Metoda de calculatie pe faze

Metoda de calculatie pe faze

Metoda se aplica intreprinderile cu productie de masa, unde produsul finit rezulta dintr-un proces tehnologic omogen, desfasurat in anumite stadii sau faze succesive de prelucrare. De exemplu, in industria siderurgica (faza obtinerii fontei din minereu, a otelurilor din fonta si a laminatelor din otel etc.) in industria textila (faza bobinat, depanat, urzit, tesut, vopsit etc.), in industria berii (prepararea orzului, fabricarea maltului, fierbere, fermentatie, umplerea butoaielor sau a sticlelor etc.)

Obiectul calculatiei in constituie produsele si fiecare faza de prelucrare prin care trece produsul sau grupele de produse respective, colectarea costurilor facandu-se pe articole de calculatie in conturi deschise lunar pe fiecare faza, astfel ca la finele perioadei de gestiune, prin cumularea costurilor in ultima faza de fabricatie, rezulta costul efectiv al produsului finit.

Fiind o metoda absorbanta, metoda de calculatie pe faze implica aceleasi etape succesive de desfasurare a lucrarilor de calculatie a costurilor ca si celelalte metode de tip absorbant si anume:

a)      colectarea costurilor directe pe faze si a celor indirecte pe sectoare de cheltuieli;

b)      repartizarea costurilor indirecte delimitate pe sectoare asupra fazelor de fabricatie;

c)      stabilirea costului unitar al semifabricatelor si al produselor.

Aplicarea metodei pe faze necesita solutionarea urmatoarelor probleme:

determinarea fazelor de calculatie a costurilor;

stabilirea costului semifabricatelor pe faze;

repartizarea costurilor de productie pe produsele obtinute in aceeasi faza.

Delimitarea fazelor de calculatie a costurilor, stabilirea numarului si a nomenclaturii lor trebuie rezolvata de organele tehnice si cele economice din intreprindere, deoarece de sectionarea procesului tehnologic depinde delimitarea corecta a costurilor pe purtatori de costuri, evaluarea productiei neterminate, identificarea pierderilor tehnologice pe faze. Fazele de calculatie pot reprezenta centre de responsabilitate in privinta productiei si a costurilor.

Numarul optim al fazelor de calculatie se stabileste fie prin comparatie cu intreprinderi ce au acelasi obiect de activitate si proces tehnologic, fie prin observatie directa avand in vedere urmatoarele:

a) Faza de fabricatie (tehnologica) in calitatea ei de loc de productie in care se executa o anumita operatie din lantul operatiilor succesive de prelucrare a materiei prime este in acelasi timp si loc generator de costuri, deci fiecare faza de fabricatie este o faza de calculatie. In situatia in care in cadrul unui atelier sau sectii se desfasoara mai multe faze de fabricatie, care nu pot constitui in mod independent cate o faza de calculatie a costurilor intrucat nu este eficient sau nu este posibila delimitarea costurilor pe fiecare faza de calculatie reuneste mai multe faze de fabricatie care se succed in fabricatia produsului.

b) Sectia (atelierul) trebuie sa constituie subdiviziunea de baza pentru o calculatie pe centre de responsabilitate.

c) In cadrul sectiilor, liniile tehnologice sau instalatiile complexe pot constitui faze de calculatie, daca rezulta semifabricate sau produse care se deosebesc de celelalte prin destinatie, calitate etc.

d) Se vor crea faze de calculatie distincte pentru fazele tehnologice in urma carora rezulta un semifabricat ce se prelucreaza in continuare sau un produs finit.

e) Conditia esentiala a stabilirii fazelor de calculatie a costurilor este ca la sfarsitul acestor faze productia obtinuta sa poata fi masurata.

f) Costul fiecarui produs trebuie calculat printr-un numar cat mai redus de faze, pentru a se asigura eficienta calculatiei.

Dupa stabilire, fazele de calculatie se simbolizeaza; simbolul se trece pe toate documentele privind consumurile si productia obtinuta.

In metoda pe faze, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se dezvolta in analitic pe faze de calculatie (avand rolul de zone de cheltuieli), produse, grupe de produse sau semifabricate, ca purtatori de cost.

In unele cazuri, pe fazele de calculatie se identifica atat costurile directe (consum de materii prime, materiale auxiliare, de energie electrica, apa si alte utilitati tehnologice, retributii directe), cat si unele costuri indirecte cum sunt cele cu intretinerea si functionarea utilajelor.

Daca faza de calculatie coincide cu sectia si semifabricatul, toate costurile indirecte de productie se individualizeaza pe semifabricatul obtinut.

In situatia in care din procesul de productie rezulta doua sau mai multe produse cuplate sau simultane, manopera constituie costul indirect.

Indiferent de modul de identificare a costurilor indirecte si de aria de cuprindere a lor, ele se colecteaza cu ajutorul conturilor 923 "Cheltuieli indirecte de productie" si 924 "Cheltuieli generale de administratie".

Contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" se desfasoara in analitic, pe sectii si faze de calculatie daca ele se suprapun sau numai pe sectii, atunci cand avem in sectie mai multe faze de calculatie, iar in cadrul acestora, pe feluri de costuri.

Costurile generale de administratie se colecteaza la nivelul intreprinderii pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor.

La sfarsitul lunii, costurile indirecte colectate se repartizeaza pe faze si produse prin procedeul suplimentarii.

Modelul general de calcul al costului pe unitate de produs, in cazul metodelor "full-costing", este redat prin relatia:

cu =

in care:

Cu - costul unitar;

Cd - costuri directe;

Ci - costuri indirecte;

Q - cantitatea.

In metoda pe faze, costul efectiv al produselor se determina lunar, putandu-se utiliza doua variante: varianta "cu semifabricate" si varianta "fara semifabricate".

Varianta cu semifabricate se foloseste in situatia in care in fiecare faza de prelucrare se obtine cate un semifabricat, care urmeaza a fi depozitat in vederea prelucrarii ulterioare in unitate sau vandut tertilor, al carui cost trebuie cunoscut. Costul dupa aceasta varianta se stabileste pe articole de calculatie pentru fiecare faza in parte, costul ultimei faze reprezentand costul produsului finit. Costul primei faze se transfera la cea de a doua, iar prin adaugarea la acesta al costurilor fazei respective rezulta costul de sectie al semifabricatului obtinut in faza a doua etc.

Presupunand ca avem trei faze de fabricatie, in fiecare obtinand cate un semifabricat, costul se poate determina prin relatiile:

cus₁ = (1)

cus₂ = cus₁ + (2)

cus₃ = cus₂ + (3)

in care:

cus1, cus2, cus3 - reprezinta costul unitar al semifabricatelor din fiecare faza;

cup - reprezinta costul unitar de sectie al produsului finit.

Varianta fara semifabricate are o utilitate larga in intreprinderile industriale, costul produsului rezultand prin adaugarea la consumul de materiale (M) a costurilor de prelucrare efectuate in fazele prin care trece produsul respectiv fara a lua in considerare, deci fara translocare, costul semifabricatelor de la o faza la alta. In ultima faza rezulta costul produsului finit pe articole de calculatie.

Rezultatele procesului de productie din fazele anterioare fazei de obtinere a produsului finit sunt considerate productie neterminata, care trece de la o faza de prelucrare la alta, fara depozitari intermediare sau depozitari de scurta durata.

Modelul privind calculul costului produsului finit devine:

kup =

In subramurile industriei unde din aceeasi faza si din acelasi fel de materie prima rezulta simultan mai multe produse principale si secundare, costul previzionat si efectiv se determina astfel:

a) daca din prelucrarea succesiva rezulta numai produse principale, costul unitar se calculeaza pe baza coeficientilor de echivalenta;

b) in cazul in care rezulta atat produse principale, cat si produse secundare, se scade din totalul costurilor de productie costul aferent produselor secundare, diferenta repartizandu-se pe baza coeficientilor de echivalenta asupra produselor principale.

Daca din acelasi proces de productie rezulta produse de mai multe tipodimensiuni sau calitati, costul lor se calculeaza in felul urmator:

- atunci cand exista norme distincte de consumuri de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie si norme de munca, costul efectiv se calculeaza separat pe fiecare tipodimensiune sau calitate a produselor;

- in situatia in care prin prelucrarea complexa a materiei prime rezulta produse de tipodimensiuni sau calitati, costul efectiv al lor se calculeaza pe baza coeficientilor de echivalenta.

Desi metoda de calculatie pe faze este cea mai indicata in productia de masa, stabilind responsabilitatea personalului pe fiecare faza, ea prezinta si unele dezavantaje:

- necesita lucrari multe in cazul aplicarii variantei cu semifabricate, atunci cand sunt multe faze si exista productie neterminata;

- delimitarea fazelor nu se poate efectua riguros, fiind conventionala in functie de fluxul tehnologic, ca urmare nu se pot reflecta exact costurile aferente fiecarei faze.

Aplicatie

O intreprindere cu productie de masa, produce produsele A si B, prin faze succesive de fabricatie in varianta cu semifabricate, cunoscandu-se urmatoarele:

1. Consumurile de materii prime, in faza a I-a de fabricatie, 'turnatorie'  24.000.000 lei

din care: - pentru semifabricatul A 18.000.000 lei

- pentru semifabricatul B 6.000.000 lei

2. Consum de combustibili, energie si apa 6.000.000 lei

respectiv: - semifabricatul A 600 buc.

- semifabricatul B 400 buc.

3. Salariile personalului direct productiv din faza I-a 14.000.000 lei

din care: - pentru semifabricatul A 9.000.000 lei

- pentru semifabricatul B 5.000.000 lei

4. Cheltuieli cu amortizarea utilajelor si masinilor din faza I-a 2.000.000 lei

Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe din sectii pe cele doua semifabricate se face in functie de numarul orelor de functionare, respectiv 200 ore, din care:

- pentru semifabricatul A 120 ore

- pentru semifabricatul B 80 ore

5. In faza a II-a de fabricatie, 'prelucrare', se fac urmatoarele cheltuieli:

5.1. Salariile personalului direct productiv 44.000.000 lei

din care: - pentru semifabricatul A 26.000.000 lei

- pentru semifabricatul B 18.000.000 lei

5.2. Energie electrica consumata 9.000.000 lei

Consumul de energie se repartizeaza pe cele doua semifabricate in functie de numarul orelor de prelucrare, respectiv:

- pentru semifabricatul A 600 ore

- pentru semifabricatul B 300 ore

5.3. Intreaga cantitate de semifabricate detinute se consuma in faza urmatoare, evaluate la cost efectiv.

6. In ultima faza de fabricatie, 'montajul' se consuma integral semifabricatele obtinute in faza a II-a 'prelucrare', efectuandu-se in plus urmatoarele cheltuieli:

6.1. Cheltuieli cu montajul produselor, in suma de 16.000.000 lei

constand in salariile personalului direct productiv, din care:

- pentru semifabricatul A 10.000.000 lei

- pentru semifabricatul B 6.000.000 lei

6.2. Amortismentele masinilor si utilajelor faza a III-a 'montaj' 5.000.000 lei

Se repartizeaza pe produsele A si B dupa valoarea de inventar a masinilor 500.000.000 lei

- pentru cele folosite la montajul produsului A 300.000.000 lei

- pentru cele folosite la montajul produsului B 200.000.000 lei

6.3. Cheltuielile de administratie si conducere generala a societatii repartizabile pe cele doua produse in functie de costul de sectie a fiecarui semifabricat consumat pentru obtinerea celor doua produse 2.400.000 lei

Se cere:

- Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune cheltuielile preluate din contabilitatea financiara;

- Sa se evalueze costul unitar efectiv de sectie a fiecarui semifabricat, cunoscand ca nu s-a rebutat nici o bucata din cele lansate in fabricatie;

- Sa se calculeze costul unitar efectiv de productie a celor doua produse, stiind ca intreaga cantitate lansata in fabricatie a fost finisata;

- Contul de calculatie a costurilor este contul 921 'Cheltuielile activitatii de baza'.

Rezolvare:

Jurnal de inregistrare