CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Modalitati de manifestare a componentelor culturii organizationale
Cu toate ca notiunea de cultura organizationala a aparut relativ recent, adaugându-se altor fenomene culturale în raport cu organizatia, ea cunoaste în zilele noastre o puternica dezvoltare, atât în plan teoretic cât si practic. Trebuie subliniat în mod special interesul sau pentru întelegerea aspectelor umane si organizationale ale managementului.
Notiunea de cultura nu este precis definita nicaieri, ea avându-si radacinile în conditiile de viata fundamentale, inclusiv conditiile materiale, mediul natural, clima si modul în care oamenii îsi câstiga existenta, în experienta istorica a comunitatii umane care include interactiunea cu alte tari si culturi.
Dupa dictionarul “Petit Robert”, conceptul de cultura are trei acceptiuni:
1. “dezvoltarea anumitor facultati ale spiritului prin exercitii intelectuale potrivite. Prin extindere: ansamblul cunostintelor dobândite care permit sa dezvoltam simtul critic, gustul, judecata”;
2. “ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizatii”;
3. “ansamblul formelor dobândite de comportare în societatile omenesti”.
Deci, o cultura ar fi “ansamblul de forme si de comportamente, dobândit în societatile umane”.
Potrivit acestei definitii, o cultura organizationala este un ansamblu care presupune o anumita coerenta interna, relatii între elementele care o compun si nu o suma disparata de trasaturi diverse.
În general, cultura unei organizatii, chiar daca nu este niciodata fara lacune si fara contradictii interne, formeaza un tot în care fiecare element raspunde celorlalte.
1.1 Conceptul de simbol
Conceptul de simbol este utilizat pentru a caracteriza anumite fenomene organizationale si manifestarile lor la diferite niveluri. De multe ori, simbolurile sunt folosite în relatiile cu alte culturi pentru a exprima anumite similaritati sau diferente. O cultura poate fi privita ca un sistem de simboluri ce au rolul de pastra ordinea si de a o face functionala.
În cadrul culturii organizationale, un aspect important îl constituie functia de reprezentare a simbolurilor, ce releva faptul ca acestea reprezinta (semnifica) ceva diferit sau ceva mai mult decât simbolul respectiv în sine, indiferent daca este vorba de o componenta materiala sau nu. Ideea de baza este ca simbolul surprinde relatiile organizationale complexe (cognitive, emotionale, estetice, etice etc.) într-o maniera sociala si economica, ce sunt dificil de exprimat sau comunicat în mod direct.
Un alt aspect se refera la prezumtia ca simbolurile, sau realitatea simbolica, au propria logica (semiologia - stiinta logicii simbolurilor). Aceasta logica se reflecta în puterea sa de generare a anumitor atitudini si comportamente.
Recent, o preocupare a multora dintre managerii firmelor de succes este aceea de a realiza o congruenta între identitatea firmei (ca fiind perceptia membrilor organizatiei asupra acesteia) si imaginea firmei (ca mod de percepre a acesteia din exterior). Ideea este ca imaginea organizatiei corespunde culturii sale unice, reflectata în modul în care aceasta actioneaza.
Simbolurile într-o organizatie cuprind arhitectura, caracteristicile biroului, mobila, numele organizatiei, logosul sau etc. Ele pot fi reprezentate de orice obiect, eveniment, comportament ce serveste ca un vehicul pentru transmiterea unor mesaje, declansarea unor emotii sau energizarea salariatilor.
Cadrul simbolic de referinta este util atunci când organizatia se afla într-un mediu dinamic si ea însasi se schimba semnificativ. Când ne gândim la un eveniment sau la un lucru concret, creierul nostru lucreaza cu ele în mod simbolic. Creierul utilizeaza cuvinte ca simboluri ale unor evenimente concrete. Simbolizarea este capacitatea creierului de a reprezenta o experienta, chiar si atunci când stimulul respectiv nu este prezent.
Un simbol poate fi orice, pe care mintea noastra îl percepe ca transmitând altceva decât este: cuvinte, grafice, desene, atitudini, comportamente etc. Un semn poate fi, de asemenea, un simbol. Limbajul este iarasi un simbol si o parte importanta a culturii organizationale. Organizatiile au fiecare propriile simboluri pe care liderii le utilizeaza pentru a exprima cultura organizationala, diferite valori sau viziunea lor despre viitor.
Artefacturile ca simboluri ale culturii organizationale
Notiunea de artefacturi este utilizata în general pentru a descrie elementele fizice ale activitatii umane în cadrul organizatiei, sub forma de cladiri, echipamente, produse etc. Ele pot transmite o serie de mesaje privind anumite valori, comportamente din cadrul organizatiei. Astfel de elemente ce releva statutul unor persoane în ierarhia organizatiei pot fi marimea biroului, mobila din cadrul acestuia, spatiul personal de parcare, chiar arhitectura cladirii etc.
Artefacturile includ cladiri, logosul firmei, caracteristicile biroului, mobila etc. si acestea sunt simboluri ce transmit salariatilor semnale despre ceea ce considera managerii ca este important si cum se diferentiaza firma de altele similare.
Climatul organizational tinde sa reflecte valorile, sentimentele membrilor unui grup, prin crearea unui mediu fizic si spiritual care sa le reprezinte fidel si care sa ofere componentilor sai un mediu în care sa se simta în siguranta si confortabil.
Cladirile sunt utilizate de catre unele firme si pentru a-si expune statutul pe care îl au, pozitia ce o detin pe piata si puterea, forta economica. Apar astfel cladiri mari, luxoase, cu mobila scumpa si decoratiuni costisitoare. De multe ori, este valorificat si numele arhitectului care proiecteaza cladirea, ca o apreciere a calitatii si bunului gust al proprietarilor si managerilor firmei. Ele devin un fel de obiecte de arta ce stimuleaza salariatii sa se identifice cu firma si sa se implice cât mai mult în activitatile acesteia, atât fizic, intelectual, cât si emotional.
1.2 Valorile organizationale
Cultura organizationala contine ca elemente esentiale un set de credinte, valori si norme comportamentale ce reprezinta platforma de baza privind perceptia salariatilor asupra a ceea ce se întâmpla în organizatie, ceea ce este dorit si acceptat si ceea ce reprezinta o amenintare.
Concepte precum filosofia organizatiei, ideologia firmei sunt utilizate atât de catre teoreticienii cât si de practicienii din domeniul managementului pentru a descrie în mod explicit totalitatea credintelor si valorilor firmei.
Ideologia – este un set de credinte despre societate si despre cum ea actioneaza si evolueaza. Acestea sunt credinte, principii morale si valori ce formeaza baza pentru cultura organizationala.
Ideologia unei organizatii contine declaratii despre corectitudinea anumitor angajamente sociale si ce actiuni trebuie sa desfasoare membrii sai. Ea mobilizeaza constiinta si actiunea prin conectarea elementelor sociale cu principiile etice.
Interesanta este si perceptia diferitelor persoane asupra acestor elemente, uneori formulate de o maniera ce poate parea abstracta. Unora din afara organizatiei, ce nu sunt familiari ce acestea, le pot parea obisnuite, normale, sau din contra, exagerate. În schimb, pentru cei din interior, pentru membrii organizatiei, ele au o semnificatie aparte, cu o puternica încarcatura emotionala.
Pentru ca aceste valori sa fie cunoscute, sa fie respectate si însusite decatre salariatii unei firme, este necesar ca în anumite momente din viata organizatiei sa aiba loc o prezentare, o explicitare a valorilor majore ce sunt dorite a ghida deciziile si actiunile personalului firmei, atât în interactiunile de pe plan intern cât si extern organizatiei.
Explicitarea valorilor reprezinta evenimente majore în viata unei firme. De obicei, ele sunt asociate cu anumite schimbari importante sau actiuni de amploare din cadrul firmei. Dar, comunicarea valorilor organizationale nu trebuie sa se rezume la aceste momente fragmentate, izolate, chiar daca au un impact puternic asupra activitatilor firmei. Acesta trebuie sa fie un proces continuu, manifestat atât sub forme formale, cât si informale, explicite si implicite.
În multe declaratii ale elementelor importante pentru o firma se fac referiri atât la valori morale, etice, cât si la aspecte materiale, în special profit. Este important sa se accentueze ca valorile si profitul nu sunt elemente antagoniste, nu se exclud reciproc, ci ele se sprijina una pe cealalta.
Profitul este privit uneori cu dispret de catre aceia care nu au reusit sa perceapa rolul economic al acestuia, atât în economie pe ansamblu, cât si ca o recompensa pentru cel care este capabil de o performanta superioara celorlalti (si o penalizare pentru cei care esueaza sau nu depun suficient efort).
Perceptia, uneori negativa, asupra profitului provine dintr-o filosofie economica, dintr-o anumita gândire mai veche (depasita acum), conform careia obtinerea unui profit se poate realiza doar atunci când altcineva pierde.
În interiorul agentilor economici, atât valorile morale, cât si profitul au roluri bine stabilite si care se interconditioneaza. În organizatiile nonprofit, rolul valorilor este primordial, el atingând noi nivele si forme de manifestare.
1.3 Normele de comportament
Pentru a mentine un un sistem de valori pe care un grup îl considera acceptabil din punct de vedere social, se impune ca acesta sa dezvolte un sistem de norme de conduita care sa ghideze actiunile membrilor sai.
Exista doua categorii de norme:
- Prima, cea mai cunoscuta, este reprezentata de normele formale, implementate prin reglementari oficiale de natura organizatorica cum ar fi: regulamentul de ordine interioara, regulamentul de organizare si functionare, descrierile de functii si de posturi. Aceste documente, la care se adauga unele din deciziile adoptate de managementul firmei, cuprind prevederi referitoare la comportamentul salariatilor în situatiile ce au implicatii semnificative asupra functionarii performantelor organizatiei: relatiile sef-subordonat, securitatea muncii, prezenta în firma, primirea si tratarea vizitatorilor, confidentialitatea informatiilor, recompensarea eforturilor si performantelor, sanctiunile prevazute etc.
- A doua categorie de norme comportamentale sunt cele informale, care, desi nu sunt înscrise în nici un document, au o mare influenta asupra comportamentului organizational. Conturate în decursul perioadei precedente, normele informale stabilesc modul de abordare si comportare în situatii umane ce prezinta mare importanta pentru majoritatea salariatilor: sarbatorirea unor evenimente sociale importante (Craciunul), aniversarea firmei, alte sarbatori legale sau religioase, sarbatorirea unor evenimente personale ale salariatilor (promovarea în post, sarbatorirea onomasticilor, casatorie, nasterea copiilor, pensionare), etc. In activitatea curenta a firmei, normele formale si cele informale se înterpatrund, conditionând în mare masura continutul si modul de derulare a comportamentelor organizationale predominante la nivelul organizatiei.
Normele prefigureaza atitudinile si comportamentele asteptate sa fie afisate de catre salariati în cadrul si în afara organizatiei, precum si recompensele/sanctiunile declansate de respectarea/încalcarea lor.
Normele de conduita pot fi :
• formale, stabilite prin reglementari oficiale de catre managementul firmei ;
• informale, stabilite neoficial de membrii colectivitatii respective sau a subgrupurilor din organizatie.
Obiceiurile – sunt elemente ce pot aparea asemenea unor conventii asupra carora un numar suficient de membrii sunt de acord. Ele sunt mai degraba rezultatul unor acceptari pasive decât impuse prin anumite formule.
Obiceiurile sunt sustinute si ele de valori explicite.
Limbajul si jargonul. Fiecare organizatie are tendinta de a-si crea un limbaj propriu, specific, ce reflecta atât caracteristicile membrilor sai cât si natura activitatilor desfasurate si obiectivelor urmarite. Limbajul tinde sa aloce anumite întelesuri, conotatii unor cuvinte ce sunt selectate de catre membrii organizatiei.
1.4 Ritualurile si ceremoniile
Ritualurile si ceremoniile reprezinta anumite modele colective de comportament, în special în situatii cu un caracter predominant formal. Ele tind sa fie relativ stabile de-a lungul timpului si au un bogat continut simbolic. Practic, acestea sunt dintre formele cele mai vizibile ale manifestarii comportamentului simbolic într-o organizatie. Prin acest model colectiv de actiune se exprima si se consolideaza credintele si valorile ce sunt considerate a fi decisive pentru supravietuirea si dezvoltarea firmei.
Ritualurile reprezinta un set de actiuni planificate, cu continut emotional, ce combina diferite modalitati de expresie a culturii organizationale. Acestea au adesea atât o finalitate practica, cât si simbolica.
Aceste ritualuri pot fi împartite în mai multe categorii:
Rolurile ritualurilor include socializarea, consolidarea culturii organizationale, diminuarea nelinistii, a ambiguitatii si stresului, transmiterea de mesaje simbolice catre exterior.
Exemple de ritualuri organizatorice:
• evaluarea performantei
• sedinte obisnuite
• programe de perfectionare profesionala
• teste si interviuri
• mese festive cu diferite ocazii
• întâmpinarea noilor angajati
Ceea ce conteaza este nu modul în care ele se desfasoara, ci mesajul care este transmis în interiorul si exteriorul organizatiei. Ritualurile sunt specifice fiecarei culturi. Ele sunt ancorate în valorile pe care oamenii le-au acceptat ca fiind cele dominante, cu care vor sa traiasca si sa munceasca.
Ritualurile sunt adesea percepute ca reguli nescrise ale comunicarii. Ele ajuta la consolidarea identitatii individuale si de grup si a relatiilor ce se stabilesc în cadrul acesteia, aratând totodata cât de puternica este cultura organizationala a acestuia.
Ceremonia reprezinta o manifestare colectiva, de o maniera formala si solemna, ce exprima adesea o constientizare a traditiei si istoriei firmei. Ceremoniile sunt celebrari ale valorilor culturale si prezumtiilor de baza ale organizatiei; sunt evenimente ce reflecta si onoreaza cultura organizationala si sunt momente pe care oamenii si le amintesc de-a lungul timpului.
Aspectele de cult ale unei culturi organizationale o fac pe aceasta sa intre foarte putin în contact cu alte culturi. Ea tinde sa-si izoleze membrii pentru a putea exercita un control cât mai mare asupra acestora. Aceasta situatie determina o legatura puternica între componentii cultului, chiar daca adesea într-un sens distructiv.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1320
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved