IDENTIFICAREA CERINTELOR SI APLICAREA NORMELOR DE CALITATE

IDENTIFICAREA CERINTELOR SI APLICAREA NORMELOR DE CALITATE

In domeniul calitatii, in etapa actuala, se manifesta doua tendinte definitorii - imbunatatirea considerabila a calitatii produselor si reducerea substantiala a costurilor calitatii, ambele fiind impuse de preferintele consumatorilor si intensificarea concurentei. In cazul controlului calitatii este necesar sa se stabileasca obiectivele strategice ale calitatii. Acestea, la randul lor, depind de principalii factori ai calitatii : 1) Pietele; 2) Personalul; 3) Resursele financiare; 4) Materialele; 5) Utilajele si tehnologiile folosite; 6) Managementul firmei.

Pietele. Clientii cer si obtin produse si servicii tot mai bune pe masura cresterii pretentiilor lor antrenate de progres. Pietele - ca locuri in care se intalneste cererea si oferta, devin tot mai exigente din ambele parti si se specializeaza functional. Ca atare, un obiectiv determinant al controlului calitatii in cadrul firmelor este de a asigura flexibilitate in satisfacerea cererii care se specializeaza. Aici este vorba de fixarea performantelor produselor care se cer urmarite si imbunatatite, cum ar fi productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea poluarii de orice fel. Asociat acestora se cer create conditii tehnologice - echipamente si metode de control apte sa identifice si sa masoare performantele calitative ale produselor.

Personalul. Odata ce se schimba produsele, iar pietele devin tot mai exigente, personalul de conceptie si cel executant necesita noi cunostinte si deprinderi care se pot obtine prin educatie continua la locul de munca si in institutiile de invatamant. Cercurile de calitate din practica firmelor japoneze sunt o expresie elocventa a cerintei de acumulare de cunostinte in domeniu ca si de stimulare a creativitatii oamenilor.

Folosirea sistemelor flexibile de productie, a robotilor industriali si a calculatoarelor, accentueaza sensibilitatea dependentei tehnicii de calitatea materiilor prime, a pieselor si componentelor folosite. Acestea impun intensificarea exigentei de control la locurile de munca. Pretentiile fata de calitatea pe care o asigura lucratorii la locurile de munca sunt exprimate prin obiective cum ar fi cel preconizat de extinderea conceptului de control al calitatii productiei, avand ca impact "zero defecte".

Resursele financiare. Intrucat intensificarea concurentei reduce profiturile, se cauta mobilizarea tuturor rezervelor de reducere a costurilor de productie. O cale importanta pentru atingerea acestui scop este cresterea productivitatii muncii prin automatizare, dar automatizarea necesita investitii care la randul lor genereaza noi costuri cu amortizarea, mentenanta si asigurarile pentru reducerea riscurilor, asa incat efectul automatizarii asupra reducerii costurilor apare diminuat. Ramane sa se actioneze asupra costurilor calitatii insasi. Directiile de actionare depind de conditiile interne si externe ale firmei. Daca, de exemplu, costul service-ului produsului in garantie este mare, iar cel de prevenire a defectelor sau de exercitare a controlului in uzina producatoare este mic, inseamna ca este necesar sa se modifice orientarea uzinei, accentuandu-se preocuparile pentru prevenirea defectelor si pentru executia controlului calitatii pe fluxurile tehnologice. Cazul invers se intampla mai rar.

Materialele. Solicitarile produselor in exploatare s-au intensificat. Materialele din care se fabrica produsele se schimba si se diversifica in mod corespunzator. Ca atare simpla inspectie vizuala si testarea prin incercari sumare a materialelor nu mai asigura conditiile cerute de calitatea produselor. Se impune folosirea probelor fizice si chimice de laborator si a unor echipamente de control adecvate.

Utilajele si tehnologiile folosite. Cu cat firmele mecanizeaza si automatizeaza mai mult procesele de productie in vederea cresterii productivitatii muncii si imbunatatirii folosirii materiilor prime si materialelor, cu atat mai mult se pune accentul pe cresterea nivelului calitatii pieselor si subansamblurilor si pe stabilitatea calitatii acestora. Asadar, daca firma prevede sa mecanizeze si sa automatizeze noi procese in viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate in aceste procese va trebui aliniata la noile conditii.

Managementul. Impactul asupra calitatii, determinat de actiunile asupra factorilor calitatii este maxim atunci cand actiunile respective sunt coordonate. Este indiscutabil ca managementul firmei este singurul in masura sa coreleze eforturile tuturor compartimentelor care au responsabilitati in asigurarea calitatii produselor si serviciilor livrate pe piata. Daca acest management nu este in stare s-o faca, va avea de suferit calitatea, iar firmei nu-i va merge bine.

CONCEPTUL DE CONTROL AL CALITATII

Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si verificarea continua a starii unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specificate sunt satisfacute.

Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate.

Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca  una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici

Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele specificate, prin examinarea si aducerea de probe tangibile.

Utilizarea standardelor internationale ISO 9000

Standardele ISO 9000 au fost dezvoltate, in principal in scopul facilitarii relatiilor comerciale, mai ales la nivel regional si international si pentru a da mai multa incredere clientilor privind capacitatea unui anumit furnizor de a satisface in mod constant cerintele referitoare la calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera.

Familia de standarde ISO 9000 cuprinde patru standarde de baza, insotite de un numar de rapoarte tehnice

ISO 9000- Sisteme de management al calitatii. Principii de baza si vocabular

ISO 9001- Sisteme de management al calitatii. Cerinte

ISO 9004- Sisteme de management al calitatii. Ghid pentru imbunatatirea performantelor

ISO 10011- Ghid pentru auditarea sistemelor de mangement al calitatii

ELEMENTE DE ASIGURARE A CALITATII IN PROCESELE DE PRODUCTIE

Planificarea tinerii sub control a proceselor presupune specificarea operatiilor de productie prin instructiuni de lucru documentate si stabilirea tehnicilor de verificare a calitatii pe fluxul de fabricatie.

Asigurarea capabilitatii proceselor se face atat din punct de vedere cantitativ, ceea ce presupune corelarea capacitatii de productie a sectiei, utilajului sau intreprinderii cu productia programata, cat si calitativ, aceasta insemnand capacitatea de a realiza produse in limitele de toleranta stabilite prin documentatia tehnologica de fabricatie. Analiza cantitativa a capabilitatii se face prin elaborarea balantei de capacitate la inceputul perioadei de plan. Analiza calitativa se face prin studii statistice.

Asigurarea utilitatilor si conditiilor de mediu, presupune controlul si verificarea periodica a materialelor si facilitatilor auxiliare cum ar fi apa, aerul comprimat, energia electrica si produsele chimice utilizate in productie, pentru a se asigura uniformitatea efectului lor asupra proceselor de fabricatie.

Identificarea si trasabilitatea materialelor pe fluxul de fabricatie se face prin marca de identificare unica care cuprinde: lotul de fabricatie sau de receptie; numarul sau seria de fabricatie; comanda interna de fabricatie sau contractul de livrare.

Tinerea sub control a echipamentelor se refera la verificarea utilajelor de productie, a dispozitivelor, sculelor, instrumentelor de masurare, in ceea ce priveste exactitatea si fidelitatea. O atentie deosebita se acorda calculatoarelor utilizate pentru controlul proceselor si mentenantei software-ului asociat. Pentru a se asigura capabilitatea continua a proceselor trebuie stabilit un program de mentenanta preventiva a echipamentelor de productie

Asigurarea documentatiei necesare presupune elaborarea procedurilor operationale, a instructiunilor de lucru, a planurilor de calitate si tinerea sub control a difuzarii acestora in cadrul intreprinderii.

Stadiul verificarilor materialelor se identifica pe tot parcursul productiei. O astfel de identificare poate lua forma de stampile, etichete sau inspectii pe containerul de transport intern. Identificarea trebuie sa includa posibilitatea de a deosebi materialele verificate de cele neverificate si indicarea acceptarii la punctul de verificare.

Tinerea sub control a modificarilor presupune evaluarea produsului dupa orice modificare a sculelor, echipamentelor, materialelor sau procesului tehnologic. De asemenea, orice modificare trebuie documentata prin proceduri si comunicata factorilor responsabili.

Verificarea produselor se face inainte de prelucrare, pe fluxul de fabricatie si la final, prin metode si tehnologii de control adecvate, stabilite in functie de caracterul productiei si caracteristicile produselor fabricate.

Abaterile de la calitate reprezinta neconformitati. Tinerea sub control a neconformitatilor presupune identificarea acestora pe fluxul de fabricatie, izolare, solutionare si prevenirea repetarii. Solutionarea inseamna alegerea uneia din urmatoarele actiuni posibile: repararea, reprelucrarea (retusarea), declasarea (intr-o clasa inferioara de calitate) sau rebutarea. In prealabil, este necesar sa se evalueze efectele potentiale ale neconformitatii constatate asupra caracteristicilor produsului, dar si asupra continuitatii procesului de fabricatie.

Actiunile corective au la baza analiza de tip cauza-efect, care implica identificarea si inlaturarea factorilor care au determinat abateri de la calitate. Aceste actiuni, care pot consta in modificari ale procesului tehnologic, ale materialelor sau echipamentelor de productie au rol de a preveni repetarea pe viitor a unei neconformitati.

Prin ce se caracterizeaza controlul calitatii productiei

Imbunatatirea calitatii productiei are ca scop minimizarea defectelor de fabricatie. Controlul calitatii are atat un rol pasiv de depistare, constatare si inregistrare a defectelor calitative ( neconformitatilor , cat si un rol activ de a influenta productia in sensul prevenirii aparitiei defectelor.

Controlul calitatii semnaleaza abaterile de la calitatea prescrisa si permite stabilirea corectiilor care trebuie aduse materialelor aprovizionate si/sau elementelor procesului de productie .