Planul anti-riza al Guvernului Romaniei

Planul anti-riza al Guvernului Romaniei[1]

Principalele efecte ale crizei financiare si economice cu care se confrunta in prezent Romania sunt:

- reducera lichiditatilor in sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finantarii interne si externe;

- inasprirea conditiilor de accesare a creditelor pentru populatie, agenti economici, precum si pentru sectorul public;

- cresterea numarului de persoane aflate in imposibilitatea de a-si rambursa ratele si dobanda la creditele bancare;

- scaderea productiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pastrarii numarului locurilor de munca, precum si asupra profitabilitatii companiilor;

- scaderea ritmului de crestere a veniturilor publice, cauzata de diminuarea in general a activitatilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, constructii, mobila, textile, etc.);

- scaderea puterii de cumparare si a calitatii vietii;

- incetinirea ritmului de crestere a produsului intern brut.

Masuri imediate economico-financiare

Achitarea cu celeritate a obligatiilor financiare certe, lichide si exigibile ale administratiei publice centrale si locale (facturi, subventii pentru agricultura, TVA, etc.) si esalonarea echilibrata a platii lunare a acestora, in trim. I al anului 2009.

Finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank, cu respectarea legislatiei UE in domeniu.

Capitalizarea EXIMBANK, cu respectarea legislatiei UE in domeniu, si alocarea (bugetara) a fondurilor publice necesare pentru instrumentele de asigurare si garantare a operatiunilor de export (ex: risc valutar, risc de neplata).

Alocarea, prin bugetul de stat pe anul 2009, cel putin a aceluiasi volum de fonduri alocate in anul 2008 pentru promovarea exporturilor (circa 65 mil. euro), precum si majorarea contributiei statului pentru finantarea acestei activitati.

Neimpozitarea profitului reinvestit, reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului.

Reglementarea platii TVA la incasarea facturii.

Posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-a depus cererea de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile.

Analiza oportunitatii ca in perioada crizei sa aiba loc procese de privatizare a agentilor economici, avand in vedere valoarea relativ scazuta a actiunilor.

Organizarea unei intalniri cu autoritatile de implementare a proiectelor finantate din fonduri europene, in cadrul careia sa fie clarificate sau reglementate problemele legate de TVA si eligibilitatea cheltuielilor cu diferentele nefavorabile de curs valutar.

Utilizarea fondurilor CEC Bank si EXIMBANK cu precadere pentru asigurarea cofinantarii si garantarii proiectelor realizate din fonduri europene si finantarea IMM- urilor.

Finalizarea, in regim de urgenta, de catre Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, a evaluarii proiectelor depuse cu valoare cuprinsa intre 200.000 - 1.500.000 euro.

Deblocarea de catre Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri a activitatii Fondului National pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii.

Revizuirea legislatiei privind achizitiile publice cu scopul scurtarii termenelor si eliminarii excesului de birocratie, si in concordanta cu prevederile legislatiei europene.

Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene.

Reglementarea relatiilor contractuale cu tarile nemembre UE, din punct de vedere al accesarii fondurilor europene.

Externalizarea, acolo unde este cazul, a activitatii de evaluare a proiectelor finantate din fonduri europene (ex:proiectele referitoare la IMM-uri).

Operativizarea activitatilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finantate din fonduri europene sau selectarea de catre MFP a uneia/mai multor banci pentru derularea acestor activitati.