EFICIENTA ACTIVITATII DE'MENTENANTA

EFICIENTA ACTIVITATII DE'MENTENANTA

Obiectivele capitolului:

>  demonstrarea necesitatii de a desfasura o activitate de mentenanta eficienta;

>  delimitarea principalelor categorii de indicatori tehnici si economici de eficienta ai acestei activitati;

>  delimitarea etapelor procesului de ameliorare a eficientei.

1. NECESITATEA UNEI ACTIVITATI DE MENTENANTA EFICIENTE

Pe tot parcursul capitolelor anterioare s-a incercat combaterea ideii conform careia mentenanta este o activitate de minima importanta, pe baza careia se pot face economii de cheltuieli in cazul care firma este in criza.

Mai mult, s-a demonstrat importanta mentenantei asupra functionarii de ansamblu a intreprinderii. Amintim aici conceptul novator al domeniului, respectiv Mentenanta Productiva Totala, cu principiile sale de baza (auto-mentenanta, Mentenanta Productiva, "5S') si obiectivele specifice "0'. In plus, s-a demonstrat de ce aceasta filozofie ar trebui sa devina un element al culturii organizationale. Astfel, mentenanta nu mai este considerata un element pur tehnic, care se poate rezolva printr-o interventie punctuala asupra unui utilaj sau asupra unei instalatii.

Domeniul nostru de interes capata in abordarile propuse implicatii legate de misiune, obiective si strategii. Astfel, s-au delimitat in capitolul 1 strategiile specifice acestui domeniu, conducand la ideea ca eficienta mentenantei se manifesta in timp. in plus, pe parcursul cartii s-a demonstrat importanta procesului de ameliorare continua a acestei activitati.

Se cunoaste ca, de regula, firmele fac mari eforturi pentru a sustine strategii de retehnologizare si de crestere a nivelului tehnic al activitatilor productive. Sustinerea acestora se poate face numai prin promovarea unei activitati de mentenanta moderne si a unei strategii coerente si in acest domeniu.

Prin urmare, indicatorii de eficienta ai activitatii intreprinderii se inter-conditioneaza cu cei ai mentenantei, din acest motiv, datorita implicatiilor mentionate anterior, mentenanta va trebui sa-si regaseasca locul printre prioritatile de prim rang ale oricarei activitati economice.

intr-o prima abordare a eficientei, consideram ca indicatorii de caracterizare a eficientei mentenantei se pot clasifica in:

>     indicatori tehnici si

>     indicatori economici.

In continuare vom incerca sa detaliem fiecare dintre aceste categorii.

2. INDICATORI TEHNICI DE EFICIENTA A ACTIVITATII DE MENTENANTA

in cele ce urmeaza, vom dezvolta principalii indicatori tehnici de apreciere a eficientei activitatii de mentenanta, clasificati in trei categorii (85, 1996a):

>     Indicatori de disponibilitate

>     Indicatori de fiabilitate

>     Indicatori de eficienta a timpului de functionare

2.1. Indicatori de disponibilitate

Avand notiunea de disponibilitate definita in capitolele anterioare, ne vom
limita la a aminti indicatorii specifici, respectiv

Disponibilitatea medie D_M

Asa cum precizat anterior, disponibilitatea reprezinta acea capacitate a unui utilaj de a indeplini functiunea pentru care a fost conceput. Indicatorul de baza al acestui concept este disponibilitatea medie D_M, definita ca fiind:

unde:

MTBF = media timpului de buna functionare;

MTTR = media timpului total de repunere in functiune.

Se va urmari obtinerea unei D_u cat mai mare, de unde necesitatea obtinerii unei MTBF maxime, implicit un MTTR minim. Implicatiile acestui indicator sunt mult mai profunde, intrucat MTBF depinde de :

>    calitatea conceptiei elementelor componente si a utilajului pe ansamblu;

>    politica de mentenanta;

>    modul de exploatare etc,

iar MTTR este rezultatul progresului in tehnologiile de intretinere si

reparatii, corelate cu organizarea si administrarea activitatilor specifice.

Indisponibilitatea medie I_M

Ca o prima constatare, indisponibilitatea se poate defini ca fiind inversa disponibilitatii, indicatorul de caracterizare fiind indisponibilitatea medie I_M, exprimata astfel:

Ca orientare generala, este necesara reducerea lui I_M, prin masuri care sa conduca la scaderea lui MTTR si cresterea lui MTBF.

2.2. Indicatori de fiabilitate

Ca terminologie de baza in managementul mentenantei, fiabilitatea se poate defini ca fiind probabilitatea ca un anumit sistem tehnic sau produs sa indeplineasca functia pentru care a fost creat, in conditii de lucru date, un anumit timp (35, 1980). in cele ce urmeaza, ne vom rezuma la a evidentia principalii sai indicatori specifici, respectiv:

Fiabilitatea utilajului F_v

Conform definitiilor date in capitolul 5, fiabilitatea unui utilaj va caracteriza probabilitatea ca acesta sa indeplineasca functia pentru care a fost creat,

in care: Np = numar de pene (defectari accidentale) aparute in timpul functionarii; TF = timpul de functionare.

Se va urmari obtinerea unei fiabilitati maxime, corespunzatoare unui numar cat mai redus de pene in functionare, obtinut pe o perioada de timp care se doreste a fi cat mai indelungata. Acest indicator este caracteristic fiecarui tip de utilaj, unele firme constructoare precizand chiar o valoare exacta a lui in anumite conditii de functionare.

Fiabilitatea liniei tehnologice F_L

In mod asemanator definitiei anterioare, fiabilitatea unei linii tehnologice va caracteriza probabilitatea ca aceasta sa indeplineasca functia pentru care a fost creata, in conditii tehnico organizatorice date. Relatia de calcul va fi de tipul (4):

unde: Nu = numarul de unitati de productie din linia tehnologica.

Pentru a obtine o fiabilitate de nivel ridicat, se vor lua masuri de reducerea a numarului de pene ce afecteaza functionarea liniei tehnologice. Un fenomen specific care se poate intalni este cel de redundanta a utilajelor, respectiv posibilitatea ca sarcinile care revin unui utilaj sa poata fi preluate de

altul similar, fara a intrerupe functionarea liniei tehnologice.

2.3. Indicatori de eficienta a timpului de functionare

La baza calculului acestor indicatori va sta structura diagramei de timp de functionare a utilajului, prezentata schematic in Figura 1

Figura 1. Diagrama de timp a utilajului

Cunoscand cat de important este ca un echipament sa functioneze util, evidentiem urmatorii indicatori de eficienta:

> Rata bruta de functionare RBF

Acest indicator caracterizeaza functionarea utilajului prin raportarea timpului brut la timpul total de functionare, conform relatiei (5):

in care Tbf = timpul brut de functionare; Ttf = timpul total de functionare.

Pentru a obtine timpul brut de functionare, din timpul total se deduc categoriile de pierderi de timp datorate opririlor utilajelor din cauze tehnice. Se va urmari in consecinta ca Tbf sa fie cat mai apropriat de Ttf.

> Rata de performanta RP

Rata de performanta va caracteriza eficienta utilizarii masinii la parametrii tehnologici maximi. Prin urmare, se va exprima prin relatia (6):

in care: Tnf = timpul net de functionare

Diferentierea timpului net de functionare de cel brut se va face prin intermediul ecartului de performanta, respectiv diferenta intre parametrii nominali de functionare si cei efectiv realizati. Indicatorul caracterizeaza deci functionarea efectiva a utilajului, fara a lua in considerare opririle pentru reparatii deduse in cadrul RBF.

>Rata calitatii in functionare RCF

Acest indicator se va exprima ca raport intre timpul util de functionare si cel net, conform relatiei (7):

in care : Tu = timp util de functionare.

Functionarea neta a utilajului se va calcula deducand din Tnf (descris anterior) timpul de functionare in care utilajul realizeaza produse neconforme cu cerintele procesului. in acest mod se va caracteriza calitatea functionarii utilajului, evidentiind utilizarea echipamentului pentru realizarea de produse corespunzatoare calitativ.

> Rata randamentului sintetic RRS

Totalitatea influentelor ce actioneaza asupra timpului total de functionare,
se exprima prin acest indicator denumit "sintetic' (sintetizeaza esenta in
fluentelor), calculat conform relatiei (8):

Indicatorul va caracteriza deci eficienta utilizarii timpului total de functionare a utilajului. Calculul lui RRS reprezinta o "revolutie' in domeniul managementului mentenantei, prin implicatiile sale fiind echivalent cu M.P.T.

Asa cum se poate deduce cu usurinta, intre indicatorii enumerati mai sus exista urmatoarea relatie (9):

RRS = RBFxRPxRCF (9)

Calculul riguros al unui astfel de indicator este considerat a fi o activitate de echipa de cercetare, care ar trebui sa aiba la dispozitie date privind functionarea unui anumit tip de utilaj pe o perioada indelungata de timp. Din acest motiv, s-a considerat ca fiind utila exemplificarea de valori ale indicatorilor pentru diverse categorii de utilaje (85, 1996a) (Tabelul 1.).

Tabelul 1. Valori ale indicatorilor de performanta ai timpului de utilizare a masinii.

In final, deducem ca obiectivul managerilor de productie, calitate si mentenanta va fi gasirea de cai si mijloace de obtinere a unei RRS cat mai mare, aceasta implicand reducerea tuturor categoriilor de timp care contribuie la reducerea functionarii utile.

Se observa ca RRS cade in sarcina mai multor compartimente si servicii ale intreprinderii, capatand o influenta globala, similara celei a M.P.T. Desi importanta RRS este deosebita pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii, in cercetarile efectuate s-a constat cu regret ca nu este cunoscut de catre managerii serviciilor de mentenanta din intreprinderile romanesti. Singurele elemente care se cunosc, mai ales in plan teoretic, sunt cele legate de diversele categorii de timp specifice utilajelor.

3. INDICATORI ECONOMICI DE EFICIENTA A ACTIVITATII DE MENTENANTA

Pentru calculul eficientei economice a activitatii de mentenanta utilizam doua categorii de indicatori:

>     curenti si

>     bugetari.

In cele ce urmeaza, vom incerca sa dezvoltam fiecare din aceste categorii.

3.1. Indicatori curenti de calcul al eficientei economice

In aceasta categorie se regasesc acei indicatori pe care serviciul de mentenanta ii utilizeaza in activitatea zilnica. De regula, sunt relativ usor de interpretat, iar calculul lor nu necesita abilitati deosebite din partea managerilor. Dintre acestia amintim:

>  Eficienta serviciului de mentenanta E_M

Asa cum am precizat anterior, o mentenanta eficienta trebuie sa stabileasca un raport optim intre cheltuieli si valoarea bunurilor intretinute. Ca urmare, E_M se va exprima prin relatia:

unde C, = cost al sistemului de mentenanta de tipul i (curativa sau preventiva);

V_act = valoarea din activ a bunurilor de intretinut.

Cheltuielile de mentenanta se pot descompune pe categorii, asa cum am procedat in capitolele anterioare. in afara de utilizarea curenta din cadrul compartimentului de mentenanta, indicatorul poate servi ca baza de comparatie a eficientei pentru firme de acelasi profil. Utilitatea acestui indicator se va face simtita in conditiile in care se va incerca dimensionarea bugetului compartimentului de mentenanta.

>  Eficienta activitatilor de mentenanta E_AM

Activitatea de mentenanta se desfasoara corespunzator daca sunt evitate pe cat posibil defectarile. Acest aspect este exprimat extrem de sintetic de E_AM, conform urmatoarei relatii (11):

in care: C_d = costul defectarii (definit intr-un capitol anterior); = costul total al activitatilor corespunzatoare politicilor de mentenanta i.

Indicatorul va exprima deci raportul dintre costul defectarii si cel al mentenantei, respectiv relatia dintre interventie si consecinte. Va constitui de asemenea un element de referinta pentru activitatea compartimentului, fiind utilizat in mod special pentru elementele-cheie ale sistemului tehnic intretinut.

> Eficienta activitatii preventive E_p

Indicatorul E_p va exprima impactul activitatilor preventive asupra cheltuielilor totale ale mentenantei. Ca relatie de calcul vom avea (12):

unde: C_p = costul mentenantei preventive.

Indicatorul caracterizeaza politica de mentenanta preventiva, in raport cu celelalte modalitati de efectuare a acestor activitati. Tinand cont e faptul ca cele mai adecvate politici de mentenanta sunt cele preventive, este de dorit ca marimea acestui indicator sa tinda catre 1.

> Eficienta activitatii curative E_c

In mod similar lui E_p, indicatorul E_c va exprima ponderea activitatilor curative in cheltuielile totale ale mentenantei. Ca relatie de calcul vom avea:

unde:C_c = costul mentenantei curative.

Indicatorul va caracteriza impactul politicilor de mentenanta curativa in raport cu cele preventive. Tinand cont de faptul ca politicile curative cele mai adecvate sunt caracteristice nivelelor inferioare de dezvoltare a mentenantei, este de dorit ca marimea acestui indicator sa tinda catre 0.

Intre E_p si E_c se observa ca exista relatia:

E_p + E_c = l

> Subcontractarea activitatii de mentenanta S_M

In capitolele anterioare am precizat ca subcontractarea este o alternativa strategica de efectuare a mentenantei, conducand la progres in conditiile in care firma nu-si permite sa finanteze activitati de cercetare in domeniu. Indicatorul de caracterizare a impactului subcontractarii asupra mentenantei se poate exprima prin relatia (15):

in care C_s = costul activitatilor subcontractate.

Indicatorul arata proportia in care se recurge la servicii exterioare pentru rezolvarea sarcinilor de mentenanta. Valoarea optima a acestui indicator este functie de strategia firmei in domeniul mentenantei.

3.2. Indicatori bugetari

Aceasta categorie de indicatori va avea o extensie mai mare decat cei precedenti, intrucat pentru calculul lor va fi nevoie de valori ale rezultatelor de ansamblu ale firmei. Ca urmare, semnificatia lor va fi de ordin general si vor servi la analiza eficientei activitatii la nivel de firma. Intrucat indicatorii pe care ii vom prezenta in continuare nu au denumiri specifice, ne vom limita la a-i nota 7y (j = 1,7). Ca urmare, vom evidentia:

in care: VA = valoarea adaugata.

Indicatorul exprima regasirea costurilor de mentenanta in valoarea adaugata productiei si reprezinta un mijloc de comparatie a eficientei activitatii din compartimente diferite. Poate servi de asemenea ca baza de comparatie a activitatilor de productie din firme cu domenii de activitate diferite.

unde :CA = cifra de afaceri.

Se determina in acest mod proportia in care costurile de mentenanta se regasesc in cifra de afaceri. Ar fi gresit sa spunem ca ar trebui sa se urmareasca o valoare minima a acestui indicator. Este necesar ca mentenanta sa se realizeze la un cost care sa asigure un raport optim, cu specificatia ca indicatorul are valori specifice fiecarei tip de activitate in parte.

unde: Q = cantitatea de produse realizata.

Qm = costurile totale de mentenanta, exprimate prin relatia (19)

C,n = ZCi(19)

Se exprima astfel repartizarea costurilor de mentenanta Cm pe fiecare produs in parte. Indicatorul se poate calcula numai daca productia este omogena sau exprimata in unitati conventionale. in conditiile in care s-ar dori exprimarea acestui indicator pentru un produs specific din mai multe realizate de o intreprindere, ar fi necesara delimitarea costurilor de mentenanta aferente (dificil de calculat).

in care: I = costul de indisponibilitate

In acest mod se atrage atentia asupra consecintei activitatii de mentenanta, respectiv indisponibilitatea, in rezultatul final. Este un indicator de caracterizare a eficientei economice a activitatii de mentenanta, intrucat, asa cum s-a dovedit anterior, indisponibilitatea atrage dupa sine o serie intreaga de consecinte asupra desfasurarii productiei.

Intrucat in plus fata de (17) intervine I, valoarea optima a indicatorului va trebui sa se apropie de I₂.

unde:

C_gr = costul global redus.

Qk = cantitatea de produse realizata pe utilajul k.

Indicatorul va caracteriza repartizarea costului global redus pe fiecare produs in parte si pe tip de utilaj, in conditiile in care productia ar fi omogena. Calculul este valabil pentru perioada de exprimare a C_gn din acest motiv indicatorul va avea o caracteristica dinamica, similara costurilor globale si volumului productiei. Pe masura ce utilajul se uzeaza, C_gr creste iar Q_k va scade, conducand la scaderea valorii indicatorului, /₅ putand servi ca jalon pentru calcului varstei optime de inlocuire a utilajului.

in care:

C_imr = costul de modernizare, renovare sau reconstructie.

Indicatorul poate sta la baza deciziei de a alege intre modernizarea, renovarea sau reconstructia bunului de intretinut si mentenanta acestuia.

in care: Vm valoarea utilajelor folosite in activitatea de mentenanta;

Indicatorul exprima inzestrarea activitatii de mentenanta cu utilaje specifice. Din nou se poate discuta despre valorile dorite ale acestui indicator. Putem opina ca trebuie sa se adopte un raport optim intre dotari si valoarea costurilor mentenantei, intrucat, intre cele doua marimi exista o stransa interconditionare. Valorile obtinute vor fi specifice fiecarui domeniu de activitate in parte.

O comparatie intre cativa indicatori de performanta obtinuti de o firma romaneasca si o alta occidentala este prezentata in studiul de caz urmator.

4. PROCESUL DE AMELIORARE A ENTENANTEI

In capitolele precedente s-au adus argumente in favoarea promovarii planurilor de ameliorare a mentenantei. in cele ce urmeaza, pe baza concluziilor reiesite; din capitolele anterioare, vom incerca sa definim procesul de ameliorare aj mentenantei si sa delimitam etapele principale ale unui astfel de demers.

4.1. Optimizarea sau ameliorarea mentenantei ?

Asa cum am precizat anterior, multe din metodele de management prezentate pe parcursul cartii au avut ca obiectiv elaborarea unui plan de ameliorare al mentenantei. Am recurs la "ameliorare' in locul clasicei actiuni de "optifmizare', intrucat in practica este foarte greu, daca nu imposibil, de a seatinge o valoare optima.

Prin ameliorare vom intelege o imbunatatire continua a situatiei existente,; pe baza unui plan de masuri tehnico-organizatorice, care nu vor fi dei domeniul idealului. in acest mod, se va demonstra ca, in ciuda greutatilor pe care managerii au tendinta de a le expune consultantilor ori de cate ori au ocazia, se pot lua masuri care sa conduca in cele din urma la un progres in mentenanta.

O comparatie intre conceptul de "ameliorare' si cel de "optimizare' este prezentata in Tabelul 2. (102, 1999a).

Tabelul 2. Analiza comparativa a proceselor de ameliorare si optimizare

Elaborarea planului de ameliorare este un proces deosebit de complex, intrucat va antrena o multitudine de resurse ale intreprinderii. Acesta este motivul pentru care, in cele ce urmeaza, vom propune o schema-cadru de actiune.

4.2. Etapele procesului de ameliorare a mentenantei

Ca orice proces complex, ameliorarea va presupune parcurgerea unor etape specifice, pe care le vom prezenta in continuare.

a. Delimitarea proiectului de ameliorare a mentenantei

Obiectivul acestei etape este de a identifica tinta procesului de ameliorare, in vederea excluderii elementelor care conduc la diluarea actiunii. Este, daca putem spune in acest mod, un proces similar M.B.F., fondul problemei avand acelasi scop, anume de a limita campul de actiune la o arie optima. In acest scop va fi necesara:

>      separarea neta a limitelor de actiune care trebuie desfasurate, respectiv ceea ce se doreste a fi ameliorat in mentenanta;

>      identificarea orientarilor existente, respectiv politici si strategii in domeniul mentenantei;

>       reperarea principalelor restrictii;

>       precizarea conditiilor generale ale proiectului de ameliorare

b. Analiza diagnostic a functiei de mentenanta

Analiza mentenantei se va desfasura conform unor metodologii specifice mentenantei. Amintim aici lucrari de referinta in domeniul diagnosticului intreprinderii (62, 1994), (56, 1992) etc, precum si contributiile autorilor aduse in domeniul audit-ului si diagnosticului mentenantei (102, 1999a), (103, 1999b), (104, 1999c).

c. Critica situatiei existente

O prima serie de critici se va referi la calitatea fiecareia dintre componentele care intervin in proces:

>     resursa umana;

>     sistemul informational;

>     echipamentele, instrumentele, utilajele;

>     infrastructura tehnica etc.

Critica acestor elemente rezulta cu usurinta din metodologiile de audit si diagnostic amintite anterior, dar si din etapele de derulare a metodelor de management al mentenantei prezentate in aceasta carte.

d. Alegerea obiectivelor procesului de ameliorare

Orice echipa ce va fi implicata intr-un proces de ameliorare va avea tendinta ca, dupa o critica "acida' a situatiei existente, sa treaca rapid la elaborarea unor masuri de ameliorare a tuturor deficientelor constatate (51, 1994). intrucat aceste actiuni ar presupune in orice situatie un efort managerial si financiar sustinut, este necesar ca in prealabil sa se faca o justificare a lor. Acest lucru se va realiza concret prin raportarea la noile obiective ale mentenantei.

Aspectul de care va trebui sa tinem cont este ca nu intotdeauna un obiectiv teoretic va fi putea fi transpus in practica, din considerente de restrictii tehnice, economice si de resurse umane.

e. Formularea propunerilor

Pentru ca aceasta etapa sa fie eficienta, este necesara exprimarea unui numar cat mai mare de sugestii asupra fiecarei directii de ameliorare a mentenantei. Fiecare dintre acestea se va compara cu obiectivele stabilite anterior, evaluand avantajele posibil de obtinut.

/. Implementarea planului de ameliorare

Aceasta ultima etapa este poate si cea mai dificila dintre toate. Obiectivele stabilite anterior vor constitui o schimbare pentru membrii organizatiei, factorii rezistivi actionand in sensul blocarii procesului. Din acest motiv, consideram ca orice ameliorare trebuie sa fie insotita de un program de motivare a resursei umane.

Ameliorarea mentenantei trebuie sa fie un proces continuu, organizat sub forma unui feed-back intre etapele "f' si "a'. Pentru aceasta este necesar a se organiza un control riguros al progresului in mentenanta, pentru a urmari daca propunerile de ameliorare au fost sau nu aplicate.

concluzii

Un management modern al activitatii de mentenanta presupune o preocupare continua pentru cresterea eficientei, exprimata prin doua categorii de indicatori: tehnici si economici. Implicatiile acestora in eficienta de ansamblu a firmei este deosebit de importanta, in sprijinul acestei afirmatii amintind de RRS (rata randamentului sintetic), care are o acoperire la nivel de firma de aceeasi amplitudine ca M.P.T.

Ameliorarea performantei in mentenanta este un proces deosebit de complex, care presupune antrenarea de resurse materiale si umane in sensul atingerii unor obiective prestabilite. intrucat un astfel de proces presupune sacrificii si eforturi suplimentare din partea resursei umane, este necesara sustinerea procesului de sistem activ de motivare a personalului implicat.