FACTORI DE INFLUENTA IN MANAGEMENTUL LOGISTIC

Factori de influenta in managementul logistic

1. 1 Caracteristici ale contextului actual

Termenul de logistica isi are originea in cuvantul grecesc logisteuo, care desemneaza administrarea. Este un concept de sorginte militara care a fost ulterior preluat si in domeniul civil.

Practic, constatam ca exista o multitudine de termeni ce si-au dovedit viabilitatea in intr-o zona militara pentru ca, intr-un timp relativ scurt, sa fie adoptat si pentru activitatile economice.

Este si cazul unui alt termen pe care il vom intalni frecvent in acest material, respective, cel de strategie. Etimologia cuvantului strategie provine, deasemenea, dintr-un cuvant grecesc, respectiv strategos. Acesta desemna generalul unei armate, iar mai tarziu, intr-o formula extinsa, evidentia arta generalului de a-si utiliza resursele pentru a obtine victoria.

In fapt, cei doi termeni sunt utilizati si astazi impreuna, de catre managerii ce urmaresc obtinerea de performante la nivelul principalelor activitati si la nivelul organizatiei, in ansamblu. 

O alta dimensiune comuna este data de necesitatea de a combina trei factori fundamentali in managementul unor activitati specifice, respectiv omul, spatiul si timpul.

Logistica este un domeniu organizational care a cunoscut o atentie din ce in ce mai mare in decursul istoriei, ajungand astazi sa fie privita ca un domeniu de sine statator, care opereaza cu concepte specifice.

Putem sa afirmam ca logistica prezinta un caracter strategic, prin impactul pe care il are asupra gradului de realizare al obiectivelor fundamentale, dar si un caracter operational, prin participarea sa la activitatile cotidiene ale unei organizatii.

In prezent, organizatiile sunt supuse proceselor de schimbare cu o frecventa si intensitate tot mai mare. Complexitatea mediului, dinamica mare a componentelor sale obliga organizatiile sa-si evalueze permanent situatia in contextul in care-si desasoara activitatea si sa reactioneze sau sa actioneze anticipat la provocarile cu care se confrunta.

Presiunile la care sunt supuse aceste organizatii determina indivizii, grupurile sa adopte o atitudine tot mai deschisa catre schimbare. Daca pana nu de mult, pe parcursul vietii noastre profesionale, puteam asista la doua, trei sau cateva evenimente de natura sa ne influenteze viata si activitatea profesionala si personala, lucrurile s-au schimbat dramatic pentru zilele noastre.

Globalizarea este un fenomen tot mai prezent, atat in viata noastra ca indivizi, cat si la nivel de organizatii. Fenomenul determina numeroase mutatii de ordin politic, economic, social, cultural etc.

Un fapt care este usor de perceput il reprezinta usurinta cu care pot fi depasite acum unele bariere de intrare pe o serie de piete ce se considerau bine aparate. Aceste procese sunt sprijinite masiv de o dezvoltare fara precedent a tehnologiei informationale si telecomunicatiilor.

Observam cum firme din sectorul de IMM-uri care pana nu demult operau strict local, ajung acum sa furnizeze produse sau servicii globale, ca urmare a utilizarii Internetului si a celorlalte mijloace de comunicare.

Schimbarile in logistica se dovedesc un catalist pentru multe firme care evolueaza in conditiile acestui mediu dinamic. Organizatii ce sunt clasate pe primele locuri in lume au recunoscut impactul pe care logistica il are asupra activitatilor desfasurate.

In conditiile globalizarii se poate vorbi de o tendinta de uniformizare a unor abordari, a unor proceduri de lucru.

Nu de putine ori, in cadrul societatilor multinationale se utilizeaza elemente standardizate, de natura sa conduca la o amplificare a vitezei de lucru si o intelegere unitara a fenomenelor abordate.

Cu toate acestea nu putem spune ca lucrurile in domeniul logisticii sunt asa de simple, ca putem aborda identic procesele si relatiile de management. De exemplu, chiar daca fenomenul de globalizare continua sa se manifeste cu o dinamica din ce in ce mai mare, natiunile, culturile incearca sa-si pastreze si chiar sa-si dezvolte propria identitate, fapt ce influenteaza proiectarea si desfasurarea activitatilor logistice.

Inseamna ca leadership-ul trebuie sa ia in considerare in mare masura specificitatea zonala, locala iar diferentele culturale, alaturi de alti factori, vor continua sa modeleze caracteristicile interactiunilor dintre lideri si colaboratorii acestora.

Specialistii au incercat sa explice evolutia organizatiilor si succesul sau esecul acestora prin intermediul diferitilor factori : structura organizatorica, evaluarea personalului, strategia organizatiei, sistemul decizional etc. Fiecare insa dintre aceste elemente se adresau unei mici parti din ansamblul de cauze ce-si puneau amprenta asupra performantelor unei organizatii.

Studiile, observatiile au evidentiat ca o problema majora in functionalitatea organizatiilor il reprezinta modul de manifestare al leadership-ului, modalitatile in care conducatorii diferitelor grupuri actionau in interiorul si exteriorul organizatiei.

S-a ajuns la concluzia ca, un determinant major in viabilitatea si dezvoltarea competitiva a unei organizatii, o reprezinta leadership-ul si capacitatea liderilor de a construi o cultura organizationala puternica, bazata pe valori clare si care sa fie orientata catre performanta.

Logistica este un domeniu care abordeaza sistematic afacerea si locul sau in economie. Ea utilizeaza extensiv si intensiv resursa umana, ceea ce implica existenta unui management profesionist, a unui leadership puternic.

1.2 Logistica si dinamica mediului

Credem ca este interesant de mentionat faptul ca unele studii evidentiaza faptul ca, in Marea Britanie, aproape 30% din forta de munca activeaza in domeniul logisticii, sau in activitati conexe acesteia. Nevoia de asigurare a unui comportament competitiv pe piata exercita numeroase presiuni ce genereaza schimbare-

Schimbarea inseamna disponibilitatea pentru efort a unui numar semnificativ de salariati ai unei organizatii. Inseamna disponibilitatea de a-ti asuma o serie de riscuri ca urmare a deplasarii dintr-o zona caracterizata de certitudine, intr-o zona a incertitudinii.

In organizatia bazata pe cunostinte ritmul schimbarilor este ridicat si el este sprijinit de volumul ridicat si de calitatea cunostintelor utilizate de catre membrii organizatiei. Logistica are un rol din ce in ce mai important in activitatea firmelor, deoarece realizeaza legatura dintre productie, vanzare, marketing, servirea clientilor si oferirea de servicii post-vanzare.

Schimbarea a inceput sa devina o stare de normalitate, o stare care nu mai sperie asa de mult, sau care nu mai este de natura sa prinda nepregatiti o mare parte a membrilor unei organizatii. Sigur ca, rezistenta la schimbare nu a disparut si nici nu se va intampla vreodata acest lucru. Insa coordonatele acestei rezistente sunt diferite de cele din urma cu 10, 20 de ani, cand accesul la informatii, la comunicatii era relativ limitat.

Logistica are o valoare adaugata importanta. Ea este tratata in stransa conexiune cu produsele pe care le gestioneaza. Este suficient sa ne gandim, ca exemplu, la ciment. Acesta este un produs cu cost redus, dar a carui logistica vine cu o valoare ridicata. Este necesar sa se identifice modalitatile prin care activitatile de logistica pot fi proiectate sau reproiectate pentru a fi performante.

Serviciile logistice imbraca forme diverse ce au in vedere o gama multipla de aspecte ce pot merge de la frecventa si dimensiunea livrarilor pana la punerea in raft a produselor specifice.

Personalul unei organizatii este dispus sa se implice in schimbare, in masura in care el cunoaste, este informat despre necesitatea schimbarii, exista o viziune clara asupra a ceea ce se doreste a se obtine etc.

Sistemul logistic este o abordare noua si considera ca logistica este compusa dintr-un ansamblu de activitati aflate in permanenta interactiune si care serveste diferite functiuni ale unei firme. Ca si activitati importante mentionam: aprovizionarea, transportul, depozitarea, manipularea, expedierea si receptia produselor, dar si fluxurile informationale cu privire la logistica produselor.

In aceste conditii putem vorbi de managementul logisticii ca totalitatea activitatilor materiale si informationale ce vizeaza asigurarea premiselor materiale pentru obtinerea produselor si serviciilor specifice si livrarea lor catre beneficiari.

Schimbarile isi au sursele in factori de ordin extern sau interni pentru o organizatie si pot sa fie de natura sa genereze doar o usoara ajustare a acesteia, din punct de vedere functional si structural, sau, din contra, poate sa conduca la o reproiectare de esenta a acesteia.

Mai mult, timpul in care aceasta poate sa reactioneze reprezinta de cele mai multe ori, o variabila critica pentru supravieturea si dezvoltarea acesteia. In continuare, prezentam cateva dintre cauzele ce determina organizatiile sa fie pregatite in orice moment pentru schimbare si care au un impact semnificativ asupra acestora:

• oamenii sunt tot mai bine pregatiti, cunostintele detinute de personalul unei organizatii se amplifica permanent
• dezvoltarea tehnologiei informationale
• ritmul rapid al inovarii in toate domeniile de activitate
• miscarea libera a resurselor la nivel global faciliteaza operatiunile logistice
• diversitatea fortei de munca
• pietele devin supra-aprovizionate, oferta este mai mare decat cererea
• concurenta pentru atragerea clientilor este tot mai acerba
• domeniile traditionale fara concurenta, precum invatamantul, arta ajung sa concureze pe segemente tot mai bine delimitate
• globalizarea.

Dinamica factorilor de mediu, interactiunea dintre ei, este evidentiata prin asa numitul grad de turbulenta al mediului. Doi specialisti in domeniu, Ansoff si McDonell , considera ca succesul unei organizatii depinde in mare masura de capacitatea acesteia de a diagnostica corect mediul de afaceri, de a identifica gradul de turbulenta si de a-si modela comportamentul pe piata in mod corespunzator acestuia.

Cei doi specialisti considera ca exista cinci nivele de turbulenta a mediului:

• nivelul 1 - predictibil. Este specific contextului ce prezinta o imobilitate destul de mare, componentele sale se schimba incet, exista o repetitivitate ce faciliteaza intelegerea modelului de evolutie a acestuia. Organizatia are o capacitate de reactie substantial mai mare decat ritmul schimbarilor din mediul sau de afaceri.
• nivelul 2 - previzibil prin extrapolare. Mediul are o dinamica mai mare decat in primul caz, dar evolutia factorilor prezina o anumita liniaritate. Organizatia poate, pe baza extrapolarilor si a unor ajustari minore sa anticipeze configuratia viitoare a mediului. In continuare, organizatia are o capacitate superioara de a raspunde schimbarilor din mediul ambiant.
• nivelul 3 - oportunitati si amenintari previzibile. Complexitatea mediului creste si se amplifica si viteza modificarii componentelor acestuia. Organizatia poate sa anticipeze aparitia unor oportunitati si amenintari in perioadele viitoare.
• nivelul 4 - oportunitati partial previzibile. Mediul este complex, se manifesta numeroase interatiuni intre factorii mediului, viteza cu care se modifica acestia este mare, exista un timp mic pentru reactie. Este relativ dificil de anticipat noile configuratii ale mediului. Organizatia poate sesiza anumite oportunitati privind evolutia sa viitoare.
• nivelul 5 - surprize. Dinamica mediului este una ridicata, frecvent se intampla evenimente care prin natura si implicatiile lor sunt dificil de anticipat si care creeaza presiuni imediate si puternice asupra organizatiei. Organizatia are o capacitate limitata de a anticipa evolutia unora dintre factorii de mediu, schimbarile devanseaza capacitatea organizatiei de anticipare si reactie.

Pentru a raspunde adecvat cerintelor mediului in care functioneaza, organizatiile sunt obligate ca in permanenta sa proiecteze si sa implementeze schimbari de o anumita amploare. In functie de caracteristicile schimbarii, acestea pot fi:

• schimbari evolutioniste - sunt schimbari ce presupun o liniaritate, o continuitate. Schimbarile sunt in general previzibile, ele se datoreaza in mare parte acumularilor anterioare. De cele mai multe ori, schimbarile evolutioniste au in vedere doar modificari de mica amploare la nivelul organizatiei. Ele se adreseaza mai mult, rezolvarii unor probleme punctuale din cadrul organizatiei. Cea mai mare partea a schimbarilor organizationale se incadreaza in aceasta categorie.
• schimbari revolutionare - sunt schimbarile ce vizeaza transformari majore in functionalitatea si structura organizatiei sau a unor componente majore ale acesteia. Schimbarile revolutionare genereaza regandirea intregii afaceri; de multe ori ea se bazeaza pe schimbarea strategiei, pe redefinirea misiunii organizatiei, pe reconstructia obiectivelor strategice. Aceste schimbari au un puternic impact asupra organizatiei si salariatilor, dar si asupra mediului de afaceri in care evolueaza organizatia.