminuarea la jumatate a personalului acestora;

23. Realizarea unui sistem informational si a inventarului complet al taxelor nefiscale si al avizelor, autorizatiilor si licentelor, care sa constituie suportul de aplicare si de simplificare a procedurilor administrative privind infiintarea si functionarea intreprinderilor;

24. Stimularea flexibilitatii fortei de munca prin asigurarea gratuitatii transportului salariatilor din mediul rural care lucreaza in orase amplasate la distante mai mari de 20 de km de localitatea de domiciliu;

25. Organizarea de cursuri de formare profesionala in meseriile deficitare in mediul rural, finantate de catre stat;

26. Masuri pentru dezvoltarea de servicii permanente si eficace finantate de catre stat si realizate in parteneriat public - privat cu confederatiile patronale si sindicale;

27. Realizarea sistematica de evaluari de impact pentru fiecare nou act normativ, cu implicarea partenerilor sociali, precum si a analizelor cost-beneficiu asupra IMM-urilor, pentru proiectele de legi si actele normative care produc efecte asupra acestora, inclusiv realizarea de evaluari de impact ex-post a dispozitiilor legale, realizate de organizatiile patronale reprezentative;

28. Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru gestionarea si implementarea de programe pentru IMM-uri si pentru oferirea de servicii (training, consultanta, portal;

29. Pentru stimularea infiintarii de noi firme, in special de catre tineri, propunem instituirea unui Fond de Investitii destinat afacerilor start-up, prin intermediul CEC-ului;

30. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale si cresterea accesului la servicii de consultanta in acest domeniu, prin vouchere consultanta - Ordonante de urgenta 10 februarie 2008;

31. Stabilirea, potrivit practicii europene, a unui reprezentant pentru IMM-uri (SME Envoy) la nivel national, pentru gestionarea procesului de aplicare a SBAE, pentru monitorizarea aplicarii principiului SBAE si a masurilor anticriza specifice pentru IMM-uri;

32. Elaborarea unui "Plan national de actiuni cu privire la implementarea Small Business Act" - SBAE - adoptat de U.E. in decembrie 2008, in strans parteneriat cu partile implicate din sectorul economic si social (in special organizatiile patronale si organizatiile reprezentative pentru IMM-uri).

Concluzii

Tranzitia la sistemul economic al Europei Unificate impune inalte exigente fata de problema pilotarii intreprinderilor intr-un mod performant si competent. Derularea unei afaceri profitabile si cu "bataie lunga in viitor" este scopul oricarei firme. Acest scop nu poate fi atins decat cu implicarea totala a persoanei aflata la conducerea firmei. Managerul reprezinta "dinamul" care face ca afacerea sa prospere. Deosebirea dintre un manager bun si un manager prost poate reprezenta deosebirea dintre reusita sau esecul firmei. Managerii - leader trebuie sa-si schimbe conceptiile, mentalitatile, atitudinile si comportamentele educate intr-o cultura organizationala complet diferita, pentru a putea genera schimbarea.

Competitivitatea ansamblului intreprinderilor care activeaza in Romania,

indiferent de marimea acestora, va depinde intr-o masura tot mai mare de

capacitatea lor de a oferi produse extrem de calitative (care prezinta o valoare

adaugata ridicata) la preturi cat mai mici cu putinta. Procesul de globalizare va

impune intreprinderilor autohtone sa fie competitive atat pe piata nationala, cat si pe piata internationala. In scopul realizarii acestui obiectiv, intreprinderile din

Romania au mare nevoie de:

- existenta unei strategii adecvate in domeniului afacerilor ce face referire

directa la: ansamblul investitiilor derulate in domeniul cercetarii-dezvoltarii,

achizitionarea de tehnologii ce implica un grad sporit de noutate, calitatea

proceselor manageriale derulate la nivel de intreprindere, crearea de noi

proiecte si implementarea acestora, imbunatatirea marketingului la nivel de

afacere;

- sporirea cat mai rapida a eficientei la nivel de firma;

- diminuarea costului de productie aferent;

- sporirea din punct de vedere calitativ atat a produselor, cat si a serviciilor

oferite.

Pentru marirea competitivitatii firmelor romanesti in contextul globalizarii o solutie o reprezinta folosirea fondurilor europene, dar accesarea lor este foarte greoaie, trebuind sa se ia masuri in acest sens de facilizare a acestora.

Programul anti-criza european ajuta in mod special tarile din zona euro Romania nefacand parte din aceasta fiind vulnerabila astfel la atacurile ce se dau asupra monedei nationale. Guvernul nu reuseste sa adopte un plan anti-criza clar fiind nevoit sa revina cu noi refolmulari de actiuni ce ar putea sa ajute tara si implicit economia aflata in declin.