MANAGEMENT : CONCEPT, CONTINUT

MANAGEMENT : CONCEPT, CONTINUT

Definirea conceptului de management

Conceptul de management a fost folosit inca din secolul XVIII, pentru prima data in tarile anglo-saxone si a definit activitati din sfera sportului (hipism) si a stiintei militare.

In cadrul activitatilor economice s-a impus destul de tarziu, in secolul XX, mai ales in urma aparitiei lucrarii lui James Burnham in anul 1941, intitulata "The Managerial Revolution".

Termenul provine din latinescul "manus" -mana, de la care s-a format in limba italiana termenul de "mannegio" - prelucrare cu mana, trecand ulterior in franceza - "manege" - loc unde sunt dresati caii, semnificatie care a intrat si in vocabularul limbii romane prin cuvantul "manej".

Din limba franceza termenul a trecut in limba engleza - "to manage" - "a conduce cu mana ferma", "a struni", semnifica si capacitatea de organizare rationala, coordonare competenta a activitatii grupurilor umane, orientate spre atingerea unui scop.

Prin derivare, s-a ajuns la termenul de "manager" - conducator si "management" - a administra, a gospodari.

Caracterul complex al conceptului de management, a determinat aparitia a numeroase definitii, marcate de sensurile multiple pe care acesta le are:

managementul ca stiinta

reprezinta un ansamblu organizat si coerent de cunostinte (concepte, principii, metode si tehnici) prin care se explica modul cum se produc diferite fenomene si procese in cadrul sistemelor socio-economice;

are in vedere corelarea experientei trecute cu cercetarea prospectiva in vederea adoptarii deciziilor optime menite sa asigure reglarea proceselor microeconomice;

identifica, cuantifica si stabileste sensul si marimea actiunii unor factori interni si externi asupra structurilor de productie, economice si sociale;

se bazeaza pe informarea completa si complexa.

managementul ca arta

se refera la maiestria managerului de a folosi cunostinte si experienta proprie in rezolvarea diferitelor probleme cu care se confrunta;

se bazeaza pe anumite calitati personale (capacitatea de a observa, aduna, selecta si evalua fapte, intuitie, imaginatie creatoare, gandire originala, perseverenta, stapanire de sine, spirit intreprinzator etc.).

managementul ca stare de spirit cu caracter specific

dorinta puternica de a reusi intr-o anumita actiune;

capacitatea de a fi receptiv la nou;

capacitatea de a recunoaste greselile proprii si a invata din esecuri;

orientarea spre creativitate, actiune si adaptabilitate;

spirit intreprinzator;

capacitatea de a infrunta si solutiona eficient problemele;

indrazneala si asumarea anumitor riscuri etc.

Evolutia stiintei managementului ne arata ca acesta a inceput ca o arta, bazat pe intuitie, experienta si talent in procesul conducerii, s-a dezvoltat ulterior ca stiinta, descoperind si elaborand principii, metode si legitati, iar in prezent, pe langa puternicul caracter stiintific, managementul de performanta se caracterizeaza prin acea stare de spirit specifica, in care motivatia actiunii si simtul de a percepe si promova noul sunt indispensabile.

In sinteza, managementul reprezinta "ansamblul principiilor, metodelor, tehnicilor si a modalitatilor de conducere rationala a unor activitati diverse, menite sa asigure eficienta acestora si cresterea competitivitatii".

Continutul managementului

Managementul constituie o parte componenta a sistemului reprezentat de o anumita structura organizatorica, alcatuita dintr-un ansamblu de elemente si are drept scop imbinarea optima a tuturor subsistemelor in vederea realizarii obiectivelor stabilite.

Ca activitate de conducere, managementul reprezinta :

o munca specifica, un anumit tip de ocupatie preponderent non-manuala, bazata pe un volum important de cunostinte si rezultate practice;

o functie, definind persoana sau grupul de persoane avand responsabilitati in directionarea (orientarea) si mersul unei firme din agricultura sau a unei subdiviziuni a acesteia;

o profesie, cu un domeniu de activitate bine definit, cu anumite sarcini la diferite nivele de conducere a activitatii, necesitand atat cunostinte teoretice, cat si practice, cu caracter managerial.

Managementul este o profesie cu un deosebit grad de complexitate, necesitand cunostinte din diferite domenii (tehnice, tehnologice, economice, juridice, psiho-sociologice etc.). Pentru exercitarea acestei profesii este nevoie de o perioada de formare (instruire) iar apoi, de o permanenta perioada de perfectionare.

Orice proces de management se poate structura in trei faze:

a)      previzionala;

b)      de operationalizare;

c)      de evaluare si interpretare a rezultatelor

a) Faza previzionala implica activitati care dau continut functiunii de previziune - planificare.

In aceasta faza, se elaboreaza variante de decizii, care ulterior se testeaza prin prisma unor criterii adecvate, alegandu-se varianta optima ce devine decizie.

b) Faza de operationalizare - a proceselor de management cuprinde activitati care dau continut atributelor de organizare si coordonare si care au ca scop antrenarea personalului la realizarea ritmica a obiectivelor prevazute in prognozele, planurile si programele unei firme.

c) Faza de evaluare si interpretare a rezultatelor - cuprinde activitati care au drept continut analiza si controlul acestora. De regula, aceste activitati au un caracter postoperativ si au ca scop evidentierea modului in care rezultatele obtinute sunt in concordanta cu obiectivele propuse initial.

Dupa A. Mc. Kenzie, procesul de management este structurat in trei directii:

A. Activitatea cu oamenii - are ca obiectiv influentarea acestora in vederea realizarii sarcinilor programate prin asigurarea unei colaborari intre manager si subordonat. Ea se concretizeaza in urmatoarele actiuni:

selectionarea personalului;

integrarea personalului;

formarea personalului;

motivarea activitatii acestuia;

participarea personalului;

corelarea si coordonarea activitatilor;

utilizarea diferentelor ce particularizeaza fiecare persoana;

promovarea si incurajarea schimbarilor novatoare;

stabilirea sistemului de raportare si utilizarea "tabloului de bord";

stabilirea normelor de munca sau de timp;

evaluarea rezultatelor;

luarea masurilor de corectie;

recompensarea sau penalizarea personalului

B. Activitatea de administrare - vizeaza latura organizatorica a managementului, menita sa asigure corelarea actiunilor si realizarea eficienta a obiectivelor, cu cea mai rationala folosire a resurselor. Aceasta activitate presupune:

stabilirea structurii organizatorice si elaborarea organigramei pe subdiviziuni organizatorice si posturi de conducere;

trasarea legaturilor intre subdiviziunile de productie si intre acestea si compartimentele superioare;

stabilirea fisei posturilor si a cerintelor acesteia;

initierea unor actiuni de descentralizare a activitatilor manageriale.

C. Activitatea de previziune - are menirea de a determina evolutia viitoare a evenimentelor si proceselor prin tehnici specifice de previziune si conceptie: Ea are in vedere urmatoarele aspecte:

stabilirea perspectivei;

fixarea obiectivelor;

elaborarea strategiilor;

activitatea de programare;

intocmirea bugetelor;

fixarea procedurilor;

elaborarea politicilor cu caracter economic si social.

Orice persoana la care activitatea de conducere este o profesie poarta denumirea de manager.

Atributele managementului

Atributele (functiile) managementului se definesc ca eforturi de gandire si actiune rationala, specifice activitatii de management, care declanseaza un ciclu logic de descifrare a evenimentelor viitoare, de pregatire, programare si organizare a mijloacelor existente, de cunoastere si influentare a oamenilor.

Exista un numar de sapte atribute ale managementului: previziunea; organizarea; antrenarea; coordonarea; comanda; controlul; evaluarea.

1. Previziunea

Previziunea reprezinta atributul cel mai important al managementului, prin exercitarea caruia se permite prefigurarea dezvoltarii viitoare a firmelor agricole, precum si resursele si mijloacele necesare realizarii acesteia.

Orice proces de previziune include parcurgerea urmatoarelor etape principale:

a)      stabilirea perspectivei, care presupune determinarea directiei in care trebuie dirijata actiunea, urmarind identificarea tuturor informatiilor considerate utile, pe baza carora se pot formula solutii posibile;

b)      precizarea obiectivelor, prin care se stabilesc si se concretizeaza scopurile finale ale activitatii de management;

c)      elaborarea strategiilor, etapa care cuprinde ansamblul deciziilor ce asigura indeplinirea acestor obiective;

d)      stabilirea programelor pentru fiecare subunitate sau compartiment de productie, programe care reprezinta parti integrante din programul general;

e)      evaluarea si identificarea surselor financiare necesare astfel incat sa permita folosirea cat mai economica si rationala a acestora;

f)       evaluarea hotararilor adoptate

Previziunea ca atribut al managementului, se concretizeaza in urmatoarele forme: prognoze, planuri, programe.

Prognoza reprezinta forma prin care se realizeaza evaluarea probabila pe criterii stiintifice, a evolutiei viitoare a componentelor cantitative si calitative ale unui domeniu de activitate pentru o perioada bine delimitata.

Prognoza se caracterizeaza prin:

domeniu de activitate;

sfera de cuprindere;

gradul de agregare;

orizontul ales.

In functie de aceasta ultima caracteristica, prognozele pot fi:

de lunga durata (10-30 ani);

de scurta durata (5-10 ani).

2. Organizarea

Organizarea reprezinta acel atribut al managementului cu continut complex, prin care se precizeaza: cadrul corespunzator de desfasurare a activitatilor, grupate pe posturi, formatii de munca, compartimente; delimitarea proceselor de munca si stabilirea structurii acestora; precizarea necesarului de resurse materiale, financiare, umane; combinarea si armonizarea lor pe criterii economice.

Prin activitatea de organizare a sistemului, se stabilesc partile sale componente, se identifica legaturile dintre ele si modul lor de actiune. Aceste subsisteme se clasifica astfel:

subsistemul decizional (conducator);

subsistemul operational (condus);

subsistemul informational (de legatura).

Lista elementelor componente ale unei structuri organizatorice de management cuprinde:

a)      postul;

b)      functiile;

c)      numarul de subordonati directi ai managerilor;

d)      compartimentele (subdiviziunile organizatorice);

e)      nivelurile ierarhice;

f)       relatiile organizatorice;

g)      activitatile;

h)      atributiile.

3. Coordonarea

Coordonarea ca atribut al managementului consta in asigurarea armonizarii si sincronizarii eforturilor individuale si colective si orientarea acestora in scopul atingerii nivelurilor fixate.

Acest atribut aduce calm, incredere, siguranta, precizie, fermitate in actiunile desfasurate. Indeplinirea corespunzatoare a acestei functiuni este conditionata de existenta in cadrul firmei a unor comunicatii:

comunicatii verticale intre diferite niveluri ierarhice subordonate, precum si intre manageri si executanti;

comunicatii orizontale, intre manageri sau executanti situati la aceleasi niveluri;

comunicatii oblice, intre persoane care se situeaza pe diferite niveluri si opereaza in diferite activitati.

Coordonarea include patru activitati distincte:

a)      ordonarea activitatilor;

b)      sincronizarea activitatilor;

c)      armonizarea activitatilor;

d)      reglarea activitatilor.

4. Antrenarea

Antrenarea reprezinta acel atribut al managementului, care consta in influentarea personalului sa participe eficace in realizarea scopurilor finale ale firmelor agricole.

Elementul principal care asigura eficienta activitatii de antrenare il constituie factorul motivational.

Motivatia porneste de la nevoi si determina o reactie in lant (fig. 1.1):

Fig. 1.1. - Elementele care induc motivatia

Satisfactia care este elementul final al acestui lant, reprezinta starea de multumire incercata de o persoana, cand o dorinta este satisfacuta

Orice manager care este preocupat de prosperitatea firmei sale isi evalueaza in permanenta oamenii cu care lucreaza. El trebuie, adesea, sa raspunda la o serie de intrebari, cum ar fi: "De ce un muncitor munceste mai mult decat altul, in aceleasi conditii de viata si de munca?", "De ce un muncitor isi modifica atitudinea fata de munca in situatia cand se modifica aceste conditii?".

5. Comanda

Comanda reprezinta acel atribut al managementului care reuneste activitati manageriale, menite sa transmita si sa transforme deciziile in actiuni, prin precizarea sarcinilor ce revin executantilor si a modalitatilor concrete pentru realizarea lor.

Prin comanda, managerul isi exercita dreptul de a da dispozitii obligatorii subordonatilor in virtutea autoritatii ierarhice cu care este investit.

Dreptul de a comanda implica si autoritatea profesionala a managerilor, care deriva din competenta, experienta si valoarea lor morala. Comanda se concretizeaza prin formularea de ordine.

Ordinele pot imbraca forma scrisa sau verbala, fiecare dintre acestea prezentand avantaje si dezavantaje. Indiferent de natura ordinelor, acestea trebuie sa fie complete, clare si executabile la termenele si in conditiile stabilite.

6. Controlul

Ratiunea controlului ca atribut al managementului este constituita din necesitatea de urmarire a modului in care rezultatele coincid cu obiectivele stabilite, de prevenire si corectare a eventualelor abateri.

In mod corect, prin control se realizeaza:

confruntarea rezultatelor obtinute in diferite etape cu prevederile initiale;

modul in care aceste rezultate concorda, din punct de vedere cantitativ, cu obiectivele stabilite;

sesizarea si comensurarea diferitelor abateri, ale factorilor si cauzelor care le-au determinat;

stabilirea masurilor corective menite sa remedieze deficientele constatate.

Pentru ca un control sa-si realizeze scopurile si eficienta, sunt necesare din partea celui care executa aceasta activitate, anumite calitati, printre care competenta, corectitudinea si obiectivitatea sunt pe prim plan.