Mutatii sl perspective in managementul bancar

Mutatii sl perspective in managementul bancar

O caracterizare globala a sistemului bancar din Romania, in opinia noastra, trebuie sa tina cont de capacitatea acestuia de a-si indeplini principale'e functii, si anume atragerea de fonduri de la persoane fizice si juridice sub forma de depozite ia vedere sau la termen in lei si valuta si acordarea de imprumuturi celor interesati in conditii de prudenta bancara.

Din punctul nostru de vedere Siituatiiie dificile | in care au ajuns unele banci ca Dacia Felix, Credit Bank sau Columna si, mai nou, Banca Albina si Bancorex nu se datoreaza lipsei unor reglementari prudentiale ale Bancii Nationale, ci mai de graba mecanismelor de impunere a acestora, care sunt slabe sau neadecvate, unele banci incalcand regulamentele Bancii Nationale a Romaniei, fara sanctiunile de rigoare.

in unele situatii, chiar actionarii bancii au facut presiuni asupra conducerii sa acorde credite preferentiale, care nu au mai putut fi ulterior rambursate (cazul Bancii Dacia Feiix in 1995 ai Banca Albina in 1999). Un astfel de corn portamen; a dus la implementarea unui management neperformant, ce a avut ca efect decapitaiizarea pana ia incetarea de plati]

in aceste conditii, in prezent, [cand avem sase banci a caror autorizatie de functionare a fost deja retrasa³³, cand in Romania au aparut primele falimente bancare declarate, dar si primele fuziuni, totul apare intr-un con de umbra. Daca ar fi evaluate activele Bancorex, , Banca Agricola, Bankcoop si Banca Albina ia 31 decembrie 1998, in total sistem bancar, se poate aprecia ca peste 40%³⁴ din sistemul bancar este neperformant, situatie care ne obliga sa ne intrebam cum s-a ajuns aici si ce trebuie facut pentru a depasi o ■ asemenea situatie, mai ales ca una dintre cauzele principale este managementul neperformant.

_) in primul rand, relativa relansare economica din anul 1995 a incurajat mediu! economic romanesc, iar bancile comerciale au considerat ca trebuie sa fie primele participante la acest proces. Astfel, a crescut ponderea creditelor pe termen mediu si lung in total credite interne. Dar, dupa anul 1996 starea generala a economiei s-a inrautatit continuu, o mare parte din clientii bancilor au devenit tot mai riscanti, transformandu-se din clienti solvabili in rau-platnici. in aceste conditii si creditele ce erau clasificare la categoria 'standard' au devenit credite 'indoielnice' sau chiar 'pierdere' si, odata cu acestea, situatia financiara a bancilor s-a transformat dintr-una sigura intruna incerta^Situatia demonstreaza, in opinia noastra, ca functia sistemului bancar, de cei mai important intermediar financiar si factor insemnat in relansarea economiei romanesti, nu se asociaza automat cu capacitatea acestuia de a solutiona problema  subcapitalizarii firmelor, in absenta actiunii concertate cu alti factori.

in al doilea rand, credem ca trebuie analizate si [Implicatiile algoritmului politic asupra managementului bancar, exemplificand doar faptul ca la mai putin de trei ani de la obtinerea Premiului pentru Cea mai buna banca din Romania ca urmare a activitatii pe anul 1996, acordat de revista Central European, Bancorex a ajuns in situatia de incapacitate de plata, evitarea oficiala a falimentului facandu-se printr-o hotarare de fuziune cu Banca Comerciala Romana'!^

in fine, trebuie amintit si esecul Bancii Nationale a Romaniei in supravegherea activitatii bancilor comerciale si, mai ales, in luarea masurilor care se ■ impuneau, la constatarea unor grave nereguli de incalcare a prudentei bancare. Pana la sfarsitul anului 1996, Banca Nationala a sprijinit financiar doua banci aflate in dificultate de plata: Credit Bank si Dacia Felix, alocand, din banii publici, peste 2.000 de miliarde lei. Rezultatele acestui acestui sprijin, din punct de vedere bancar, nu au aparut.

Referindu-se la acest aspect, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei aprecia: 'in instanta romaneasca, a intelege ce inseamna valoarea negativa a unei banci este o carte extrem de grea. O banca nu acepta ca activele ei au o valoare de piata mult. mai mica decat valoarea lor contabila'^[1]. Pentru a se evita astfel de situatii, credem ca este necesar ca legea bancara sa oblige bancile comerciale sa-si auditeze bilanturile dupa standardele internationale de contabilitate, diminuandu-se astfel atat posibilitatea raportarilor false catre Banca Nationala cat si interpretarea eronata a posturilor biiantiere.

in concluzie, fprintre deficientele sistemului bancar din tara noastra enumeram:

slaba dezvoltare a institutiilor bancare din punct de vedere al diversificarii si specializarii bancilor comerciale;

promovarea unei politici de subventionare care a dus la irosirea de resurse, distorsiuni ale pietei si ineficienta;

acceptarea unui grad mare de risc in politica de acordare a creditelor;

volumul redus ai creditelor in comparatie cu necesitatile economiei romanesti;

caracterul monopolist al pietei bancare;

volumul redus al investitiilor straine in domeniul bancar;

dependenta sistemului bancar de FPS^, Rezolvarea acestor deficiente credem ca va fi

posibila prin promovarea unui sistem bancar concurential, deschiderea pietelor interne pentru producatorii externi (in special de tehnologie) si aparitia de noi banci private, imbunatatiri manageriale, reglementari prudentiale si supravegherea aparatului bancar.

Obiectivele nu vor putea fi indeplinite daca nu vor fi create stimulente pentru modificarea structurii actuale a portofoliului bancilor proprietate de stat. Mai mult, reorganizarea sistemului bancar nu va reusi atat. timp cat nu va fi rezolvata problema intreprinderilor falimentare.

Pe baza celor prezentate, se pune problema gasirii unei forme de management bancar care sa 'ridice' bancile din tara noastra, sa le asigure maximizarea profiturilor.

Sigur, prezentarea unui model de management bancar, care sa corespunda situatiei bancare din tara noastra, este foarte greu de realizat. Vom incerca sa punem in evidenta principalele aspecte ce ar putea sa caracterizeze noua organizare bancara in Romania.

Primul element pe care trebuie sa-1 avem in vedere este analiza activelor si clasificarea imprumuturilor care vor fi trecute la pierderi.

Al doilea element il reprezinta restructurarea bilantului bancilor, in asa fel incat sa raspunda la urmatoarea problema distributiva: destinatia pierderilor, respectiv impartirea lor intre proprietarii bancii, creditorii bancii sau alte parti. infiintarea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare a fost solutia gasita de guvernanti pentru salvarea sistemului bancar romanesc, dar intarzierea punerii ei in practica risca sa agraveze si mai mult situatia financiara a Romaniei.

Al treilea element, rezolvarea problemei resurselor de creditare, nu garanteaza ca bancile se vor stradui sa-si indeplineasca functia de alocare cu respectarea principiilor de prudenta. Problema fluxului este mult mai complexa decat restructurarea financiara, eliminand obiceiurile bancare defectuoase se ajunge la esenta perioadei de tranzitie, deoarece 'bancile rele' sunt o consecinta a 'firmelor rele'.

Totusi, organizarea structurilor de reglementare si supraveghere in sectorul bancar poate fi o piesa ir: ¡portante in codru! managementuiui bancar in conditii de tranzitie.

Managementul bancar ar trebui sa rezolve doua probleme principale:

■ nevoia pastrarii lichiditatii sistemului si

asigurarea unor decontari si plati eficiente; ^m nevoia de refacere si de protejare a solvabilitatii sistemului bancar.

in conditiile tranzitiei, problema mentinerii lichiditatii ramane dominanta. De regula, aceasta problema se rezolva prin facilitati de refinantare si linii de credit acordate de bancile centrale. Totusi, o preocupare excesiva pentru asigurarea lichiditatii poate perpetua practicile nesanatoase de acordare a imprumuturilor de catre banci. De asemenea, creaza dificultati in proiectarea politicilor monetare.

Dupa desfasurarea procesului de restructurare si recapitalizare a bancilor, este necesar un cadru de reglementare si supraveghere care sa serveasca la asigurarea solvabilitatii sistemului bancar. Lipsa unor reglementari prudentiale si de supraveghere bancara sau, dimpotriva, nerespectarea lor contribuie la deteriorarea calitatii activelor din cadrul sistemului bancar.

Schimbarea de compozitie din sistemul bancar intre capitalul strain si cel romanesc va conduce ia o redistribuire de piata. jPrin privatizarea Bancii Romane de Dezvoltare si Banc Post si prin iesirea de pe piata a Bancorex asistam in prezent la o potentiala schimbare de pondere a produselor si serviciilor oferite de bancile cu capital strain. Acestea fiind mai bine pregatite in ce priveste evaluarea si administrarea riscurilor, au o atitudine.

mult mai rezervata fata de sectoarele sau firmele riscante, neimplicandu-se in finantarea acestora |

in concluzie, aspectele prezentate anterior ar trebui sa stea la baza managementului bancar din tara noastra, pentru ca acesta sa devina un instrument de maximizare a profiturilor. Modernizarea institutiilor bancare, introducerea unor metode de management performante, promova r-a unor instrumente specifice sunt indispensabile pentru o functionare sanatoasa a economiei nationale in prezent si in perspectiva.