CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Rentabilitatea medie: prima lectie
Dupa cum probabil ati inceput sa observati, istoria rentabilitatii pietei de capital este prea complicata pentru a fi de folos in forma sa concreta. Trebuie sa incepem sa rezumam toate aceste numere. In consecinta, discutam despre condensarea datelor detaliate. Incepem prin calcularea rentabilitatilor medii.
Calcularea rentabilitatilor medii
Modul evident de a calcula rentabilitatea medie a diferitelor investitii in Tabelul 12.1 este de a adauga pur si simplu rentabilitatea anuala si divizindu-l cu 75. Rezultatul este media istorica a valorilor individuale.
De exemplu, daca adaugi rentabilitatea stocurilor marilor companii in Figura 12.5 pentru cei 75 ani, vei obtine cam 9.75. Rentabilitatea medie anuala este aceasta 9.75/75 = 13.0%. Interpretati acest 13% ca orice alta medie. Daca este sa alegeti un an la intamplare din istoria de 75 ani si ar trebui sa ghiciti ce rentabilitate a fost in acel an, cea mai buna alegere ar fi 13%.
Rentabilitatea medie: recordul istoric
Tabelul 12.2 arata rentabilitatile medii pentru investitiile despre care am discutat. Cum am aratat, intr-un an tipic, stocurile la mici companii au crescut in valoare cu 17.3%. Observati, de asemenea cat de mari sunt rentabilitatile stocurilor fata de rentabilitatea obligatiunilor.
Data |
Stocuri la mari companii |
Obligatiuni guvernamentale pe termen lung |
Documente de trezorerie |
Indexul pretului de consum |
| ||||
| ||||
Aceste medii sunt, bineinteles, nominale deoarece nu ne-am ingrijorat cu inflatia. Observati ca rata inflatiei medii a fost de 3.2% pe an pe durata celor 75 ani. Rentabilitatea nominala la documentele de trezorerie a fost de 3.9% pe an. Rentabilitatea medie reala a documentelor de trezorerie a fost aproximativ .7% pe an; deci rentabilitatea reala a documentelor-T a fost cam scazuta istoric.
La extrema cealalta, stocurile mici au avut o rentabilitate medie reala de cam 17.3% - 3.2 = 14.1%, care este relativ mare. Daca tineti minte Regula 72 (Capitolul 5), atunci stiti ca o calculare rapida ne spune ca 14.1% cresterea reala dubleaza puterea de cumparare cam la fiecare cinci ani. Observati, de asemenea, ca valoarea reala a portofoliului de stocuri la companii mari a crescut cu aproape 10% intr-un an tipic.
Primele de capital
Acum ca am calculat cateva rentabilitati medii, se pare logic sa vedem cum se compara intre ele. Intr-o astfel de comparare se implica si titluri de valoare emise de guvern. Acestea sunt libere de variabilitate vom vedea in , de exemplu, bursa.
Tabelul 12.2
Investitia |
Rentabilitatea medie |
Stocuri la mari companii | |
Stocuri la mici companii | |
Obligatiuni corporative pe termen lung | |
Obligatiuni guvernamentale pe termen lung | |
Documente de trezorerie | |
Inflatia |
Tabelul 12.3
Investitia |
Rentabilitatea medie |
Primele de risc |
Stocuri la companii mari | ||
Stocuri la companii mici | ||
Bonuri corporative pe termen lung | ||
Bonuri guvernamentale pe termen lung | ||
Documente de trezorerie |
Guvernul imprumuta bani prin emiterea obligatiunilor. Aceste obligatiuni vin in diferite forme. Pe cele care ne concentram sunt documentele de trezorerie. Acestea au cea mai scurta perioada de maturizare dintre diferitele obligatiuni guvernamentale. Deoarece Guvernul poate tot timpul creste impozitele pentru a plati documentele, datoria reprezentata de documentele-T este virtual gratis indiferent de riscul pe durata sa de viata scurta. Deci, vom numi rata rentabilitatii pe o astfel de datorie rentabilitatea riscului liber si il vom folosi ca un fel de etalon.
O comparare interesanta implica rentabilitatea riscului liber virtual a documentelor-T si foarte riscanta rentabilitate a stocurilor obisnuite. Diferenta dintre aceste doua rentabilitati pot fi interpretate ca masura a rentabilitatii excesive a mediei valorii lucrului (asumand ca stocul unei mari corporatii are risc mediu comparat cu toate riscurile lucrurilor valoroase).
Numim aceasta "excesul" rentabilitatii deoarece este rantabilitatea suplimentara castigam trecand de la o investitie relativa de risc liber la una riscanta. Deoarece poate fi interpretata ca o recompensa pentru purtatoarea de risc, il vom numi prima de risc.
Folosind Tabelul 12.2 putem calcula primele de risc pentru diferitele investitii; acestea sunt aratate in Tabelul 12.3. Raportam doar primele de risc nominale deoarece este doar o mica diferenta dintre primele de riscnominale si reale istorice.
Primele de risc a documentelor-T este aratat ca zero in tabel deoarece am presupus ca sunt lipsite de risc.
Prima lectie
Uitandu-ne la Tabelul 12.3 vedem ca media primelor de capital castigate un stoc tipic al unei companii mari este 13% - 3.9 = 9.1%. Acesta este o recompensa semnificativa. Faptul ca exista istoric este o observatie istorica si este baza primei lectii: valori riscante, pe medie, castiga o prima de risc. Pe de alta parte, este o recompensa pentru purtatoarele de risc.
De ce este asa? De ce, de exemplu, primele de risc pentru stocurile mici sunt mult mai mari decat primele de risc pentru diferitele valori? Raspunsul acestor intrebari este inima finantelor si urmatorul capitol este dedicat lor. Pentru moment, o parte din raspuns poate fi gasit, uitandu-ne la variabilitatea istorica a rentabilitatilor la aceste diferite investitii. Deci, pentru a incepe, intoarcem atentia la masurarea variabilitatii rentabilitatii.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1434
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved