Demografie si dinamica in sectorul imm din romania

4. DEMOGRAFIE SI DINAMICA IN SECTORUL IMM DIN ROMANIA

Schimbari in demografia IMM

Sectorul IMM continua sa joace un rol esential in economia europeana, in special in conditiile in care tarile din Uniunea Europeana atat in mod concertat ansamblul lor, cat si fiecare in parte, cauta resurse de recuperare dupaevenire dupa criza economica si de relansare a economiilor lor. In acest context, IMMurile reprezinta o sursa de abilitati antreprenoriale si de inovare ce poate contribui la recrearea de noi locuri de munca distruse ca urmare a recesiunii economice mondiale.

Crestere demografica intrerupta si dinamica incetinita a numarului total de IMM in anul 2009

In anul 2009 pe fondul actiunii crizei financiare si economice s-a inregistrat, pentru prima data dupa 4 ani de crestere demografica continua, o scadere in cifre absolute a numarului de IMMuri inregistrate in Romania Astfel la 31 Decembrie 2009, numarul IMM inregistrate in Romania la Registrul Comertului se ridica un total de de intreprinderi fata de 662.024 la acelasi moment al anului 2008. Astfel, dinamica demografica pe total intreprinderi mici si mijlocii inregistrate indica o reducere cu 6,5 % in comparatie cu anul anterior, dar se mentine peste nivelul de dezvoltare demografica atins in anul 2007, fapt ilustrat prin inregistrarea unui indice de crestere de 128,7% in raport cu anul 2007.

Din numarul total de IMM inregistrate la sfarsitul anului 2009, doar 379.627 au fost active, corespunzator prevederilor legale depunand bilant contabil si avand o cifra de afaceri mai mare decat zero, ceea ce inseamna ca din totalul IMMurilor intregistrate doar 60,6% au fost active atat in anul 2009, cat si 2008

De altfel, trebuie subliniat faptul ca in pofida caracteristicilor macroeconomice foarte diferite ale celor doi ani consecutivi, respectiv anul 2008, considerat la scara economiei nationale, ca fiind anul cu cea mai mare crestere economica din istoria recenta a tarii si, respectiv anul 2009 caracterizat de recesiune si criza economica, raportul intre intreprinderile mici si mijlocii inregistrate si numarul celor din categoria active se mentine aproape la exact acelasi nivel.

Tabel 4.1.a. Numarul de IMM-uri inregistrate, pe total si categorii de marime in intervalul 2000-

Sursa: INS, MEF, ONRC date provizorii, calcule proprii

Doua etape de dezvoltare demografica continua a sectorului IMM in intervalul de timp

In conformitate cu datele demografice in dinamica prezentate in din tabelul 4 .a . se evidentiaza mentinerea cresterii demografice pe termen lung, cu 51,6% in raport cu situatia demografica a sectorului IMM la sfarsitul anul 2000.

De asemenea, din perspectiva dezvoltarii demografice a sectorului IMM, seria de date prezentata sinoptic in tabelul de mai sus pune in evidenta doua etape mari de dezvoltare continua a acestuia Astfel, urmarind evolutia pe 10 ani a numarului de IMM se remarca primul interval de crestere demografica intre anii cu o usoara scadere a demografiei inregistrata in anul 2001 si 2004 si, respectiv cel de al doilea interval de crestere continua incepand cu 2005 pana in Practic la sfarsitul caruia sectorul IMM atinge cel mai inalt nivel de dezvoltare din punct de vedere demografic (nu si de activitate), respectiv de firme inregistrate la Registrul Comertului.

In consecinta datele din tabelul de mai sus scot in relief o situatie specifica intalnita in anul 2004. In acel an, evolutia sectorului IMM a fost intrerupta dupa un interval de crestere de un declin destul de accentuat marcand astfel prima criza demografica a sectorului IMM soldata cu disparitia a 55.069 de firme, pierdere care de altfel o depaseste pe cea din anul 2009 cand se inregistreaza o reducere pe total sector IMM in cifre absolute de 36.566 de firme

De asemenea, trebuie subliniat ca in urmatorii patru ani ce au succedat momentului de criza in dezvoltarea demografica din 2004, sectorul IMM a inregistrat o revenire puternica care a permis reincadrarea pe o curba continuu ascendenta a numarului de IMMuri pana in anul 2008 cand se atinge cel mai inalt nivel un varf de maxim in dezvoltarea acestuia.

Situatia intreprinderilor mici si mijlocii inregistrate, pe categorii de marime ale intreprinderilor

Grafic .1.a Structura sectorului IMM pe categorii de marime a intreprinderilor inregistrate in anul 2009

Sursa: ONRC, procentele din grafic au fost rotunjite

Atat pe fondul de crestere demografica sustinuta a dezvoltarii sectoului IMM din Romania in anul 2008 cat si in anul micro-intreprinderile si-au marit ponderea in structura de ansamblu intreprinderilor inregistrate la Registrul Comertului De altfel, din numarul total de IMMuri inregistrate, micro-intreprinderile au avut cea mai substantiala pondere de-a lungul intregii perioade analizate cu cateva exceptii respectiv 2006, cat si 2007 cand ponderea acestora scazuse la % ca, ulterior sa creasca din nou la 91,0% in anul 2008 si sa ajunga la 91,7% in anul 2009.

Pe de o parte, ponderea specifica ridicata a micro-intreprinderilor nu este de natura conjuncturala. Explicarea proportiei foarte ridicate in structura sectorului IMM pe o perioada de lunga durata poate fi pusa in relatie cu foarte multi factori de influenta. Printre acestia, poate fi invocat nivelul scazut al capitalului intern. Acestuia i se alatura faptul ca cei mai multi investitori romani fac primul pas in afaceri infiintand microintreprinderi care, pe parcursul ciclului lor de viata, nu au sanse foarte mari de a avansa in alte clase de marime.

In acelasi timp, aceasta situatie poate fi pusa in legatura cu importanti factori de natura legislativa si, nu in ultimul rand, de politici publice si masuri de politica fiscala care au incurajat mai mult multiplicarea numarului de noi entitati juridice, decat consolidarea si dezvoltarea celor deja inregistrate. Intreprinzatorii au fost practic incurajati chiar sa le abandoneze in adormire pe cele infiintate anterior si sa ia procesul de constructie institutionala de la capat pentru a putea beneficia de stimulentele si facilitatile fiscale sau de un regim de impozitare mai avantajos. Micro-intreprinderile s-au bucurat anterior anului 2010 in Romania de o serie de facilitati, cat priveste impozitarea (1,5-2% din cifra de afaceri, spre deosebire de 16% cota unica pentru celelalte categorii de marime), iar introducerea Noului Cod al Muncii in martie 2003, cu modificarile ulterioare, a incurajat fenomenul de externalizare a serviciilor catre fostii angajati oportunitate care a condus la infiintarea de microintreprinderi si la cresterea numarului acestora.

Pe de alta parte, preponderenta in structura sectorului IMM pe o perioada atat de indelungata a microintreprinderilor, poate fi o indicatie si asupra unui fenomen de stagnare a dezvoltarii la nivelul microintreprinderilor. Aceasta structura, si constrangere de a ramane la "la scara mica", evidentiaza miscari interne foarte slabe intre cele trei categorii de marime, asa cum sunt ele definite de lege in Romania, precum si in UE. Astfel, in absenta cresterii si dezvoltarii sau a unei dezvoltari reduse a intreprinderilor la nivelul fiecareia pe parcursul ciclului de viata, nu se inregistreaza mutatii de structura la interiorul sectorului IMM, respectiv prin deplasarea de la o categorie inferioara de marime si reincadrarea la una superioara.

Miscarea interna intre categoriile de marime este slaba ca intensitate. Analiza in termeni relativi a datelor din tabelul 4.1.a in care se prezinta numarul de IMM in structura pe categorii de marime arata ca, intre la cele doua momente ale limitei intervalului de timp al seriei de date, a intervenit o usoara crestere a rolului intreprinderilor de dimensiune mica (de la 7,0% in 2000 la 9,6% in 2007) si, respectiv a celor din categoria mijlocie (de la 1,8% la 2,0% in 2007 perioada care coincide cu cele mai mari influxuri de capital strain si investitii straine directe in economia Romaniei.

In aceste conditii, se poate concluziona ca preponderenta micro-intreprinderilor reprezinta o caracteristica a dezvoltarii de lunga durata a sectorului IMM din Romania, fapt care poate ridica probleme de competitivitate in raport cu concurenta de pe piata interna a UE.

Daca rata de activitate calculata ca raport dintre numarul firmelor active si numarul firmelor inregistrate se mentine constanta in 2008 si 2009, respectiv este de 57 % la microintreprinderi, de 97 % in cazul intreprinderilor mici si de % in situatia intreprinderilor din categoria mijlocie, in schimb nu acelasi lucru se poate afirma despre structura pe categorii de marime in situatia IMM active, redata in graficul nr. 4.1.b. de mai jos.

Grafic 4.1.b. Structura sectorului IMM pe categorii de marime a IMM active, la nivelul anului

Sursa: ONRC, procentele din grafic au fost rotunjite

Din comparatia modului in care se distribuie pe categorii de marime numarul de IMM inregistrate si , respectiv numarul de IMM active la nivelul anului 2009 se poate observa faptul ca ponderea microintreprinderilor scade la 87%, in timp ce cea a intreprinderilor mici creste la 11%. In schimb, categoria de intreprinderi mijlocii isi conserva greutatea specifica la nivelul de 2% in cele doua situatii luate in analiza. Din aceste considerente cauzele inactivitatii unui procent insemnat de microintreprinderi 43% din cele cuprinse in baza de date a ONRC desi aceasta ar fi trebuit sa cuprinda in genere numai firmele active care au depus bilant avand o cifra de afaceri mai mare decat zero ar trebui sa faca subiectul unei cercetari calitative separate de profunzime prin sondarea unui esantion reprezentativ la scara nationala pe modelul Observatorului IMMurilor, cercetarea care se intreprinde la nivelul Uniunii Europene. Oricum, datele disponibile ilustreaza ca ratele de activitate cele mai scazute se intalnesc la microintreprinderile din sectorul Comert si, respectiv din Constructii

Dinamica sectorului IMM pe sectoare principale de activitate

Performante negative din punct de vedere demografic in toate sectoarele de activitate economica in anul 2009 fata de 2008.

Dinamica demografica continuu ascendenta care s-a instalat, cu putine intervale usoare de intermitentea cu incepere incepand din anul 2000 in toate sectoarele de activitate a fost brusc intrerupta de actiunea crizei economice si financiare. Aceasta constatare este sustinuta de datele din tabelul 4.1.b. care prezinta evolutia demografica a IMM, in functie de principalele sectoare de activitate economica pe un interval de 10 ani, cu incepere din anul 2000. (Legea 359 din 2004 cu radierea comentariu

Tabel 4 b. Evolutia numarului de IMM-uri inregistrate, pe principalele sectoare de activitate economica pana in 2009

Sursa: INS, MEF, ONRC calcule proprii

Analiza in dinamica arata ca in toti anii cuprinsi in seria de date, numarul de IMMuri a crescut in toate sectoarele economice, cu exceptia anului 2009. Mai mult decat atat, cresterea a fost mai accentuata atat in primul, cat mai ales in al doilea an al aderarii Romaniei la UE, cand numarul de IMM a crescut semnificativ in toate sectoarele economice de activitate, comparativ cu anii premergatori momentului aderarii

Datele demografice organizate in tabelul de mai sus, scot in evidenta ca anul 2008 a fost un an de crestere economica generala si semnificativa, mici sincope inregistrandu se totusi la nivelul anilor 2001 si 2004. Sectorul IMM a dat un raspuns corespunzator oportunitatilor din mediul economic prin faptul ca a inregistrat cele mai inalte dinamici demografice atat pe total, cat si pe sectoare de activitate. Astfel, spre exemplu o dinamica cu totul particulara se semnaleaza in situatia data in sectorul Constructiilor unde cresterea in anul 2008 fata de anul anterior a fost cea mai accentuata (60 %), in timp ce in Servicii a fost de 35 urmata de IMM din Industrie unde s-a ridicat la 18,6% iar pentru Agricultura cresterea a fost de

Pe fondul general de sporire a numarului de IMM, cresterile diferitelor sectoare de activitate au inregistrat evolutii foarte diferite in cei doi ani consecutivi, respectiv 2008 si 2009.

Afectate direct si imediat de criza economica in anul 2009, firmele din Constructii au reactionat printr-un recul demografic. Totusi numarul acestora se mentine cu mult peste cel de la inceputul perioadei, respectiv este de aproximativ 6 ori mai mare decat in anul 2000. De altfel, cresterea numarului de firme in constructii a fost continua pe intreg intervalul de timp, dar cel mai mare spor de crestere s-a inregistrat in 2008 fata de 200 si a fost expresia dezvoltarii sectorului imobiliar pe toate segmentele, rezidential si de afaceri, precum si a dezvoltarii economice de ansamblu a Romaniei in primii doi de dupa aderarea la UE.

Cu alte cuvinte, cresterea spectaculoasa a numarului de firmei in acest sector a fost expresia unei reactii antreprenoriale ce are stransa legatura cu dezvoltaarea de ansamblu a tarii, cu traditia interna in aceasta sfera de activitate, precum si cu specificul antreprenorial al acestui sector de activitate economica. De asemenea, booming-ul demografic spectaculos din anul 2008 a IMMurilor in Constructii poate fi pus in legaturaeste legat de cu oportunitatile de subcontractare in cadrul unor lucrari publice de anvergura pentru extinderea infrastructurii urbane de interes local si national de drumuri, canalizari, alimentari cu apa. Intr-o proportie importanta cresterea numarului de IMM in constructii a fost asociata si cu multiplicarea oportunitatilor de lucrari industriale, precum reabilitarea de parcuri industriale si tehnologice, cai ferate si infrastructura rutiera rurala, cu lucrari in sectorul energetic, inclusiv al energiilor alternative, in sectorul comercial ( mari complexe comerciale si de recreere, de tip mall) si in domeniul socio-cultural si educational (programe de reabilitare a institutiilor de invatamant, spitale) si alte astfel de institutii.

Astfel, asa cum in contextul descris mai sus cresterea numarului IMM active in Constructii era previzibila si justificata in raport cu oportunitatile dintr-o piata in plina dezvoltare. Tot atat de adevarat este ca, in conditiile noi aduse de anul 2009 prin impactul crizei financiare si economice mondiale si propagarea acestei in economia tarii, sectorul IMM din constructii a fost unul dintre cele mai afectate direct si imediat. In absenta resurselor financiare de a continua, multe dintre proiectele de dezvoltare imobiliara publice si private au fost puse in conservare. In aceste circumstante conjuncturale, dupa cum se poate remarca din datele tabelului 4.1.b , un numar de 3.770 firme din constructii au fost radiate din peisajul economic, ceea ce inseamna o scadere de 5,1 raportata la anul anterior an in care, de altfel, s-a inregistrat varful seriei de date.

Tocmai considerentele subliniate anterior referitor la faptul ca anul 2008 nu apare ca cea mai justa baza de referinta fiind, intr-un anume fel, un an exceptional, iar in raport cu acesta toate performantele sunt negative. Prin urmare, pentru o evaluare pertinenta, obiectiva si pe termen lung se impune luarea in analiza a unei alte baze de referinta. Astfel, raportat la anul 2000, care marcheaza inceputul seriei de date disponibile, cu toate descresterile inregistrate in cadrul sectorului constructii in anul 2009, numarul IMM-urilor active in acest domeniu de activitate economica ramane de aproximativ 6 ori mai mare fata de inceputul intervalului.

Dezvoltare demografica pe termen lung in sectorul IMM din Servicii

Daca sectorul Serviciilor in anul 2007 ajungea la o relativa stagnare a numarului de IMMuri, in anul imediat urmator inregistreaza o crestere de 35 % ca, ulterior in anul 2009 sa inregistreze aceeasi dinamica negativa ca IMMurile din toate sectoarele de activitate economica si sa piarda un numar de 26.039 IMM, ceea ce reprezinta o scadere fata de anul anterior cu 5,2%

Cu toate acestea, in structura pe sectoare IMMurile din Servicii continua sa detina preponderenta cucea mai mare pondere si anume 75,5% din numarul total al IMM in 2009, iar dinamica demografica de crestere cu 36,9% in 2009 comparativ cu situatia la inceputul intervalului, anul 2000, il incadreaza ca fiind un sector cu o dezvoltare sustenabila pe termen lung. Mai mult decat atat, trebuie mentionat faptul ca IMMurile din Servicii au inregistrat din punct de vedere demografic un parcurs oscilatoriu, urmat de reveniri substantiale. Astfel, in mai multi ani din seria de date, respectiv in 2 si 2004 dinamica acestora a fost negativa in raport cu anii anteriori, ca ulterior in 2007 si, mai ales, in 2008 sa dovedeasca potential de crestere majora.

Graficul 4 1.c. Evolutia IMM-urilor pe sectoare economice de activitate( , an de referinta)

Sursa: INS, MEF,ONRC date provizorii, calcule propriIproprii

Structura sectorului IMM pe sectoare de activitate

Configuratie structurala mentinuta pe domenii de activitate principale, in ultimii doi ani

Evolutia pe intreg intervalul, precum si schimbarile de structura la nivel de sectoare de activitate scot in relief urmatoarele caracteristici principale:

• Mentinerea unei structuri relativ constante in cadrul sectorului IMM pe sectoare de activitate in ultimii doi ani, in pofida performantelor demografice negative in anul 2009 fata de 2008, ceea ce ilustreaza faptul ca reducerea demografica s-a manifestat cam cu aceeasi intensitate in toate sferele de activitate economica si nu a fost un domeniu expus cu predilectie ceea ce conduce la concluzia unei crize generale

Sectorului Constructii care a fost caracterizat ca avandde dinamica cea mai torsionata a ajuns sa reprezinte 11,1% din numarul total al IMM. Cresterea numarului de IMM din domeniul constructiilor a fost de altfel caracteristica intregului interval, dar mai accentuata in intervalul 2007-2008 totusi s-a soldat cu o pondere in structura de ansamblu a sectorului IMM care a evoluat de la 2,9% in 2000 pentru a atinge 11,1 % atat in 2008, cat si in 2009

Pe fondul evolutiilor diferite de dinamica, cu impact asupra miscarilor de structura, sectorul Serviciilor marcheaza in timp o diminuarea a ponderii in numarul total de IMM , respectiv de la 83,6% in anul 2000 la 75,5% in 2007 si, de atunci, se mentine la aceasta cota de participare in structura sectorului IMM pe ramuri de activitate economica. Prin participarea ridicata la structura sectorului IMM , precum si prin faptul ca-si mentine greutatea specifica in ultimii 3 ani de altfel, foarte diferiti in plan general, sectorul Serviciilor isi demonstreaza atat importanta, maturitatea atinsa in stadiului de dezvoltare, precum si sustenabilitatea acestei dezvoltari pe termen mediu si lung;

IMMurile din Agricultura dupa o perioada caracterizata de oscilatii, e drept doar in limitele unui punct procentual, reusesc sa-si stabilizeze ponderea in jur de 3,0-2,9% in ultimii trei ani ai intervalului de timp analizat;

IMMurile din Industrie dupa ce au inregistrat o diminuare relativ continua a greutatii specifice incepand cu anul 2000, inregistreaza o stabilizare a ponderii la un nivel de 10,7%-10,5% in ultimii doi ani ai seriei de date.

Sectorul IMM din Romania din punct de vedere demografic isi mentine caracteristicile unui tip de economie bazata pe Servicii cu amendamentul ca in cadrul sectorului de servicii Comertul este subsectorul cel mai bine reprezentat, reprezentand aproape jumatate din numarul IMM.

Concluzia avansata mai sus este sustinuta de modul in care se distribuie numarul de IMM pe sectoare principale de activitate in interval de 10 ani, redata cu ajutorul reprezentarii grafice nr. 4.1.c. Dupa cum se poate observa ponderea IMM din sectorul Servicii tinde sa devina constanta iar schimbarile in timp a greutatii specifice din celelalte sectoare de activitate nu variaza in intervale foarte mari, ci dimpotriva variatiile anuale sunt de mica amplitudine. Aceste aspecte coroborate conduc catre concluzia ca sectorul IMM din Romania se indreapta catre un tip de economie bazata pe servicii si, prin aceasta caracteristica se apropie de modelele economice din multe alte state membre UE.

Grafic 4.1.d Distributia IMM-urilor pe sectoare economice de activitate in intervalul 2000-2007

Sursa: INS, MEF, ONRC, calcule propriIproprii

Analiza incrucisata a sectorului IMM, in functie de ramura economica si categorii de marime

Pentru a favoriza intelegerea deplina a semnificatiei acestor rezultate se procedeaza la analiza de profunzime a schimbarilor demografice din cadrul sectorului IMM printr-o abordare transversala, respectiv evidentiind contributia diferitelor categorii de marime a IMM in cadrul fiecaruia dintre sectoarele economice de activitate

Astfel, in graficul 4.1.d este redata distributia IMM in functie de marime, pe fiecare sector economic in parte, la nivelul anului 2009

Grafic 4.1.e. Distributia IMM-urilor dupa sector de activitate si categorie de marime in anul 2009

Sursa: INS, MEF, ONRC, calcule proprii

Principalele caracteristici si conlcuzii care se desprind din analiza distributiei pe sectoare de activitate si categorii de marime, poate fi sumarizata in constatarea ca unele categorii de marime au o predisponibiltate catre anumite specializari sectoariale de activitate.

Astfel

Majoritatea absoluta a micro-intreprinderilor respectiv erau, la nivelul anului 2009, active in sectorul Servicilor, din care 48,9% dintre acestea in subramura Comert. In acest timp, numai o pondere de 42,5% din categoria celor mijlocii activeazau in sfera serviciilor

Cu toate ca in anii anteriori, cele mai multe IMM-uri din categoria mijlocie erau mai bine reprezentate in sectorul industrial, in anul 2009 pierd din punct de vedere al aceastei specializari predilecte. In principiu, acest aspect era explicabil prin faptul ca IMMurile industriale erau de dimensiuni medii mai mari in cadrul categoriei lor, decat a celor implicate in alte activitati, cum ar fi sectorul serviciilor. Aceasta caracteritica este anulata de distributia pe sectoare si categorii de marime in anul 2009, cand doar 39,9% dintre cele mijlocii activau in Industrie, proportie depasita de numarul celor care s-au orientat catre Servicii Dar chiar si cu acest procent diminuat la 39,9% ele raman majoritare ca orientare catre sectorului de activitate respectiv, in timp ce numai 8,9% dintre micro-intreprinderi deruleza activitati in domeniul industrial. Implicarea unor firme de dimensiuni mai mari in sectorul industrial se explica prin faptul ca acest sector necesita atat investitii mai mari de capital, dar si un numar de personal mai mare, precum si calificari superioare si mai diversificate ca structura

Doar 10,8% dintre micro-intreprinderi activau in Constructii, in timp ce din randul celor mijlocii 14,8% aveau ca domeniu de activitate constructiile. Totusi, din perspectiva dinamica, acest aspect evidentiaza faptul ca in ultimii doi ani ponderea micro intreprinderilor in Constructii a crescut cu aproximativ 2 puncte procentuale, in timp ce greutatea specifica a celor mijlocii s-a diminuat usor. Indirect, aceasta informatie oglindeste faptul ca in perioada 2008 de booming demografic in Constructii, o mare parte dintre acestea au fost de talia micro intreprinderilor.

De altfel, si in domeniul Industriei se inregistreza o diminuare a ponderii detinuta cumulativ de catre intreprinderilor mici si mijlocii in anul 2009 ajungand la 21,5% fata de 23,1%. Aceasta diminuare a prezentei este in favoarea micro-intreprinderilor care si-au marcat prezenta printr-o crestere a ponderii de la 76,9% in 2008 la 78,5% in anul 2009.

Preponderenta micro-intreprinderilor in cadrul sectorului Servicii la un nivel de poate explicata printr-o serie de fenomene particulare sectorului de afaceri din Romania, precum externalizarea tot mai multor servicii din companiile mai mari atat de stat, cat si private. De asemenea, se poate adauga si explicatia referitoare la fenomenul inlocuirii relatiilor salariale, bazate pe contracte de munca, cu relatiile comerciale, bazate pe contracte de furnizare de servicii. Prin urmare, companiile numai angajeaza personal salarial propriu, ci lucreaza cu sub-contractori care, de cele mai multe ori, detin o micro-intreprindere. Nu in putine randuri, aceasta modalitate de a atrage expertiza se practica pentru personalul care implica, fie specializari foarte inalte, fie din considerente de optimizare a costurilor si caastigurilor salariale, pe fondul unei politici fiscale aparte fata de micro-intreprinderi. Chiar daca noile masuri fiscale de impozitare introduse prin OUG nr. 58/2010 din 26 iunie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale pot descuraja aceasta practica a inlocuirii contractelor de munca cu contracte comerciale de prestari servicii in anul 2009 si in cei anii anteriori a fost o practica larg uzitata de companii. Pe de alta parte, fenomenul este expresia nevoii de flexibilizare a relatiilor pe piata fortei de munca.

In schimb, o repartizare mai echilibrata pe sectoare de activitate se evidentiaza la categoria firmelor mijlocii, aspect ilustrat prin faptul ca Industria atrage 40,0% din intreprinderile mijlocii, in timp ce Serviciile atrag un segment ce reprezinta 42,5% dintre acestea. Situatia distributiei intreprinderilor din aceasta categorie mijlocie difera de celelalte doua clase (micro si mici) care intr-o proportie covarsitoare au o orientare preponderenta catre un anumit anumit sector si prin aceasta o aparenta specializare sau pretabilitate a avantajelor lor competitive catre anumite sectoare de activitate.

Analiza de dinamica demografica a IMM din sectorul Servicii pe subsectoare

Pe termen lung se evidentiaza pierderea de greutate specifica a subsectorului Comert.

Avand in vedere relevanta sectorului Servicii pentru dezvoltarea economica de ansamblu a sectorului IMM, analiza merita a fi aprofundata pe sub sectoare din cadrul sectorului tertiar, respectiv al serviciilor.

Din punct de vedere al statisticii economice ramura Serviciilor este divizata in patru sub sectoare, si anume: Comert, Turism, Transporturi si comunicatii si Alte servicii cu evolutii specifice (grafic 4.1.f).

Grafic 4.1.f. Distributia IMM din servicii pe sub sectoare in anii 2000-200

Sursa: INS, MEF, ONRC, calcule proprii

Reprezentarea grafica de mai sus scoate in evidenta faptul ca ponderea IMM din comert scade continuu si substantial de la 73,6% in 2000 la 48,5% in 2009 In acelasi timp, turismul inregistreaza crestere demografica a IMM de la 4,1% la 6,3%. Reducerea greutatii specifice a comertului se realizeaza in favoarea sub-sectorului <alte servicii> care inregistreaza o cresterea cea mai ridicata de la 17,8% in 2000, la 36,9% in 2009

Tot in acest interval de timp, ponderea IMMurilor care activau in sfera serviciilor, in subsectorul Transporturi si comunicatii aproape ca si-au dublat ponderea, crescand de la 4,8% la inceputul intervalului, la 8,3% in anul 2009.

Practic shimbarile de structura demografica din sectorul Servicii pe subsectoare ale acestuia au loc in directia cresterii prezentei IMM in sub-sectoarele cu valoare adaugata mai mare si reflecta astfel evolutii de natura calitativa.

Totodata, directia pozitiva a acestor modificari de structura, precum si constanta cu care au survenit de-alungul intregului interval de timp analizat, pot conduce la ideea ca exista inca un potential de restructurare la interiorul sectorului Servicii care poate fi valorificat in continuare de catre IMMuri pana cand se va ajunge la o configuratie orientata catre eficienta si competitivitate.

Dinamica continuu ascedenta pana in anul 2008 si incetinirea cresterii fiecarui sub-sector al Serviciilor in 2009

Evolutia structurii pe sub-sectoare de servicii devine completa prin analiza evolutiei fiecarui sub-sector de servicii in respectivul interval, raportat la anul 2000 ca an de referinta. Evolutiile de dinamica sunt redate in graficul 4.1.g. care prezinta indicii de crestere a numarului IMM pe fiecare sub-sector din sfera servciilor.

Grafic 4.1.g. Evolutia IMM-urilor din servicii pe sub-sectoare relevante, fata de anul de referinta 2000

Sursa: INS, MEF, ONRC, calcule proprii

• Evolutia numarului IMM din Comert se remarca printr-o dinamica permanent negativa, dar si destul de oscilatorie pe parcursul intervalului de 10 ani. Astfel, desi in anul 2009 atinge doar un nivel de 90,2% raportat la anul 2000, totusi aceasta dinamica este mult mai mare comparativ cu anul 2004, cand cresterea negativa a sub sectorului coborase la 75,3% din nivelul atins in anul 2000. De asemenea, pentru explicarea acestei dinamici negative a IMM din Comert trebuie facuta referire si, chiar pusa si pe seama fenomenului de concentrare care a avut loc in sfera distributiei cu ridicata si cu amanuntul, in favoare marilor concentrari comerciale.

• Cresterea numarului de IMM din Turism este caracterizata printr-o evolutie pozitiva, desi usor oscilatorie de-a-lungul intervalului de timp, ca la capatul acestuia sa si dubleze practic numarul de intreprinderi care se ocupau cu acest domeniu de activitate, fapt ilustrat de indicele de 207,2% obtinut in anul 2009.

• Evolutia numarului de IMM din Transporturi si comunicatii si, mai ales, din sub-sectorul Alte servicii se caracterizeaza printr-o dinamica continuu pozitiva cea mai accentuata, astfel raportat la anul 2000, IMMurile care operau in Transporturi si comunicatii au o crestere de 239,6%, in timp ce cea mai puternica dinamica se inregistreaza la alte servicii, respectiv 289,0%.

Analiza IMM din sectorul industrial si industriei prelucratoare

In scopul efectuarii unei analize de profunzime Sectorul Industrial este impartit in sase sub-sectoare textile si imbracaminte, industrie mecanica, chimie, prelucrarea lemnului si produse din lemn, industrie alimentara, alte industrii.

Mentinerea repartitiei demografice pe principalele sectoare industriale in ultimii doi ani

Acestea sunt examinate in continutul prezentului subcapitol al analizei, pentru a furniza o imagine mai clara asupra dinamicii fiecaruia in parte, dar si in scopul obtinerii unor informatii comparative.  Reprezentarile grafice de la 4 h si, respectiv 4.1.k prezinta evolutia sub aspectul structurii pe sectoare a sectorului IMM industrial , precum si indicii de crestere demografica in situatia fiecarui sector din industrial in intervalul 2000-2009

Graficul 4 h. Evolutia in structura a IMM active in industrie pe sub-sectoare, in intervalul 2000-2009

Sursa: INS, MEF, ONRC date provizorii, calcule propriI

Fenomenul demografic de ansamblu caracterizat ca fiind negativ se produce pe fondul scaderii in toate sectoarele industriale in anul 2009 comparativ cu 2008 Acestea pot fi si explicatiile pentru care totusi la nivel de structura distributia IMM pe principalele sectoare industriale redata prin intermediul reprezentarii grafice de la nr. 4.1.h., se mentine relativ identica in ultimii doi ani.

Analiza de profunzime scoate in evidenta situatii particulare deosebite in cee ce priveste evolutia demografica pe termen scurt a unor ramuri industriale care apar ca fiind cele mai afectate.

Astfel,

• IMMurile din industria alimentara scad ca numar absolut in anul 2009 comparativ cu anul anterior, dar totusi numarul lor se mentine superior celui din anul 2007, care a fost primul an de dupa aderarea, cand IMMurile din aceasta ramura de activitate s-au confruntat cu cea mai severa scadere.  Desi se inregistreaza reducerea dinamicii de crestere a numarului de IMM in anul 2009, dupa ce situatie se redresase in 2008, aceasta nu s-a reflectat imediat in cifrele relative, respectiv ponderea in totalul IMM din sectorul Industrial care pe fondul altor miscari interne in cadrul acestei categorii, s-a mentinut la valoarea de 18,2% din numarul total al IMM din Industrie. De altfel, desi caracterizate prin indici anuali de crestere la valori relativ modeste, cu toate acestea, din punct de vedere demografic isi mentin o pondere relativ constanta in structura de ansamblu a sectorului industrial de-alungul intervalului de analiza;

• Numarul IMM din industria textila a crescut in anul 2008 atingand cifra de 8.692, ca ulterior in anul 2009 sa se confrunte cu o reducere la 7.595 unitati. De altfel, pentru IMM din industria textila, anul 2007 a fost cel mai dificil, cand s-a consemnat dinamica negativa cea mai severa. In aceste circumstante oscilatorii de la una la altul, totusi dinamica pe termen lung, respectiv raportat la anul 2000, arata un indice de crestere pozitiv (168,3%), fara a putea fi caracterizat ca fiind spectaculos pentru o industrie in care se presuma ca sunt avantaje comparative si competitive, cladite pe o traditie industriala accumulata in decenii. Cat priveste aspectul de structura IMMurile din industria textila au pondere care a variat destul de nesemnificativ in pofida acestor pierderi de unitati absolute, respectiv de la 12,8% in 2007, la 13,6% in 2008 si, au scazut usor la 13,0% in ultimul an al analizei.

• Nu in ultimul rand, IMMurile din industria lemnului s-au confruntat cu probleme de dinamica similare sectorului de industrie textila, si anume faptul ca prezinta oscilatii anuale semnificative in cifre absolute, dar isi mentin o participare relativ stabila in distributia pe sectoare comparativ cu inceputul intervalul de timp luat in analiza, respectiv la 11,7-11,9%.

Pe de o parte, oscilatiile anuale cu sens de crestere ale numarului de IMM din industria prelucrarii produselor alimentare, textila si mobila pot fi corelate cu faptul ca factorii competitivi si barierele la intrare in afaceri in acesta subramura industriala sunt mici in comparatie cu alte industrii si, prin urmare, stimulatori pentru aparitia de firme care intra anual in mediul de afaceri. Pe de alta parte, vulnerabilitatea acestora care poate explica, cel putin in parte, oscilatiile anuale cu sens de descrestere la intervale scurte de timp, poate fi pusa in legatura cu impactul crizei economice si financiare din anul 2009 cand nu a ocolit nicio ramura de activitate industriala sau economica.

Totodata, vulnerabilitatea sectorului IMM din aceste subramuri industriale are legatura cu cresterea standardelor in ceea ce priveste procesele de certificare a managementului calitatii, dar si cu o competitie mult mai ridicata a produselor similare de pe piata interna a Uniunii Europena. In plus, in ceea ce priveste oscilatiile anuale ale numarului de IMM din industria textila poate fi un fenomen corelat cu pierderea avantajelor comparative pentru operatiunile de procesare activa , odata cu aderarea la UE si deplasarea partenerilor traditionali pentru operatiunile in lohn catre alte tari care isi mentin costurile unitare mici cu forta de munca si alte inputuri de productie (de ex.utilitati etc.).

Graficul 4 k. Indicii de crestere a IMM active in industrie, pe sub-ramuri, in intervalul 2000-2007

Sursa: INS, MEF, ONRC, calcule proprii

Evolutii demografice sectoriale foarte diferite pe termen lung

Conservarea pe termen scurt a greutatii specifice a principalelor sectoare industriale, identificata anterior s a petrecut pe fondul actiunii negative a crizei si in contextul unei evolutii foarte diferite de la un sector industrial la celalalt, privit din perspectiva unei perioade de 10 ani, dupa cum reliefeaza graficul nr. 4.1.k. prin intermediul caruia se schiteaza traiectoria si se reda astfel nivelul comparativ al evolutiei fiecarui sector industrial in parte.

Dupa cum se poate observa, dinamica demografica in ultimul an al serie de date este in cadere in toate sectoarele industriale. Urmarirea dinamicii surprinse prin evolutia indicilor de crestere pe o perioada lunga de timp, indica faptul ca doua sectoare industriale au avut o dinamica similara si, dupa cum se poate urmari pe grafic, este cazul IMM din industria alimentara si, respectiv cea a lemnului.

De asemenea, daca evolutia demografica a IMM din alte industrii a fost mereu superioara celorlalte sectoare industriale, cu exceptia IMM din sectorul industriei mecanice, pe intreg parcursul, in schimb, cresterea demografica a IMM in industria chimica s-a accelerat, in special in ultima parte a intervalului, respectiv dupa anul 2007.

Totodata, pe termen lung cea mai dinamica si ridicata crestere demografica a avut loc la nivelul IMM din industria mecanica de-alungul intregului interval de timp raportat la baza de pornire pe care o reprezinta anul 2000, dar si una dintre cele mai abrupte caderi in anul 2009.

De altfel, analiza de profunzime a evolutiilor inregistrate la nivelul subsectorului industriei mecanice, pe subdomenii ale acestei industrii prelucratoare scoate in evidenta o serie de aspecte si mai detaliate, astfel:

in primul rand, evolutia cea mai dinamica IMMurilor din industria prelucratoare raportata la anul de referinta 2000 s-a inregistrat la sub-sectorul masini si echipamente cu o crestere chiar mai spectaculoasa in anul 2008 fata de anul 2000 de (587%) a numarului de IMM active in acest domeniu. Aceasta dinamica s-a reflectat pozitiv in cresterea ponderii IMM din sub-sectorului mecanic in total IMM din industrie, respectiv de la 1,0 % in anul 2000 la 2,8% in 2009

Alte subsectoare cu dinamica cea mai ridicata au fost cele referitoare la prelucrarea mineralelor neferoase (308,6%) urmat de prelucrarea metalelor de baza (261,7%) si industria prelucrarii cauciului si a materialelor plastice (250,3%)

Cu toate aspectele de dinamica negativa inregistrate in anul 2009 in raport cu 2008, situatia nu se deterioreaza in raport cu anul Mai mult decat atat, privit din perspectiva pe cei 10 ani luati in analiza, se poate desprinde fara echivoc concluzia ca exista o tendinta certa de consolidare a sectorului IMM industrial, sustinuta mai ales de rolul sporit al IMM in cadrul industriei mecanice, echipament de transport, echipament electric si optic care castiga teren intr-o dinamica alerta fapt sustinut prin indicii de crestere a numarului de IMM, care evidentiaza dinamica accentuata a numarului de IMM in sub-sectorul industriei prelucrarilor mecanice. Caracteristica este una cu atat mai importanta, cu cat acest sector reprezinta unul cu valoare adaugata mai mare si, implicit, se poate reflecta in sporirea gradului de competitivitate a IMM-urilor romanesti pe piata interna a UE, precum si pe pietele non-UE. De asemnea, din perspectiva Strategiei 2020 adoptate la nivelul UE, IMMurile din subramuri precum constructia de masini si aparatura, de echipamente specializati vor juca un rol important in dezvoltarea intregului sistem economic, in transferul progresului tehnologic si promovarea inovarii la nivelul UE.

Rolul IMM in crearea de locuri de munca

Diminuarea severa a rolului IMM in crearea de locuri de munca in anul 2009

Daca in anii anteriori crizei economice sectorul IMM din Romania juca rolul de creator de noi locuri de munca, in contextul anului 2009 aceasta tendinta a fost intrerupta. Numarul mediu anual de angajati in sector IMM la 31 Decembrie 2009 a scazut cu 11,3% fata de anul anterior.

In conformitate cu datele din bilant, la sfarsitul anului 2009 numarul mediu anual de salariati in sectorul IMM era de 2,63 milioane de persoane fata de 2,96 milioane in anul 2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca. Mai mult decat atat, evolutia indicatorului pe un interval de 10 ani arata ca numarul mediu anual de angajati inregistreaza cu un indice de dinamica negativa de -5% in raport cu anul 2007. Aceasta dinamica negativa accentuata conduce la o scadere a numarului mediu anual de angajati in sectorul IMM sub cel inregistrat la sfarsitul anului 2006 (-3,8% in raport cu anul 2006), in comparatie cu situatia demografica de ansamblu, ilustrata prin evolutia numarului total de IMM care la sfarsitul anului 2009 desi pe o tendinta de scadere se mentine totusi superioara celei inregistrate in anul 2006. 

Reduceri severe ale numarului de personal in anul 2009 comparativ cu 2008 in intreprinderile din categoria mijlocie

Reduceri ale numarului mediu de angajati s-au inregistrat atat pe total sector IMM, cat si la nivelul fiecarei categorii de marime. In schimb, comparativ cu 2008, dinamica negativa cea mai puternica au avut loc la categoria mijlocie de intreprinderi (-13,5%) , urmate de intreprinderile mici cu -12,1% si, in al treilea rand, la microintreprinderi (-8,2%).,

La o prima examinare, ar exista tentatia de a explica reducerea mai puternica a numarului de angajati in intreprinderile mijlocii prin masurile de restructurare mai severe introduse de acestea pentru a face fata impactului crizei financiare si economice si aceasta intrucat avand un numar mai mare de personal (50-249 de angajati) au avut un spatiu mai larg de a opera ajustari de personal in vederea restructurarii costurilor pentru a face fata noului context financiar al crizei.   Aceasta in timp ce, in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, numarul total de angajati fiind mult mai mic, aceste ajustari de personal nu putea fi efectuate fara afectarea functiilor de baza ale oricarei firme si, respectiv, buna functionare in continuare a acestora. In consecinta, acestea au avut un spatiu mai mic de a opera ajustari de personal. Realitatea ilustrata prin indicatorii derivati cu referire la media numarului de persoane angajate intr-o intreprindere, pe total si pe clase de marime, arata ca media de angajati pe o microintreprindere a fost de 2,8 persoane in 2008 si, respectiv 2,7 persoane in 2009. In cazul intreprinderilor mici, media numarului de angajati ce revine pe o firma a fost 20,3 persoane in ambii ani luati in analiza, in timp ce, media numarului de angajati intr-o firma mijlocie s-a ridicat la 103,8 persoane in anul 2008 si, respectiv 104,1 persoane in anul 2009. Prin urmare, reducerea numarului mediu anual de angajati nu isi are cauzele in diminuarea mediei de angajati la nivelul unei firme din categoriile respective, ci fara echivoc trebuie pusa in legatura cu scaderea de ansamblu a numarului de firme.

Astfel, aprofundarea prin analiza comparativa a indicilor de crestere a numarul mediu de angajati in cei doi ani consecutivi si a indicilor de crestere demografica a numarului de intreprinderi pe categorii de marime ne indica urmatoarele aspecte:

dinamica personalului a urmat indeaproape ca sens si profunzime pe cea a numarului total de intreprinderi mijlocii, fapt ilustrat prin scaderea cu 3,5% dinamica numarului de intreprinderi mijlocii in 2009 in raport cu anul 2008, si, respectiv 3,4% dinamica numarului mediu anual de personal la aceasta categorie de intreprinderi comparativ cu acelasi moment al anului 2008.

in timp ce la microintreprinderi, dinamica negativa a numarului de firme a reprezentat o scadere cu 4,9% in raport cu anul anterior, in timp ce dinamica negativa a personalului angajat a fost de -8,2% in raport cu anul 2008, deschizand practic cel mai mare ecart si evidentiind faptul ca dinamica negativa a numarului mediu de personal a depasit pe cea a numarului de microintreprinderi. 

In fapt, ponderea mare a microintreprinderilor in structura demografica de ansamblu a sectorului IMM, coroborat cu descresterea usoara de 0,1 persoane a mediei de angajati pe o microintreprindere in anul 2009 explica dinamica negativa accentuata a persoanlului la nivelul intregului sector IMM, conducand la scaderea numarului mediu anual de personal sub nivelul celui realizat la sfarsitul anului 2006.

Graficul 4.2.a. Numarul mediu de angajati in sector IMM pe categorii de marime a intreprinderilor in perioada 2001-2009

Sursa:ONRC date provizorii si calcule proprii

Distributia numarului de angajati in IMM intre cele trei categorii de marime este relativ egala si stabila in timp.

Temperarea cresterii numarului mediu anual de angajati in toate sectoarele de activitate in 2009 comparativ cu anul de referinta 2001.

IMMurile din toate sectoarele de activitate economica raporteaza reduceri ale numarului mediu anual de personal, dar cea mai mare scadere de 128.805 locuri de munca se raporteaza in Servicii, urmate de IMM din industrie printr-o diminuare absoluta de 108.075 locuri ocupate. Pierderea anuala a numarului de personal angajat in IMM ocupate in sectorul Constructii s-a ridicat la 85.247 locuri de munca.

Practic dinamicii ridicate din ultimii ani a numarului mediu de personal angajat in IMM din toate sectoarele de activitate i-a urmat o temperare a cresterii in anul 2009 in raport cu anul de referinta 2001, in conditiile in care ramane inscrisa pe o dinamica pozitiva. In ceea ce priveste dinamica numarului mediu de angajati din sectorul IMM pe domenii principale de activitate, din datele sintetizate in Tabelul 4.2.b se remarca o crestere permanenta si accentuata in sectoarele industrie, constructii si servicii pana in anul 2008 inclusiv. Doar IMM-urile active in agricultura au inregistrat o usoara oscilatie a numarului de personal angajat, explicabil de altfel prin vulnerabilitatea acestui sector de activitate la factorii conjuncturali anuali. Daca se focalizeaza analiza doar pe cele trei sectoare care au raportat cresteri continue mai mari fata de anul 2001, in sectorul Constructii s-a inregistrat in anul 2008 dinamica cea mai accentuata (+ 121,3%), urmata de Servicii (+ 36,0% ) si de IMM din industrie (+ 22,4%).

De altfel, cresterea spectaculoasa a numarului de angajati in sectorul Constructii din anii anteriori s-a corelat cu cresterea semnificativa a numarului de IMM active in domeniul constructiilor din respectivii ani.

Grafic 4.2.b Evolutia numarului de salariati din sectorul IMM, pe principalele sectoare de activitate in intervalul 2001-2009, 2001=100 Sursa: ONRC date provizorii si calcule proprii

Mai mult decat atat, indicii de crestere din graficul de mai sus, precum si informatiile furnizate de reprezentarea grafica 4.2.b. arata o evolutie diferita a numarului mediu de angajati pe principalele sectoare de activitate

Efectele crizei se pot evidentia si prin faptul ca la IMMurile din industrie s-a inregistrat cea mai grea pierdere de numar de personal, prin faptul ca ocuparea cu personal la sfarsitul anului 2009 a inregistrat un recul de 7-8 ani de zile, in timp ce datele arata la IMM din agricultura, constructii si servicii situatia angajarii a revenit la cea de acum 2-3 ani in urma.

Astfel, este evident ca numarul de angajati in sectorul IMM industrial creste la inceputul intervalului, dupa care se pozitioneaza pe un plafon de stabilitate, in timp ce numarul de salariati in IMM din Servicii si Constructii isi continua evolutia ascendenta de-a lungul intregii perioade, dar cu accente mai puternice in ultimii doi ani. Toata aceasta dinamica pozitiva si accelerata este brusc intrerupta de evolutiile din anul 2009.

Grafic 4.2.c. Numarul mediu anual de angajati din IMM pe sectoare de activitate in intervalul 2001-2009

Sursa: ONRC date provizorii si calcule proprii

Serviciile aduc cel mai mare aport in structura ocuparii din sectorul IMM in anul

Pe fondul scaderii de ansamblu, precum si a reducerii cu o dinamica mai accentuata in sectoarele Constructii si Industrie, greutatea specifica a persoanlului angajat in Servicii creste la 57,0% in anul 2009 fata de 54,9% cat reprezenta in anul 2008.

Astfel, structura pe sectoare principale de activitate ilustrata prin reprezentarea grafica de la 4.2.c. indica faptul ca sectorul Servicii furnizeaza mai mult de jumatate din numarul locurilor de munca ocupate cu personal salariat (57,0%), in timp ce ponderea numarului de angajati in IMM din Constructii scade de la 14,9% in anul 2008 la 13,5 %in 2009. In acest timp, ponderea persoanlului din IMM din agricultura se mentine constanta la 3,0%, in timp ce IMMurile din industrie pierd din importanta in crearea locurilor de munca. Totodata, diminuarea contributiei sectorului industrial in crearea de locuri de munca incepe cu mai multi ani inainte, respectiv din anul 2005, cand conform cu datele prezentate in tabelul nr.4.2.c. reprezenta 34% din numarul mediu anual al angajatilor din sector IMM iar pe fondul unor scaderi anuale atinge cea mai scazuta greutate specifica 26,5% in anul 2009.

Graficul 4.2.c Distributia numarului de salariati din IMM in functie de sectorul de activitate in anul 2006

Sursa: ONRC date provizorii si calcule proprii

De altfel, evolutia numarului mediu de angajati pentru toate sectoarele de activitate pe o serie lunga de ani este completata cu analiza evolutiei structurii personalului redata in Tabelul 4.2.c de mai jos.

Pe termen lung ponderea ocuparii in IMM din sectorul Servicii creste semnificativ in raport cu celelalte sectoare corelandu-se cu structura demografica a numarului de firme care urmeaza o evolutie similara.

Datele prezentate scot in evidenta faptul ca IMM din Servicii desi urmeaza o tendinta oscilatorie, ajung sa detina pe intregul interval mai mult de jumatate din locurile de munca pana la 57,0% in anul 2009. In schimb, trebuie mentionat si faptul ca 47,9% dintre acestia lucreaza in subsectorul Comert din sfera serviciilor.

In acelasi timp, ponderea numarului mediu anual de angajati din Constructii creste continuu de la 9,4% in anul 2001 la 14,9% in 2008 ca, ulterior, in anul 2009, sa se diminueze la 13,5%.

Tabel 4.2.c. Evolutia structurii numarului mediu anual de salariati din sectorul IMM, pe principalele sectoare de activitate in intervalul 2001-2009 (-%-)

Sursa: ONRC date provizorii si calcule proprii

Analiza incrucisata faciliteaza examinarea de profunzime a repartizarii numarului mediu anual de salariati pe sectoare de activitate si categorii de marime. Situatia la nivelul anului 2009 este documentata prin datele prezentate in tabelul 4.2.a. si scoate in evidenta o serie tendinte si legaturi semnificative.

Tabel 4.2.a Structura numarului de angajati in IMM, pe categorii de marime si sectoare de activitate in 2009 (-%-)

Sursa: ONRC date provizorii si calcule proprii

Astfel, se evidentiaza ca:  

i)         Greutatea specifica a celor ce lucreaza in Servicii se coreleaza negativ cu clasa de marime, respectiv ponderea celor cuprinsi in acest sector de activitate creste pe masura ce intreprinderile sunt mai mici, ajungand la 74,5% in cazul microintreprinderilor;

ii)       pe o tendinta inversa se inscrie numarul de angajati din industrie, care creste substantial odata cu categoria de marime a firmei, de la 11% la microintreprinderi ajungand la 42,0% la categoria mijlocie, fata de o medie pe total industrie de 26,5%;

iii)     in sectorul Constructii se subliniaza o legatura similara intre marimea intreprinderii si cresterea ponderii numarului de personal angajat, desi legatura este mai scazuta ca intensitate fapt ilustrat prin ponderi realtiv egale la ambele categorii de intreprinderi mici si, respectiv mijlocii 14,6% fata de 11,0% grad de cuprindere in microintreprinderi active in domeniul Constructiilor. De altfel, spre deosebire de anii anteriori reprezinta o deteriorare a greutatii specifice a firmelor mijlocii din Constructii in furnizarea de locuri de munca.

iv)      in sectorul agricol nu se identifica nici o legatura de cauzalitate intre categoria de marime a firmelor si ponderea numarului de angajati ocupati in aceasta sefera de activitate economica.

Variatia in ceea ce priveste media numarului de anagajati intr-o firma, din 2008 in 2009, analizata pe sectoare de activitate si clase de marime, arata diferente semnificative si interesante, dupa cum este ilustrat prin tabelul de mai jos. 

Tabel nr.4.2.c. Variatia relativa a mediei numarului de angajati ce revine pe o intreprindere, in 2008+2009

• Datele din tabel ilustreaza ca media pe o firma a scazut la toate microintreprinderile indiferent de sectorul in care activeaza, facandu-le inca si mai vulnerabile. Totusi,care a fost cel mai putin afectat este reprezentat de catre microintreprinderile din "Alte servicii" categorie care, in mod obisnuit, cuprinde firme ce efectueaza servicii cu valoarea adaugata mare. Pe de alta parte, microintreprinderile din constructii, agricultura, industrie, precum si transporturi si comunicatii si-au vazut redusa marimea medie a numarului de personal cu 6-7%.

• Intreprinderile mici, precum si cele mijlocii au fost mai putin afectate si, deasemenea, merita a fi mentionat faptul ca o usoara crestere in marimea medie a numarului de personal ce revine pe o firma s-a inregistrat in cazul particular al intreprinderilor mici din agricultura si a celor din aceeasi clasa de marime dar din domeniul "alte servicii" la care se adauga, dupa cum se poate observa, firmele mijlocii din transporturi si comunicatii.
• Aceste rezultate mixte sugereaza ca politicile de ocupare ar trebui sa fie orientate pe sectoare si clase de marime a intreprinderilor cu valori tinta diferite si instrumente adecvate specificului sectoarelor de activitate si claselor de marime ale intreprinderilor, de natura se promoveze schimbarea necesara in modelul de afaceri indreptat mai mult catre firmele productive.