FORME SI MODALITATI DE EVALUARE A STILULUI DE MUNCA AL MANAGERULUI SI AL ECHIPEI MANAGERIALE

Forme si modalitati de evaluare a stilului de munca al managerului si al echipei manageriale

Evaluarea stilurilor de management presupune aplicarea unor metode care sa permita asigurarea unui sistem de comparare, astfel incat, pe de o parte, sa se ia in considerare toate criteriile de clasificare cu importanta lor diferentiata, iar pe de alta parte sa fie posibila calcularea unor indicatori sintetici pentru diferentierea managerilor in functie de stilul practicat.

Metodologia in vederea masurarii variabilei stilului de munca al mana-gerului cuprinde urmatoarele faze : definirea variabilelor de apreciere si a caracteristicilor componente, proiectarea instrumentelor de masura, elaborarea regulilor de efectuare a calculelor.

Prin variabilele de apreciere intelegem criteriile de clasificare si evaluare a stilurilor de management. La randul lor, aceste variabile sunt definite de o serie de caracteristici sau criterii derivate care permit detalierea evaluarii, asigurand o tratare analitica a problemelor. Pentru fiecare caracteristica in parte, in functie de scara de evaluare, sunt stabilite nuantele in care pot fi incadrate situatiile efective, fie ca evaluarea se bazeaza pe operatiile clasice de

masurare a elementelor cantitative, fie ca se apeleaza la masuratori indirecte sau estimari subiective.

Etapa de proiectare a instrumentelor de masura consta in determinarea machetei de analiza, urmarindu-se surprinderea intr-un mod cat mai exact a diferentelor dintre situatiile efective din punct de vedere al fiecarei caracteristici. Atunci cand nu este posibila evaluarea

directa a unei caracteristici printr-o singura intrebare, chestionarul poate cuprinde doua sau mai multe intrebari de control, in scopul identificarii eventualelor raspunsuri incorecte. In aceasta etapa, atentie deosebita trebuie acordata codificarii variantelor de raspuns.

Conditia prealabila, fara de care nu poate fi asigurata consistenta rezultatelor, este ca, in sistemul de evaluare, fiecarui manager sa i se aplice aceleasi criterii si sa se utilizeze aceleasi instrumente de masura.

In cadrul procedurii de calcul, succesiunea operatiilor necesare este urmatoarea : definirea legilor de compozitie, constituirea matricilor standard si determinarea probabilitatilor de aparitie a nuantelor fundamentale, calculul scorurilor si al tendintelor efective dominante, determinarea valorilor externe pentru fiecare variabila si reprezentarea grafica a valorilor efective, calculul distantelor si ierarhizarea liniilor de actiune.

Pentru o apreciere cat mai corecta a stilului de munca al managerului se analizeaza abaterile dintre teorie si practica, adica dintre formularea verbala si de facto. Decalajul ce apare constituie una dintre cele mai frecvente surse de identificare. In acest spirit au fost studiate numeroase abateri de activitati manageriale, cum ar fi demagogia, birocratia s.a.m.d.

Dand ocazia fiecaruia de a experimenta mai multe stiluri de munca si de a le aprecia rezultatele, managerul se angajeaza intr-un proces de schimbare personala, in cursul caruia la fiecare reuniune de lucru sau de afaceri, poate avea loc aparitia unor componente noi, ca raspuns la situatiile si la problemele cu care ar fi confruntat.