Disparitati regionale in dezvoltarea IMM in Romania

Disparitati regionale in dezvoltarea IMM in Romania

Politica de dezvoltare regionala reprezinta ansamblul politicilor elaborate de Guvern, prin organele administratiei publice centrale, de autoritatile administratiei publice locale si organismele regionale specializate, cu consultarea partenerilor socio economici implicati, in scopul asigurarii cresterii economice si dezvoltarii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite in regiuni de dezvoltare, al imbunatatirii competitivitatii internationale a Romaniei si al reducerii decalajelor economice si sociale existente intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene.

Aplicarea politicilor de dezvoltare regionala se realizeaza in concordanta cu obiectivele si prioritatile generale de dezvoltare a Romaniei, precum si cu obiectivele Uniunii Europene in domeniul coeziunii economice si sociale.

In conformitate cu prevederile lLegeaii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala publicata in Monitorul Oficial nr.577/26 iunie 2004 in Romania s-au format 8 regiuni de dezvoltare pe tot cuprinsul tarii. Regiunile de dezvoltare s-au constituit prin asocierea judetelor vecine in plan geografic si nu sunt unitati teritoriale administrative cu personalitate juridica proprie Regiunile de dezvoltare astfel constituite alacatuiesc cadrul de elaborare, implementare si evaluare a politicilor de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile europene emise de EUROSTAT pentru nivelul al doilea de clasificare teritoriala NUTS 2, existent in Uniunea Europeana.

Principiile care stau la baza realizarii politicii de dezvoltare regionala sunt: subsidiaritatea,descentralizarea si parteneriatul.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala in Romania sunt urmatoarele:

a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltarii echilibrate, recuperarea accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si preintampinarea producerii de noi dezechilibre;

b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea initiativelor si prin valorificarea resurselor locale si regionale, in scopul dezvoltarii economico-sociale durabile si al dezvoltarii culturale a acestora;

c) stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, transfrontaliere, inclusiv in cadrul euroregiunilor, precum si participarea regiunilor de dezvoltare la structurile si organizatiile europene care promoveaza dezvoltarea economico-sociala si institutionala a acestora, in scopul realizarii unor proiecte de interes comun, in conformitate cu acordurile internationale la care Romania este parte.

Tabel nr. a. Indicatori statistici de sinteza la nivelul regiunilor de dezvoltare in anul 2009

Sursa: INS (baza de date TEMPO)

Tabelul a.de mai sus ilustreaza ca in unele dintre regiunile de dezvoltare exista o corelatie pozitiva directa intre greutatea specifica a regiunii la indicatorul numarul total al populatiei, pe total precum si pe principalele medii de resedinta si ponderea pe care o detine regiunea de dezvoltare in numarul total al IMM.

In aceasta situatie de comparatie demografica pozitiva in ceea ce priveste greutatea specifica se numara regiunile Vest, Nord-Vest, Centru și Bucurestști-Ilfov. O corelatie pozitiva dar de mai slaba intensitate se evidentiaza in cazul regiunilor de dezvoltare Nord-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est.

Regiunea Bucuresti Ilfov se abate consitueste intr-constituie o exceptie in sensul ca ponderea pe care o detine la indicatorul numarul de IMM excede cu mult pozitia pe care regiunea o are in ceea ce priveste indicatorii privind populatia Pe de o parte, acest lucru evidentiaza ca infrastructura de IMM din regiunea Bucuresti-Ilfov s-a dezvoltat de asa natura incat sa raspunda unei cereri de consum mult mai mari decat a populatiei rezidente, respectiv sa intampine cererea unui numar important de populatie atrasa din regiunile limitrofe geografic, chiar si din toata tara. De altfel, acest aspect indica faptul ca IMM urile localizate in regiunea Bucuresti-Ilfov aspira la o piata multiregionala si nationala, ceea ce corespunde principiului migratiei cerereii de consum in special pentru produse si servicii de mai mare valoare si complexitate.

De altfel, modul in care infrastructura alcatuita din numarul de intreprinderi mici si mijlocii la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare intampina cererea de consum a populatiei rezidente in arealul geografic descris de limitele regiunii de dezvoltare respective este sintetic relevat prin intermediul datelor din tabelul nr. b.

Tabel nr. b. Indicatori de sinteza la nivelul regiunilor de dezvoltare in anul 2009

Sursa: INS (baza de date TEMPO),ONRC

Valorile supraunitare ale raportului dintre ponderea pe care o detine regiunea in numarul de IMM si, respectiv ponderea la indicatorul privind total populatie pe total si pe cele doua medii de resedinta, populatie urbana si populatie rurala evidentiaza o serie de caracteristici si anume:

Un grad de dezvoltare superior al sectorului IMM; In aceasta situatie se se afla regiunile Nord-Vest, Centru si regiunea Vest;

Faptul ca infrastructura sectorului IMM din acele regiuni are un grad de atractie care depaseste limitele arealul geografic descris de judetele care compun regiunea;

Totodata, evidentiaza potentialul de dezvoltare in continuare al sectorului IMM din respectivele regiuni de dezvoltare. Potentialul suplimentar de dezvoltare se poate traduce prin putere de cumparare regionala, piete mai mari si oportunitati multiplicate, toate la un loc sunt factori favorizanti ai dezvoltarii sectorului IMM, cel putin din punct de vedere numeric.

Regiunile unde raportul dintre cei doi indicatori este subunitar indica faptul ca infrastrcutura de intreprinderi mici si mijlocii corespunde unui grad mai redus de dezvoltare. In aceasta situatie se afla regiuni de dezvoltare precum Nord Est (0,613), Sud-Vest Oltenia ( 0,686) si Sud Muntenia (0,695). In aceste regiuni infrastructura de IMM este ramasa in urma mediului economic de ansamblu la nivel regional, care se poate traduce prin nevoia de infrastructura pentru afaceri suplimentara in masura sa adreseze nevoile populatiei rezidente.

De asemenea, se distinge si o a treia categorie de regiuni de dezvoltare in care infrastructura de intreprinderi mici si mijlocii este subdezvoltata in raport cu populatiea dintr-un mediu de resedinta in timp ce pentru celalalt este corespunzatoare.  Astfel, in aceasta situatie se evidentiaza regiunea Centru care in care infrastructura de IMM este sub nivelul detinut in greutatea specifica a populatie din urban, in timp ce apare ca fiind mult mai bine calibrata in raport cu ponderea in populatiaei din mediul rurala

1. Schimbari in distributia regionala a sectorului IMM din punct de vedere demografic

Astfel, aprofundarea analizei sectorului IMM pe aceasta dimensiune scoate in evidenta urmatoarele:

Grad inca mareridicat de concentrare demografica a IMM in regiunea de dezvoltare Bucuresti Ilfov

Grafic nr 1.a. Distributia IMM pe regiuni de dezvoltare, in anul

  Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Distributia teritoriala a sectorului IMM in Romania la 31 decembrie 2009 redata prin intermediul graficului de mai sus, pune in evidenta urmatoarele aspecte, si anume

i)        Greutatea specifica a regiunilor variaza semnificativ, astfel in timp ce regiunea Bucuresti Ilfov detinea ponderea cea mai importanta, respectiv 24,5% , regiunea Sud Oltenia cumula doar 7,2% din numarul total al IMM inregistrate in Romania

ii)      Procente apropiate in plan demografic au inregistrat 3 dintre regiunile de dezvoltare, si anume Nord Est %), Sud Muntenia (10,6%) si Vest

iii)            in timp ce celelalte 3 regiuni au ponderi superioare care evolueaza de la 14,1% in regiunea Nord-Vest la 12,2% in Centru si respectiv in regiunea Sud Est la 12,2% in Centru si respectiv 14,1% in regiunea Nord-Vest

Dezvoltarea regionala este un concept relativ nou, prin care se urmareste impulsionarea si diversificare activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat.  Totodata, IMM-urile, prin natura lor si scara la care isi desfasoara activitatile sunt foarte conectate la pietele locale si regionale Numai o parte dintre IMM avand capacitatea sa-si desfasoare afacerile cladind o piata nationala sau sa ocupe o nisa pe o piata la scara internationala. Cele mai multe apar local si actioneaza la scara respectiva trasandu-si o piata locala sau regionala. Astfel ca, alaturi de distributia demografica regionala un alt indicator, respectiv densitatea IMM ilustrata prin numarul de IMM la 1000 de locuitori, este extrem de relevant pentru a caracteriza, atat dimensiunea pietelor regionale, cat si evolutia in profunzime a sectorului IMM in Romania.

Grad de specializare a regiunilor de dezvoltare Adancirea analizei la nivelul structurii pe sectoare de activitate in fiecare regiune poate conduce la identificarea relatiei intre gradul de specializare regionala in diferite domenii economice si progresul inregistrat in dezvoltarea sectorului IMM la nivelul regiunii respective.

Din punct de vedere metodologic se face mentiunea ca ponderea fiecarui sector este determinata prin raportarea numarul de firme din diferite sectoare de activitate din regiunea respectiva, la numarul total de IMM din regiune. In graficul cb. se arata structura sistemului economic, pe sectoarele relevante, la nivel de fiecare regiune de dezvoltare asa cum arata la 31 decembrie 2009

Grafic cb. Structura IMM pe sectoare economice, pe regiuni de dezvoltare la 31 decembrie 2009

Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Din grafic se pot desprinde urmatoarele informatii, astfel:

i)        Specializarea in servicii este o caracteristica de baza a sectorului IMM indeplinita atat la nivelul intregii tarii, cat si de catrela nivelul fiecaarei regiunei de dezvoltare in parte. Totusi cea mai puternica reprezentare a sectorului Servicii este in sudul tarii, respectiv in regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov, judecat prin faptul ca 81,0% dintre IMMurile localizate sunt din sectorul Serviciilor. Acesta constatare poate fi explicata de dimensiunea pietei si puterea de cumparare a populatiei rezidente si a celei atrase de Municipiului Bucuresti si judetul Ilfov, la care se adauga consumurile institutiilor publice de interes national localizate in aria geografica a Capitalei ceea ce creaza premisele pentru o cerere corespunzator mai mare si diversificata de servicii pe care IMMurile din aceasta sfera de activitate o valorifica corespunzator;

ii)      Un profil de specializare industriala mai prountat regasim in regiunile Centru (13,3% Nord Est (12,2%) si Vest ( 11,1%) precum si Nord Vest cu (11,0%). De asemenea, se remarca scaderea profilului industrial al sectorului IMM localizat in regiunea Bucuresti-Ilfov, fapt reliefat de procentul de doar 7,2%, IMM active in sectorul industrial din totalul celor localizate in aria geografica respectiva

iii)            Un anume profil agricol mai evident in comparatie cu media pe ansamblul tarii, precum si cu celelalte regiuni se observa in Sud (4,4% din numarul IMM localizate in aria geografica respectiva, Sud-Est si Vest (4,1%) fata de o medie de 2,8% la nivelul intregii tari. Prezenta sporita a IMM din Agricultura in aceste regiuni de dezvoltare se poate explica prin insasi potentialul agricol mai ridicat al acestor zone si al altor factori ce tin de traditii in specializarea fortei de munca;

iv)     CSectorul Constructiile a fost cel mai bine reprezentate in anul 2009 in regiunea de Nord Vest din numarul IMM localizate in acea zona geografica . De altfel, aceasta este si o noutate intervenita in anul 2009 spre deosebire de anii anteriori cand concentrarea mai mare de IMM in Constructii era caracteristica pentru regiunea Bucuresti-Ilfov. Conform, datelor pentru 2009, aceast grad de specializare relativa scade in Bucuresti Ilfov la 11,0%.  Totodata urmarirea structurii IMM din Constructii pe regiuni de dezvoltare in paralel cu distributia IMM din sectorul Industrial scoate in evidenta procente relativ similare fapt ce conduce catre constatarea existentei unui raport de legatura intre gradul de industrializare al regiunii si un profil de specializare in cConstructii mai pronuntat.

Graficul 1.cd. descrie structura sistemului economic regional pe sub-sectoare ale industriei prelucratoare in anul 2009

Grafic 1.cd. Structura IMM pe sub-sectoare industriale, in cadrul regiunilor de dezvoltare, la 31 decembrie 2009

Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Astfel, datele si reprezentarea grafica conduc la urmatoarele constatari:

i)        Referitor la IMMurile din industria prelucrarilor mecanice sunt de remarcat unele schimbari in sensul repozitionarii. Astfel, ponderea IMM active in aceasta ramura evolueaza de la 26,2% in Sud-Est, 24,3% in Bucuresti-Ilfov la 21,9% in Sud Muntenia si in Vest cu 21,5% din numarul IMM localizate in ariile geografice respective;

ii)      IMM-urile din industria textila isi remarca contributia la conturarea profilului industrial, cel mai ridicat in Nord-Est (19,3%) si, respectiv Nord-Vest (17,5%). Desi la modul comparativprin comparatie ponderile cele mai insemnate s-au inregistrat in cele doua regiuni anterior mentionate, totusi dat fiind prezentaa constanta in toate regiunile de dezvoltare se poate face aprecierea ca aceasta ramura industriala este una traditionala pe ansamblu si pentru toate regiunile de dezvoltare;

iii)            IMM-urile din industria alimentara predomina si confera specializarea regiunilor de dezvoltare din Sud-Vest Oltenia (24,5%) si Sud-Est (23 2%). Aceasta concentrare in regiuni cu potential agricol este explicabila prin faptul ca aceasta industrieramura, dezvoltata mai ales la scara mica, se localizeaza in apropiere de resursele naturale care constituie materia prima de baza pentru procesarea industriala. Astfel, ponderi importante ale IMM active in agricultura sunt regasite in judetele din zona Campiei de sud, Sud Muntenia (21,5%), precum si in zona Campiei de Vest, respectiv regiunea de dezvoltare Vest ( cu 18,0%). Totodata orientarea implantarii IMMurilor din aceste industrii este legata si de apropierea de zone mari de consum astfel regiunea Bucuresti-Ilfov, care reprezinta cea mai mare piata locala de consum are 14,8% IMM in industria alimentara;

iv)     IMM care activeaza in industria lemnului si produselor din lemn isi remarca prezenta in ponderi superioare in acele regiuni cu potential forestier ridicat, precum si traditie locala. Astfel, se evidentiaza regiunea Nord-Est (20,7%), precum si regiunea de dezvoltare Centru care cumuleaza 19,8% din numarul IMM in total localizate in ariile geografice respective;

v)       In schimb, IMM din industria chimica sunt bine reprezentate in Bucuresti-Ilfov (10,8%) si Sud Muntenia (9,6%) si cu participari mai mici in celelalte regiuni. Si aceasta orientare predilecta a IMM localizate in ariile respective este explicata de faptul ca, in genere, aceasta industrie cere si depinde de tehnologii avansate, calificari mai inalte si expertiza umana si, nu in ultimul rand, este expresia externalizarii si transferurilor (spin offs) rezultatelor cercetarii stiintifice din universitati si alte institutii de cercetare si inovare catre mediul de afaceri inovativ si sfera comercializarii si a schimburilor comerciale;

vi)     Totusi, in termeni comparativi, categoria IMM care activeaza in alte industrii desi detine o cota importanta a activitatilor industriale in toate regiunile de dezvoltare, totusi se distinge si o anume predilectie pentru regiunea Bucuresti-Ilfov si, respectiv Nord Vest (25,1%) ceea ce indica un sistem industrial al acestor regiuni chiar mai dispersat si pe alte sub-ramuri industriale cu valoare adaugata mai mare.

In graficul .de se prezinta structura sistemului economic din regiunile de dezvoltare pe categorii de Servicii la nivelul anului 2009

Grafic 1.de. Structura demografica a IMM din Sectorul Servicii pe regiuni de dezvoltare, in anul 2009

Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Analiza datelor care au stat la baza reprezentarii grafice de mai sus, conduc spre urmatoarele constatari

i)        IMM active in Comert reprezinta cea mai importanta componenta din totalul activitatilor economice in toate cele 8 regiuni de dezvoltare. Totusi, cu un procentaj mai mare in cele sudice, mai ales in Sud-Vest Oltenia cu 59,0%, in Sud-Muntenia, cu 57,7% si in Sud-Est cu 55,1% din numarul lor, Nord-Est Cu 54,7% din totalul IMM active in sfera serviciilor. Preponderenta sectorului comert in aceste regiuni poate fi asociata cu un numar important de mici afaceri de familie si un grad de concentrare mai scazut a activitatilor de distributie, spre deosebire de regiunile mai avansate economic, din Nord-Vest si, mai ales, in cazul Bucuresti-Ilfov inregistreaza doar 39,6% IMM specializate in Comert din totalul celor din Servicii care isi gasesc localizarea in aceasta arie geografica; 

ii)      In schimb, merita de remarcat legatura dintre caracterul mai pronuntat din punct de vedere al orientarii industriale a IMM si faptul ca tot aceste regiuni detin o cota mai ridicata la sub-categoria "Alte servicii respectiv Nord-Vest (34,7%), Vest (37,9%) si Bucuresti-Ilfov (52,3%). In aceasta subcategorie de servicii se regasesc, de regula IMM care ofera servicii financiare, de asigurari, intermedieri de comert exterior, imobiliare si altele servicii cu valoare adaugata mare legate de sprijinirea dezvoltarii afacerilor (consultanta, training, publicitate si PR, etc.).

iii)            In sfarsit, prezenta IMM care furnizeaza servicii de transport si comunicatii ocupa o cota relevanta in Nord-Vest (11,9%), precum si Centru, Sud-Est si Sud Muntenia unde se inregistreaza procente asemanatoare. Acest rezultat indica o relatie stransa intre prezenta industriei si prezenta serviciilor de transport si expeditie, distributie, precum si o relatie directa cu prezenta firmelor cu activitate de comert exterior, alte servicii. De asemenea, aceasta localizare a IMM din sectorul transporturi si comunicatii poate fi pusa in legatura cu pozitia geografica a regiunilor respective si apropierea de pietele din UE.

2. Schimbari in distributia teritoriala a sectorului IMM din punct de vedere al numarului de personal angajat

Corelare intre structura angajatilor si distributia demografica a IMM la nivelul regiunilor de dezvoltare

Principala concluzie care reise din analiza datelor comparative sintetizate in tableul nr. 1.a de mai jos rezida in faptul ca ponderea numarului mediu anual de angajati in sectorul IMM pe regiuni de dezvoltare se coreleaza intr-o mare masura cu distributia demografica a IMM din punct de vedere geografic (a se vedea graficul 1.a) la nivelul fiecareia dintre regiunile de dezvoltare

Tabel 1.a Structura comparativa a numarului de IMM si, respectiv numar mediu anual de angajati in sectorul IMM pe regiuni de dezvoltare in anul 2009

Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Analiza modului in care se distribuie numarul mediu anual de angajati raportat de sectorul IMM la 31 Decembrie 2009 pe regiuni de dezvoltare adauga urmatoarele constatari, astfel:

i)        Cum era si de asteptat in baza corelatiei anterior identificate, regiunea Bucuresti-Ilfov acumuleaza cel mai mare procent de personal angajat, respectiv 23,0%, pondere care se coreleaza cu densitatea geografica mai mare din aceasta regiune

ii)      Exceptand regiunea Bucuresti-Ilfov, celelalte regiuni detin ponderi apropiate in numarul total de angajati in 2009, respectiv intre % in Regiunea de Vest, Sud Muntenia, Sud Est si Centru cu o greutate specifica de 13% si 14% in Nord Vest;

iii)            Cea mai mica pondere in numarul mediu anual de salariati se identifica in regiunea Sud Vest Oltenia (6,5%), greutate specifica care de altfel urmareste indeaproape repartitia demografica de ansamblu ce revine acestei regiuni, 7,2% la numarul de IMMuri inregistrate.

In scopul aprofundarii analizei greutatii specifice a sectorului IMM atat in ceea ce priveste contributia la crearea de locuri de munca in economia romaneasca, cat si pentru a avea un tablou al evolutiilor geografice, pe regiuni de dezvoltare, se apeleaza la un indicator sintetic, respectiv numarul de angajati in sector IMM ce revin la 100 de locuitori, redat in tabelul b. de mai jos:

Tabel 1.b Numar de angajati in sector IMM la 100 de locuitori, pe regiuni de dezvoltare in anul 2009

Sursa: Anuarul statistic, 2009,INS si ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Datele sintetice din tabelul de mai sus conduc la desprinderea urmatoarele concluzii

i)        nivelul mediu pe tara al acestui indicator arata ca 12,4 persoane dintr-o 100 de locuitori la nivel de tara erau angajati in sectorul IMM

ii)      se mentin discrepante majore intre regiunile de dezvoltare, astfel in regiunea Bucuresti-Ilfov gradul de ocupare in sectorul IMM era triplu in raport cu media pe ansamblupe tariiara si mai mult decat cvadublu fata de regiunile care inregistreaza cele mai scazute valori, respectiv Nord-Est si Sud-Vest Oltenia;

iii)            cu aceste discrepante regionale accentuate, amplitudinea de variatie fata de valoarea medie pe tara la rindul ei este foarte mare: astfel, clivajul cel mai adanc se observa intre regiunea Bucuresti-Ilfov care inregistreaza cel mai mare nivel la acest indicator 32,5 locuri de munca in sector IMM la 100 locuitori, fata de valoarea cea mai mica de 7,5 locuri de munca in sector IMM la 100 locuitori, inregistrata de regiunea de Nord-Est si Sud-Vest Oltenia

Pentru a conchide cu privire la acest aspect al analizei,regiunea Bucuresti Ilfov se mentine lider in ceea ce priveste gradul de ocupare al locuitorilor sai in sectorul IMM

Densitatea sectorului IMM in profil regional

Dupa cum s-a afirmat IMM-urile, prin natura lor si scara la care isi desfasoara activitatile sunt foarte conectate la piata locala, cele mai multe apar local si actioneaza local sau regional. Astfel ca, numarul de IMM la 1000 de locuitori, indicator care ilustreaza densitatea IMM, este extrem de relevant pentru a caracteriza, atat dimensiunea pietelor regionale, cat si evolutia in profunzime a sectorului IMM in Romania.

Regiunea Bucuresti-Ilfov se distanteaza semnificativ in raport cu valorile medii pe ansamblul tarii, precum si fata de valorile inregistrate in celelalte regiuni de dezvoltare

Tabel 1.c Numar de IMM la 1000 de locuitori, pe regiuni de dezvoltare in anul 2009

Sursa: Anuarul statistic, 2009,INS si ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

De altfel, datele cuprinse in reprezentarea grafica de mai jos redau numarul de IMM-uri raportat la 1000 de locuitori in 2009 pe regiuni de dezvoltare scotand in evidenta urmatoarele aspecte:

iv)            Amplitudine mare de variatie a indicatorului intre regiunile de dezvoltare, interval marcat pe latura de jors de cea mai mica densitate de 9 IMM-uri /1000 de locuitori in Nord-Est si, pe cea de sus, marcata printr-un nivel de de IMM-uri/1000 de locuitori in regiunea Bucuresti-Ilfov

v)      daca se excepteaza valorile de densitate obtinute in regiunea Bucuresti-Ilfov distributia regionala a densitatii IMM la 1000 locuitori apare mai bine echilibrata in celelalte regiuni

Cu toata aceasta omogenitate intre cele 7 regiuni, ecartul care desparte regiunea Bucuresti-Ilfov de acestea s-a accentuat in anul 2009 comparativ cu anii anteriori. De altfel, acest aspect se poate urmari mai facil pe harta de mai jos.

Grafic af. Numar de IMM la 1000 locuitori, pe regiuni de dezvoltare in 2009

		Nord Vest
	Vest
						Sud Muntenia

AR

CS

BH

HD

AB

GJ

MH

DJ

VL

TL

AG

DB

GR

SB

BV

PH

BUC

CV

BZ

CL

IL

BR

CT

TL

GL

VR

BC

NT

HR

SV

BN

SM

SJ

TM

OT

	Bucuresti-Ilfov

Sursa: Anuarul statistic INS, ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

Prin urmare, nu numai ca regiunea Bucuresti-Ilfov obtine cea mai ridicata participare a IMM la crearea de locuri de munca, dar se remarca si prin densitatea cea mai ridicata a lucratorilor din sector IMM, ceea ce conduce la mentinerea si chiar adancirea decalajelor intre situatia sectorului IMM din aceasta regiune si celelalte regiuni de dezvoltare.

. Dimensiunea regionala a performantelor economice din sector IMM

Costul cu forta de munca, in special in IMM-uri, variaza in functie de conditiile de pe piata locala de forta de munca, in special la capitolul salarizare, fapt care explica de altfel diferentele regionale semnificative inregistrate la acest indicator ilustrate prin intermediul hartii de mai jos.

Cu exceptia sectorului IMM din regiunea Bucuresti-Ilfov, costurile cu forta de munca sunt relativ apropiate in toate regiunile de dezvoltare atat in 2008, cat si 2009

Grafic ga Evolutia costurilor cu forta de munca in sector IMM pe regiuni de dezvoltare in perioada 2008-2009

Sursa:ONRC date de bilant 31 decembrie 2009

In schimb in dinamica dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, costurile cu forta de munca au crescut in anul 2009 comparativ cu 2008 in sectorul IMM din toate regiunile de dezvoltare.

Intervalul de variatie a indicilor de crestere este marcat la limita superioara de sectorul IMM din regiunea de dezvoltare de Vest (119%) si la cea inferioara prin inregistrarea celui mai scazut nivel al indicelui de crestere de IMM din regiunea de Sud-Est (111%). De asemenea, se observa ca, IMM urile din regiunea Bucuresti-Ilfov care au avut nivelul absolut cel mai ridicat al costurilor inregistreaza in anul 2009 o dinamica moderata In acest timp dinamica in celelalte regiuni a fost chiar si mai apropiata, ceea ce descrie o amplitudinea de variatie redusa.  Acest fapt ar putea fi interpretat si ca un inceput in procesul de reducere a disparitatilor care separa Regiunea Bucuresti Ilfov de celelalte regiuni de dezvoltare, cu conditia ca sa se mentina pe o perioada mai indelungata de timp.

Totodata, manifestarea in parametrii corespunzatori ai acestor fenomene economice ar indica functionarea unei corelatii directe si invers proportionale intre densitatea IMM si nivelul costurilore cu forta de munca. In schimb, in situatia regiunii Bucuresti- Ilfov, desi numarul de IMM la 1000 de locuitori are cel mai ridicat nivel (78,7) in raport cu celelalte ( a se vedea harta fa si peste media pe tara, cu toate acestea costurile cu forta de munca (grafic nr. ga) sunt cele mai mari, fapt care demostreaza lipsa unei corelatii directe sau a unei conditionari reciproce dintre cei doi factori de influenta.

In aceste conditii se poate avansa ipoteza ca nivelul mare al costurilor cu forta de munca din regiunea Bucuresti-Ilfov este mai mult in corelatie cu ponderea mai ridicata pe care o detin IMMurile din sectoare industriale precum industria textila, agricultura si procesarea produselor agricole, activitati care prin natura lor presupun o intensitate sporita a muncii umane.

In concluzie, cele cateva aspecte semnificative rezultate din analiza indicatorilor dezagregati la nivel de regiuni de dezvoltare pot conduce la sublinierea importantei politicilor publice de natura a sprijini dezvoltarea echilibrata a regiunilor de dezvoltare prin stimularea unei densitatii ridicate a IMM in profil teritorial ca factor major de influenta pentru cuprinderea in sfera ocuparii fortei de munca disponibile si, respectiv de reducere a somajului la nivelul regiunilor de dezvoltare

Principalele concluzii Dezvoltarea regionala este un concept relativ nou pentru Romania, prin care se urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat IMM-urile, prin natura lor si scara la care isi desfasoara activitatile sunt foarte conectate la pietele locale si regionale; Greutatea specifica a sectorului IMM pe regiunilor variaza semnificativ, astfel in timp ce regiunea Bucuresti Ilfov detinea ponderea cea mai importanta, respectiv 24,5% , regiunea Sud Oltenia cumula doar 7,2% din numarul total al IMM inregistrate in Romania; Gradul inca mare de ridicat de concentrare demografica a IMM in regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov; Specializare in servicii este o caracteristica de baza a sectorului IMM indeplinita atat la nivelul intregii tari, cati si cel mai pregnant in regiunea Bucuresti Ilfov avand explicatie in dimensiunea pietei si complexintatea consumurilor populatiei si institutiilor; Un profil de specializare industriala mai prountat regasim in regiunile Centru , Nord Est  si Vest precum si Nord-Vest careu si poate fi pus in legaturaasociat cu traditii industriale accumulate si disponibilitatea calificarilor; pProfil agricol mai evident se observa in Sud-Est si Vest si este in legatura cu potentialul agricol local; Constructiile a fost cel mai bine reprezentate in anul 2009 in regiunea de Nord-Vest spre deosebire de anii anteriori cand regiunea Bucuresti Ilfov cumula cel mai ridicat procent al firmelor cu aceasta specializare; Corelare intre structura angajatilor si distributia demografica a IMM la nivel regional regiunea Bucuresti-Ilfov acumuleaza cel mai mare procent de personal angajat, pondere care se coreleaza cu densitatea geografica mai mare din aceasta regiune; dDiscrepante majore intre regiunile de dezvoltare la indicatorul numarul de angajati in sector IMM ce revin la 100 de locuitori; Cu exceptia sectorului IMM din regiunea Bucuresti-Ilfov, costurile cu forta de munca sunt relativ apropiate in toate regiunile de dezvoltare atat in 2008, cat si 2009; Densitatea teritoriala a sectorului IMM variaza semnificativ in profil teritorial, regiunea Bucuresti-Ilfov se distanteaza semnificativ in raport cu valorile medii pe ansamblul tarii, precum si fata de valorile inregistrate in celelalte regiuni de dezvoltare; Cu exceptia sectorului IMM din regiunea Bucuresti-Ilfov, costurile cu forta de munca sunt relativ apropiate in toate regiunile de dezvoltare atat in 2008, cat si 2009; Dinamica mai scazuta a costurilor cu forta de munca in 2009 in regiunea Bucuresti Ilfov si valori de crestere mai mari in celelalte regiuni poate contribui la diminuarea discrepantelor in ceea ce priveste costurile cu forta de munca