|
Ce este creativitatea?
Creativitatea
"dispune" de peste 100 de definitii lansate de specialisti ai domeniului din tara si strainatate. Fiecare din acestea pune un accent
deosebit pe unul din elementele de referinta - subiectul creator, activitatea
creatoare, produsul creativ ori mediul creativ.
In opinia noastra, creativitatea este o insusire a spiritului uman de a emite idei noi, originale si valoroase, susceptibile de
a fi transformate in noutati practice utile (produse si tehnologii noi sau
modernizate, noi instrumente manageriale etc.).
Operationalizarea acestor idei noi se realizeaza prin intermediul inovativitatii.
De precizat ca, functie de amploare, complexitate, resurse angajate,
organizatii la nivelul carora se desfasoara, creativitatea este abordata in
doua ipostaze:
- marea creativitate, specifica organizatiilor de cercetare-dezvoltare
(institute de cercetare-proiectare);
- mica creativitate, derulata la nivelul unor compartimente specializate de
cercetare-dezvoltare din societati comerciale sau regii autonome.
Ce structura are procesul
creativ-inovativ?
Emiterea de idei noi si transformarea acestora in noutati practice utile - in
domeniul tehnic, economic, managerial etc. - sunt consecinta unui proces
creativ-inovativ structurat in urmatoarele etape:
a) pregatirea, in care au loc:
observarea (sesizarea problemei), definirea si analiza problemei (se
formuleaza mai clar deficientele domeniului in care se va interveni
creativ-inovativ, sunt selectate informatii relevante, se aprofundeaza
cunoasterea domeniului; specialistii trebuie sa dispuna de o ridicata
capacitate de separare a esentialului de neesential), acumularea de noi idei:
faza operationala (are loc cautarea mintala a solutiilor prin incercare sau
eroare sau elaborarea unui model de cautare);
b) incubarea, respectiv
inlocuirea concentrarii constiente asupra problemei cu prelucrarea
subconstienta a datelor; au loc interactiuni, in plan mintal, intre
materialul informational stocat si informatiile actuale, prin combinare si
sinteza;
c) iluminarea, momentul
central al createi, de scurta durata si irepetabil; se produce in stari mai
putin constiente (somn, stare de veghe), in momente mai putin asteptate si
provoaca stari emotionale foarte puternice;
d) verificarea, axata pe
evaluarea si aprecierea rezultatelor obtinute, prin folosirea unor criterii
obiective si a unui rationament logic.
Ce este creativitatea manageriala?
Un domeniu
specific de manifestare a creativitatii este managementul. Cre-ativitatea
manageriala este insusirea managerilor de a "produce" idei noi, originale si
valoroase referitoare la procesele si sistemul de management. Transformarea
lor in "noutati practice utile" - structuri organizatorice, sisteme
informationale, instrumente manageriale etc. mai performante conditioneaza
decisiv performantele si competitivitatea firmei.
Cum se manifesta creativitatea
manageriala?
Abordarea creativitatii manageriale de pe pozitia persoanei creatoare,
activitatii creative, produsului creativ si mediului creativ scoate in
evidenta urmatoarele particularitati:
● subiectul creator este reprezentat de managerul individual sau de
grup;
● activitatea creativa este activitatea manageriala regasita sub forma
proceselor decizionale (in principal);
● produsul creativ este dat de deciziile adoptate si actiunile initiate
pentru aplicarea lor, concretizate intr-un nou sistem de management, o noua
componenta manageriala sau noi parametri constructivi si functionali ai
acestora;
● mediul creativ este constituit din firma si mediul ambiant, national
si international ce o influenteaza.
Ca un corolar al acestor abordari, evidentiem faptul ca, in principal,
creativitatea manageriala se manifesta atat in exercitarea functiilor
manageriale, cat si in "constructia" si functionarea componentelor sistemului
de management. In ambele situatii, intensitatea implicarii creativ-inovative
a managerilor este determinata de o multitudine de factori, precum:
● factori psihici intelectuali (gandirea convergenta/divergenta;
sensibilitatea fata de problemele manageriale; aptitudinea de a redefini
probleme in termeni specifici managementului; analiza si sinteza; inteligenta
generala si specifica);
● factori psihici nonintelectuali (motivatia interioara si exterioara;
caracter (curaj, perseverenta); fler, intuitie;
● factori biologici (varsta, sexul, programul genetic mostenit);
● factori socio-economici si organizationali (reflectati de situatia
economico-financiara a firmei; calitatea profesionala a subordonatilor;
cadrul structural-organizational; cultura de organizatie).
Ce metode de stimulare a creativitatii
pot fi utilizate?
Instrumentul
managerial recomandat in acest domeniu cuprinde doua categorii de metode:
a) Metode intuitive, caracterizate prin eliminarea unor restrictii de natura
afectiva ori intelectuala persoanei creatoare sau grupurilor de creativitate.
Din aceasta categorie fac parte: brainstorming, reuniunea, Philips 66, metoda
Delphi, sinectica, metoda Panel, metoda Delbecq, brainwritting s.a.
b) Metode rationale, axate pe efectuarea unor combinatii intre elemente,
variabile, factori etc. existenti.
Cele mai importante sunt: analiza morfologica, matricea descoperirilor.
O parte din acestea se prezinta in continuare.
Ce
este brainstorming-ul?
Brainstorming
- metoda de stimulare a creativitatii de grup - pusa la punct de Al. Osborn,
prin intermediul careia se asigura o amplificare a "productiei" de idei noi,
susceptibile de a fi transformate in solutii de rezolvare a unei anumite
probleme complexe.
Avand la baza budismul Zen - sinteza intre cultura intelectuala a Indiei,
spiritul pragmatic al Chinei si sensibilitatea emotional-sentimentala a
Japoniei - metoda faciliteaza transmiterea de la un participant la altul a
iluminarii ideatice asociativ-combinatorie si, prin aceasta, realizarea unei
"reactii creative in lant".
Cum se desfasoara o sedinta de
creativitate gen brainstorming?
Evident, pentru asigurarea succesului grupului brainstorm, se recomanda un
scenariu metodologic structurat in trei etape:
■ Pregatirea reuniunii de creativitate prin:
- programarea sedintei de creativitate la o ora la care participantii sunt
odihniti;
- alegerea cu grija a locului de desfasurare si asigurarea unor conditii
favorabile de microclimat;
- asigurarea instrumentelor de inregistrare exacta si completa a dezbaterilor
(casetofon, aparat de filmat etc.);
- precizarea dimensiunilor grupului de creativitate (8-12 participanti);
- stabilirea structurii acestuia in sensul de slectie a specialistilor si
nominalizarea lor ca membri ai grupului (recomandabila este o componenta
eterogena);
- definirea in termeni cat mai precisi a problemei in a carei solutionare
este implicat grupul de creativitate;
- transmiterea acesteia, in forma scrisa, participantilor la reuniunea de
creativitate, cu suficient timp inainte de desfasurarea sedintei.
■ Desfasurarea propriu-zisa a reuniunii, in care rolul central revine
liderului (animatorului), chemat s-o conduca spre un final fericit, in sensul
"colectarii" unui numar cat mai mare de idei noi, printre care se afla si
solutia (solutiile) de rezolvare a problemei.
Pentru aceasta, liderul are o misiune extrem de delicata si, in acelasi timp,
importanta concretizata in:
- proiectarea unei durate variabile, de 15-45 de minute, functie de
complexitatea si dificultatea problemei, competenta participantilor, dar si
de abilitatea sa;
- crearea si intretinerea, pe tot parcursul sedintei de creativitate, a unui
climat destins, propice manifestarii specialistilor grupului brainstorming
(servirea unor racoritoare, a cafelei etc.);
- asigurarea formularii unor idei - propuneri scurte, la "obiect", fara
divagatii sau discursuri demagogice;
- incurajarea participantilor sa emita noi idei, plecandu-se de la unele idei
deja formulate;
- "interzicerea interdictiei" de a formula, de a emite orice idee, indiferent
de gradul sau de operationalizare, de aplicare in solutionarea problemei;
- interzicerea evaluarilor ideilor emise in timpul (pe parcursul) sedintei;
- inregistrarea exacta si completa a dezbaterilor si, mai cu seama, a ideilor
formulate de participanti;
- sistarea reuniunii de creativitate in momentul in care au fost emise intre
80 si 100 de idei referitoare la problema supusa dezbaterii.
■ Evaluarea si valorificarea productiei de idei, etapa derulata in
afara reuniunii de creativitate propriu-zise. Demersurile initiate se refera
la:
● selectia si clasificarea ideilor emise in:
- realizabile si aplicabile imediat;
- realizabile si aplicabile intr-o perioada viitoare;
- nerealizabile, nefezabile;
● analiza si evaluarea finala a solutiilor; alegerea ideii ce poate fi
operationalizata ca solutie pentru rezolvarea problemei.
Facem precizarea ca brainstorming, ca metoda de stimulare a creativitatii de
grup, poate fi utilizata ca atare sau in contextul unor sisteme si metode de
management, precum managementul prin obiective, managementul prin proiecte si
analiza valorii.
I In
ce consta metoda Philips 66?
Considerata
varianta a metodei brainstorming, reuniunea Philips 66 se axeaza pe emiterea
de idei noi la nivelul mai multor grupuri de creativitate, numite si echipe
functionale, constituite din 6 persoane.
Se recomanda ca numarul de grupuri sa nu fie mai mare de 5 (fiecare cu cate 6
participanti), iar durata discutiilor pe grupuri sa fie de aproximativ 6
minute.
Evident ca, in practica, lansarea spre solutionare a unor probleme complexe,
dificile si cu un puternic caracter inovational poate genera "incalcari" ale
acestor dimensiuni clasice - pentru grup si durata. Importanta este, insa,
obtinerea de rezultate, in sensul de solutii cat mai plauzibile pentru
problema supusa dezbaterii creative.
Cum
se deruleaza o sedinta de creativitate gen Philips 66?
Metodologia
este aproape similara cu cea folosita de brainstorming, in sensul ca:
lin prima etapa se pregateste reuniunea de creativitate si, in plus, se
constituie grupurile ce urmeaza a dezbate problema si sunt desemnati liderii
acestora;
In etapa urmatoare
se dezbate problema in doua secvente distincte:
a) dezbaterea pe grupe (sau in cadrul grupurilor), ideile emise fiind
consemnate si retinute de liderii acestora;
b)dezbaterea in plen, ce debuteaza cu prezentarea
ideilor formulate la nivelul grupuri de creativitate, de catre liderii lor.
Acestea sunt expuse fara nici un fel de ingradire si constituie subiectul
confruntarilor la care pot contribui si participantii (membrii) grupurilor;
Ultima etapa este destinata evaluarii
solutiilor formulate si se deruleaza, de asemenea, in doua secvente:
a)evaluarea de catre liderii grupurilor si prezentarea lor in plen;
b)evaluarea finala, asigurata de liderul reuniunii de creativitate;
c) prezentarea ideilor retinute conducerii firmei dupa ce, in prealabil,
acestea au fost analizate de experti.
Prin ce se diferentiaza de metoda brainstorming?
Sunt cateva elemente care dau specificitate metodei, delimitand-o de
brainstorming. Ele se refera la:
● numarul mult mai mare al participantilor (aproximativ 30, daca se
respecta parametrii clasici de constituire a grupurilor);
● componenta grupurilor implicate in reuniunea de creativitate (fiecare
grup isi desemneaza un lider);
● durata sedintei de creativitate, de aproximativ 2 ore;
● maniera de desfasurare a acesteia (secventiala - dezbateri in cadrul
fiecarui grup si dezbateri in plen);
● manifestarea a trei importante categorii de "personaje": liderul
reuniunii, liderii grupurilor si membrii grupului
|
