Managementul aprovizionarii si desfacerii productiei - iulie 2009 - TEST GRILA

Managementul aprovizionarii si desfacerii productiei - Licenta iulie 2009 - TEST GRILA

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.

a. asigurare, aprovizionare, contractare;

b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;

c. achizitionare, asigurare, alimentare;

d. alimentare, aprovizionare, contractare;

e. aprovizionare, contractare, furnizare.

2. Identificati in formularile de mai jos punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea. Desfacerea asigura:

a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;

b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionarea

firmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si de

cumparator;

c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionarea

beneficiarilor;

d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punerea

in miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemana

managerului firmei respective;

e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilor

cumparatorilor.

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate:

a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;

b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, controlanaliza- evaluare;

c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;

d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;

e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programarecontractare.

4. Identificati in textele de mai jos obiectivul principal al activitatii de desfacere.

Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

a. elaborarea studiilor de marketing;

b. realizarea schimbului de produse;

c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;

d. prestarea de servicii in baza unui contract;

e. repartizarea produselor.

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care le contine pe acestea:

a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor;

b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;

c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursa

de venituri;

d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;

e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si

subsistem de conceptie si executie.

6. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere.

Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:

a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;

b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;

c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;

d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;

e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.

7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:

a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;

b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;

c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;

d. cele care privesc evolutia preturilor;

e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.

8. Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.

Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini si

atributii dupa cum urmeaza:

a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structura

consumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;

b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;

c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cu

prevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie;

d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;

e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele de

lansare in fabricatie.

9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce influenteaza procesul de aprovizionare.

a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;

b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a celor

strategice;

c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor economici in

asigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor productiei;

d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea cererilor

pentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;

e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la

furnizori.

10. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:

a. primirea si receptionarea produselor;

b. pastrarea si conservarea produselor finite;

c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;

d. reducerea cheltuielilor de depozitare;

e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la "piata de aprovizionare se particularizeaza prin":

a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de

cumparare, cumparare efectiva;

b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, cumparare

efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,

ofertanti si purtatori ai cererii;

d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;

e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,

ofertanti si purtatori ai cererii.

12. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic al produselor:

a. crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa

b. distanta existenta intre producator si consumator;

c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport a

produselor;

d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;

e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.

13. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata:

a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in procesul

de productie;

b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadru

permanent si complex de optimizare;

c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decat in cazul

bunurilor de consum;

d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de productie la

care participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care sunt supuse;

e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul sunt

strict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate, achizitionate in

functie de acesti parametri.

14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:

Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern.

a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extinderea

vanzarilor de produse;

b. prospectarea pietei necesare desfacerii;

c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;

e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre formulari contine metodele adevarate:

a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;

b. metoda pasiva si metoda activa;

c. metoda pasiva, metoda "just in time" si metoda activa;

d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;

e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a. inchirierea mijloacelor de transport;

b. transportul produselor finite la destinatari;

c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;

d. predarea catre unitatea de transport a produselor;

e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: "managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul":

a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;

b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in

consum;

c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;

d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;

e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizarii

acestora in consum.

18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:

Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere.

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;

b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;

c. stocul mediu in raport cu productia marfa;

d. structura produselor aflate in stocul de desfacere;

e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloace

circulante.

19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea interna.

a. identificarea principalelor functii ale sistemului;

b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;

c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei;

d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;

e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:

Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

a. functia pe care o indeplineste;

b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;

c. departarea fata de sectiile de productie;

d. nomenclatorul produselor;

e. gradul de mecanizare.

21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii:

a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;

b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;

c. forma generala de organizare a firmei;

d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemul

intern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza;

e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.

22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

a. primirea de la sectiile de fabricatie;

b. sortare, selectare;

c. asezare, stivuire;

d. conservare;

e. incarcare in mijloacele de transport.

23. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii:

a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;

b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;

c. sistemul pe departamente;

d. sistemul cantitatilor limita;

e. sistemul mixt.

24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei de

depozitare;

b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;

c. apropierea de principalele cai de comunicatie;

d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;

e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:

Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de canale de aprovizionare.

a. canale scurte (directe);

b. canale medii;

c. canale lungi (cu intermediari);

d. canale de alte tipuri;

e. canale de furnizori.

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;

d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea

rationala a suprafetei de depozitare;

e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:

Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare.

a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;

b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;

c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei

produselor;

d. apropierea productiei de locul consumului;

e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai jos elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor de

depozitare.

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material

in parte;

c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;

d. gradul de incarcare al depozitului;

e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii:

a. relatii pe plan intern;

b. relatii pe plan extern;

c. relatii de subordonare;

d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.

e. relatii de intrajutorare.

30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:

a. necesar de capacitati de depozitare;

b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai

mari;

c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;

d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in

functiune);

e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

a. institutii de conjunctura mondiala;

b. compartimentul de desfacere a produselor;

c. compartimentul financiar-contabil;

d. compartimentul de control al calitatii;

e. compartimentul de conceptie-proiectare.

32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare:

a. lemnoase;

b. ceramice;

c. celulozice;

d. plastice;

e. metalice.

33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos:

a. furnizorii de materiale;

b. unitatile de transport;

c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);

d. unitati specializate in importul de materiale;

e. institutii de cercetare specializate.

34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la

conceperea ambalajului:

a. protectia interioara;

b. sistemul de inchidere;

c. sistemul de ambalare;

d. sistemul de etichetare;

e. sistemul de marcare.

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:

a. compartimentul productie;

b. furnizorii de materiale;

c. compartimentul desfacere;

d. depozitele de aprovizionare;

e. intre structurile proprii aprovizionarii.

36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:

a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;

b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;

c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;

d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;

e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna

comportare in exploatare.

37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum:

Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

a. dimensionare;

b. modernizare;

c. depozitare;

d. conservare;

e. redistribuire.

38. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfuri

similare;

b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;

c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu

cisternele;

d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;

e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcaredescarcare

efectuate cu utilaje cu carlig;

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:

Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

a. ritmicitatea aprovizionarii;

b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;

c. formarea loturilor de expeditie si transport;

d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;

e. gestionarea operativa a bunurilor.

40. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:

a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;

b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;

c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;

d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

e. sa fie competitiv.

41. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor:

a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;

b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii

firmelor;

d. prelungirea duratei vietii produselor;

e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

42. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa:

a. metoda compararii;

b. metoda susbstitutiei;

c. metoda pas cu pas;

d. metoda diferentiala;

e. metoda coincidentei.

43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;

c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitati

insemnate de resurse;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de

munca;

e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive.

44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:

a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de

calitate;

b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;

c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;

d. este necesara determinarea mai multor marimi;

e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte,

necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.

a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;

b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in

interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;

c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele

desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile

organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intre

furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de

munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor

productive;

e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea

cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile

economice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe:

a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;

b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;

c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;

d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan

pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea

mult circulatia produsului;

e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de

probe.

47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.

a. consum specific si consum neritmic;

b. consum constant si consum periodic;

c. consum constant continuu si consum variabil;

d. consum uniform in timp si consum periodic;

e. consum ritmic si consum uniform.

48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum economic:

a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor

materiale;

b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;

d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;

e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.

a. efortul de stocare;

b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al

stocurilor de materiale la beneficiar;

c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;

d. normele minime de livrare;

e. distanta fata de furnizor.

50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;

b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a

resurselor materiale;

c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si

evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum

din organigrama firmelor;

d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul

firmei si al structurilor sale interne;

e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare:

a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;

b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii

proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de

consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;

c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare

a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul

stocarii.

52. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:

a. normele de consum (consumurile specifice);

b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;

c. coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;

d. coeficientii produs-material;

e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.

53. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare:

a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate

scopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelul

de constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza procesul lor de formare;

b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si

asigura certitudine in livrarile viitoare;

c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutiei

stocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate si

utilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru fenomene dereglatoare sau stari

irationale;

d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea

operativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;

e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilor

de materiale stationate in stocuri.

54. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:

a. dupa elementele componente;

b. dupa destinatia de consum;

c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;

d. dupa natura resurselor materiale;

e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

55. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:

a. in unitati conventionale, calitative;

b. in unitati de productie, cantitative;

c. in unitati de masura proprii;

d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;

e. in unitati de masa si volum.

56. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina normele tehnice de consum de energie:

a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;

b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;

c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;

d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;

e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor:

a. cererea de consum;

b. cantitatea de aprovizionat;

c. lotul cu care se face aprovizionarea;

d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;

e. cererea variabila.

58. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta ai

procesului de croire:

a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;

b. volumul materialului care este efectiv folosit;

c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;

d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poate

conduce la o croire simpla sau complexa;

e. forma si structura interna a materialului de croit.

59. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipurile de gestiune diferentiata a stocurilor.

a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;

b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;

c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;

d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;

e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.

60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;

b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;

c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;

d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;

e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate din

dezmembrari.

61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc.

a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;

b. modificarea structurii productiei;

c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;

d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;

e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.

62. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a materialelor:

a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;

c. mecanizarea complexa a operatiilor;

d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;

e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

63. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii stocurile fara miscare in firma:

a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;

b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;

c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;

d. blocarea spatiilor de depozitare;

e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada mai

indelungata de timp.

64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:

a. profilul de activitate al firmei;

b. numarul de utilizatori potentiali;

c. caile de prospectare a pietei;

d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;

e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor.

a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata;

b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu experienta si

sfera de actiune mare;

c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si expozitii;

d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei;

e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.

66. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care nu se refera la elementele de

interdependenta ale strategiei de desfacere.

a. organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;

b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;

c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;

d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;

e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar

pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor pentru

alte lucrari sau pentru alte produse;

c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile;

d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de gradul de

acoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;

e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata asupra

resurselor materiale si produselor disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toate

mijloacele posibile care se justifica economic.

68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):

Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care se refera la una din activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.

a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi

pentru comercializare directa sau prin intermediari;

b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor

cumparatori-utilizatori;

c. evaluarea previziunilor in vanzari;

d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;

e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:

Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare.

a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau

eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;

c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilor

financiare;

d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea,

depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari;

e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, depozitarea

propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.

70. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:

Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor.

a. strategii in investigarea pietei;

b. strategii interstitiale;

c. strategii in domeniul produsului;

d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;

e. strategii in domeniul distributiei.

71. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de stocare:

a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele,

inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;

b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurarii

proceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;

c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,

mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;

d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;

e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.

72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:

Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip antreprenorial in domeniul produselor.

a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;

b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;

c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;

d. crearea unui climat favorabil cumpararii;

e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau ale

unui domeniu.

73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;

b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati diferite

de cele reale, necesare in procesul de productie;

c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele

prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice incheiate cu

acestia;

d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea corespunzatoare a

planului de aprovizionare;

e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite prin

contracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza dimensionarii

stocurilor.

74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:

Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;

b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;

c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;

d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale;

e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.

75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie.

a. metoda calculului direct;

b. metoda minim-maxim;

c. metoda calculului indirect;

d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-stocare;

e. metoda statistica.

76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor:

a. de inlesnire a comercializarii produselor;

b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;

c. de imbunatatire a calitatii ofertei;

d. de retroinformare;

e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare:

a. durata de reaprovizionare;

b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;

c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;

d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;

e. durata de fabricatie a produselor.

78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere:

a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat de

produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;

b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;

c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul

perioadei de gestiune;

d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de

gestiune;

e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de

gestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta:

a. metoda IMPACT;

b. metoda calculului indirect;

c. metoda devierii medii;

d. metoda abaterii mediei patratice;

e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.

80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:

Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;

b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoare

probabila;

d. sortarea produselor finite;

e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj;

81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:

- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv;

- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv;

- numarul de zile din an este de 360.

Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularile

de mai jos:

a. 25;

b. 35;

c. 45;

d. 15;

e. 30.

82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.

a. nasterea produsului;

b. cresterea vanzarilor;

c. orientarea catre produse noi;

d. maturitatea;

e. declinul.

83. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:

a. sistemul zecimal;

b. sistemul milenar;

c. sistemul centisimal;

d. sistemul alfa - numeric si numeric;

e. sistemul combinat.

84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:

Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.

a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;

b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce

perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;

c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a ei, la

lipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;

d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat al

vanzarilor;

e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde in

gama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.

a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele componente, pe

intreaga perioada de gestiune;

b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi articole

neprevazute sau neidentificate initial;

c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;

d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur numar

de cod;

e. sa fie completat la zi.

86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;

b. garanteaza calitatea produsului;

c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a

confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare:

Precizati care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de aprovizionare.

a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe structura de

resurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale

activitatii firmei;

b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul firmelor;

c. imbunatatirea structurii materiale;

d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinate

realizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de lucrari

sau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum;

e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii prime.

88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;

b. garanteaza calitatea produsului;

c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;

d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;

e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de a

confunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:

a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;

b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;

c. intocmirea documentelor de expeditie;

d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;

e. derularea propriu-zisa a actiunii.

90. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:

a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;

b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permita

evidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum al

resurselor materiale;

c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele

maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele

maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si

complexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime de

achizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.

91. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere:

a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;

b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;

c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;

d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;

e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.

92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:

a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselor

materiale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;

b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;

c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa de

criterii de selectie;

d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelul

acestora pe criterii economice;

e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnici

eficiente si de utilitate practica.

93. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:

a. studierea pietei de materiale si produse;

b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;

c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor);

d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;

e. testarea credibilitatii.

94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:

Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.

a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;

b. numarul de furnizori;

c. varietatea produselor;

d. intelegerile intre furnizori;

e. costurile de intrare pe piata de cumparare.

95. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:

Identificati in cadrul variantelor de mai jos textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.

a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile si

limitele ce se vor stabili in cadrul acordului;

b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei partenerisubfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);

c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;

d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie la

realizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia de

ansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cu

avantaje economice nete fata de situatia anterioara;

e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cu

acesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit mai

mare in raport cu cele ale furnizorului principal.

96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza:

Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

a. ca producatori;

b. prin resursele oferite;

c. prin facilitatile oferite consumatorilor;

d. prin calitatea managementului;

e. prin sistemul de preturi.

97. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:

a. factorii tehnologici;

b. factorul geospatial;

c. factorii economici si financiari;

d. factorii culturali;

e. factorii socio-politici.

98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:

a. modul de derulare a livrarilor anterioare;

b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea livrata

efectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;

c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;

d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptia

calitativa si cantitativa;

e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau produsele

noi prevazute pentru fabricatie.

99. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de clasificare a contractelor economice.

a. dupa obiect;

b. dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;

c. dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;

d. dupa orizontul de timp la care se refera;

e. dupa forma in care se concretizeaza.

100. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale :

a. cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele de

aprovizionare-desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;

b. cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente;

c. cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materii

prime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);

d. in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinate

obiectivelor de investitii;

e. in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoare

si sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.