STRUCTURİ ALE MOTİVATİEİ

STRUCTURİ ALE MOTİVATİEİ

In primul capitol s-au definit concepte ce sunt folosite in lucrarea de fata, printre care se afla si motivatia. Pentru a intelege mai bine continutul acesteia, este necesara prezentarea principalelor structuri motivationale existente in momentul de fata.

Trebuintele (nevoile) reprezinta structuri motivationale fundamentale ale personalitatii, reflectand in modul cel mai pregnant echilibrul boi-psihosocial al individului in conditiile solicitarii mediului extern. Ele semnalizeaza cerinte de reechilibrare sub forma unor stari si imbolduri specifice . Acestea sunt factori motivationali primari ce constituie sursa principala a actiunii si se nasc in urma aparitiei unui dezechilibru in functionarea organismului. Trebuinta inseamna a avea nevoie de ceva, a simti acea nevoie, ncesitatea de a obtine cea, un rezultat, un lucru sau a realiza ceva anume.

Maslow propune o ierarhizare a trebuintelor dupa cum urmeaza:trebuinte fiziologice(hrana, adapost, repus); trebuinte de securitate care raspund nevoii de echilibru emotional, de siguranta; trebuinte sociale, corespund nevoii de afiliere si adeziune, de identificare cu altii, de apartenente la familie, la grup si comunitate culturala; trebuinte de afirmare si recunoastere sociala; trebuinte de autorealizare; trebuinte cognitive; trebuinte estetice; trebuinte de concordanta intre cunostinte , simtire si actiune. Aceasta clasificare a lui Maslow este criticata din cauza caracterului sau static, ceea ce lipseste in aceasta clasificare este caracteristica importanta a nevoilor, si anume ciclicitatea lor

Pe langa clasificarea data de Maslow, mai avem o alta in care trebuintele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. Luand tipul de relatii din care acestea rezulta avem trebuinta fiziologice( rezultate a relatiilor individului cu mediul biologic) aceste nevoi fiind universale pentru oameni, dar intensitatea de manifestare este diferita de la un individ la altul, trebuinte psihologice ( reiesite din relatiile individului cu mediul ).In functie de geneza continutului lor avem trebuinte primare si secundare.

Trebuintele primare sunt acele trebuinte innascute si au rolul de asigurare a integritatii fizice a organismului. Trebuintele secundare sunt acele trebuinte ce se formeaza de-a lungul vietii si au rolul de a sigura integritatea psihica si sociala a individului. Din aceasta categorie de trebuinte fac parte cele material( locuinta, confort)e, spiritual(estetice, etice, de cunoastere a propriei personalitati) si social (de comunicare, anturaj).

O alta clasificare a trebuintelor este facuta in functie de nivelul de realizare a relatiei dintre individ si mediu, aceasta fiind biologice sau psihosociale. Trebuintele se mai pot clasifica in functie de gradul lor de generalitate , unele fiind generale ( sunt intalnite in mai multe tipuri de activitati ) si altele specifice care au un caracter mai restrans .

Trebuintele au un caracter socio-economic, ele aparand si disparand odata cu evolutia vietii individului si a societatii. Totodata aceste trebuinte sunt in directa dependenta cu sistemul intern al personalitatii fiecarui individ. Daca ne referim la trebuinte si din punct de vedere al functionarii acestora, acestea au doua faze: cresterea tensiunii trebuintelor odata cu apropierea momentului satisfacerii acestora si reductia tensiunii odata cu satisfacerea lor. De retinut este faptul ca trebuintele au acea capacitate de a se activa nu doar in prezenta unor stimuli capabil de satisfacere a acestora , ci si in absenta lor.

Dupa C.Mamali structura ierarhica a trebuintelor este dinamica si evolueaza in functie de: ordinea aparitiei filogenetice si ontogenetice a nevoilor umane; rolul pe care-l au nevoile nou aparute in interactiunea dintre nevoile deja existente; rolul noilor nevoi in evolutia globala a sistemului trebuintelor .Dezvoltarea trebuintelor si satisfacerea acestora are un caracter individual, variind de la o persoana la alta cat si de la un moment al dezvoltarii la altul.

Cand vorbim despre motivatie nu putem sa facem abstractie de motive. Acestea sunt personale, intense si de regula creeaza anumite tensiuni. H.Piron considera ca "motivul este mobilul care alege dintre deprinderile existente pe cea care va fi actualizata". Motivele sunt definitorii prin faptul ca ele sunt cele care declanseaza actiunea desfasurata influenteaza prin feedback-uri pozitive sau negative asupra dinamicii motivationale .Motivele reprezinta acele stari de necesitate ce sunt reactualizate si sunt transpuse in plan subiectiv de catre fiecare persoana. Motivele sunt "trebuinte constientizate", altfel spus atunci cand o persoana constientizeaza o trebuinta se orienteaza spre a o satisface, deci acesta devine un motiv pentru persoana respectiva.

Exemplul cel mai concludent este lipsa hranei ce duce la foame, ceea ce il va determina pe individ sa inlature aceasta stare, deci trebuinte lui acum s-a transformat intr-un motiv. De retinut este ca nu toate motivele sunt constiente , exista o serie de motive inconstiente ce indeplinesc un rol important in viata omului. Comparativ cu trebuintele ce sunt si ele parte din structura motivatiei, care nu reusesc intotdeauna sa declanseze o actiune, motivele sunt acei factori declansatori a comportamentelor corespunzatoare de satisfactie. Deci motivul reprezinta mobilul care provoaca , sustine energetic si orienteaza actiunea . Motivul are doua segmente in componenta sa si anume: un segment energizant, dinamizator si altul orientativ si directional. Intre aceste doua segmente exista o legatura stransa , o interactiune si sustinere reciproca continua. Daca unul din aceste segmente este mai slab decat celalalt , nu este bine energizat, devine daunator din motivul ca nu este bine directionat. Daca comparam din punct de vedre al gradului de generalitate trebuinta cu motivul, observam ca trebuinta se indreapta spre o categorie mai mare de obiecte preferentiale, pe cand motivul are ca scop un obiect determinat.

Intr-o clasificare a motivelor ele imbraca formele urmatoare:dupa sens avem motive pozitive, de angajare si motive negative de respingere, abtinere si evitare , iar dupa raportul cu activitatea de indeplinit avem motive intrinseci( interne actiunii si care sunt satisfacute direct prin indeplinirea ei) motive extrinseci ( exterioare actiunii in cauza) . Totusi, chiar daca avem aceasta clasificare, factorul uman nu actioneaza doar sub influenta unui singur motiv, ci sub influenta a mai multor motive.

Motivele sunt extrem de puternice, ele determina si declanseaza activitati prin care acestea se satisfac. Motivele poseda acea forta cu care declanseaza si sustin activitatea pentru indeplinirea lor, niciodata asa cum spuneam mai sus omul nu va actiona sub impulsul unui singur motiv. Motive diferite pot avea aceiasi directie ;un muncitor va munci mai mult pentru ca vrea sa fie recunoscut de grup si sa primeasca o avansare in post, dar totodata motivele pot avea orientari diferite , fiecare urmarind realizarea unei alte activitati.

Intentia este definita ca ceea ce isi propune individul sa faca pe baza unei decizii . Aceasta orientare consta in punerea in miscare a unor structuri de actiuni , in conformitate cu cerintele impuse de sarcina , sau de satisfacerea trebuintelor . Intentia este un factor motivational extrem de important , iar odata cu aparitia acestei intentii apare si o tensiune psihica ce , conform aceluiasi autor, se poate stinge prin realizarea nemijlocita a sarcinii, efectuarea unor sarcini subiective, in urma satietatii efectuarii repetate a acelorasi sarcini si in urma unei actiuni monotone.

Valentele, dupa P. Popescu Neveanu semnifica forta de atractie sau de respingere pe care o exercita obiectele de orice fel asupra subiectului. Valentele, comparativ cu formele motivationale anterioare, nu reprezinta o anumita functie interioara a organismului, ci reprezinta o calitate a obiectelor prin care trebuintele sunt satisfacute. Aceste valente reprezinta de fapt continutul trebuintelor si modificarea lor este strans legata de modificarea dinamicii trebuintelor. Ele pot fi pozitive sau negative in functie de cum corespund sau nu cu trebuintele.

Tendintele sunt reprezentate de catre tendinta organismului de a actiona la stimulari determinate prin miscari determinate , de a face anumite actiuni, ce au incarcatura mai mult sau mai putin puternica, dupa cum actele vor avea mai multa putere, durata , rapiditate .Tendintele au doua aspecte si anume: unul e de continut, obiectul catre care este orientat impulsul, si unul functional ce consta intr-o stare de tensiune. In functie de trebuinte , intentii si valente in modul de conduita a omului pot sa apara in acelasi timp mai multe tendinte: convergente, divergente sau opuse, conform aceluiasi autor.

Interesele reprezinta orientari selective , relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate .Orientarile globale , facultative nu pot fi considerate interese, ci pot fi privite doar ca un inceput al formarii acestora. Un exemplu in acest sens este un individ care incepe sa desfasoare mai multe activitati concomitent, dar nu reuseste sa termine nici una in mod corespunzator, ceea ce inseamna ca nu si-a format inca interesele. In acest moment, ele sunt doar tendinte sau preferinte ale individului centrate pe un obiect sau pe o persoana ori activitate , fara insa a viza clar folosesc materiale sau unele avantaje. Aceste interese sunt mult mai complexe decat trebuintele si motivele , si asta pentru ca implica o anumita organizare si eficienta. In momentul in care interesele sunt stabile si persistente pentru un individ, acestea devin trasaturi de personalitate ale acestuia, pe cand lipsa acestora sau instabilitatea lor se constituie in defecte ale omului ce nu-i permit reusita .

Convingerile ca structuri motivationale , reprezinta idei adanc cimplantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care imping, impulsioneaza spre actiune .Ideea ce reprezinta pentru individ o valoare, o anumita certitudine ce il ajuta sa stabileasca ceea ce este valabil , necesar, sa distinga intre bine si rau, adevar si minciuna reprezinta o convingere pentru acesta , nu orice idee este convingere pentru el. Convingerile se contopesc cu trebuintele si dorintele individului cat si cu trasaturile sale de personalitate. Convingerea se impune in comportamentul individului orientandu-l pe acesta , ceea ce inseamna ca nu este doar in mod constant promovata , dar mai ales puternic motivata cu precadere in momentele cand este atacata. Cerintele sunt niste stari psihice ce au la baza increderea in valoarea de adevar a unei idei sau necesitate a unei actiuni. Prin convingeri individul este total in favoarea unei idei ori a unui sistem de idei, pentru a caror aparare individul actioneaza cu intreaga sa fiinta. Tot convingerile sunt cauza ce determina anumite atitudini si trairi ce calauzesc omul in viata sa si totodata aduc o mare contributie in intarirea increderii in propriile forte. Totusi, acestea daca sunt prea puternice actioneaza impotriva instinctului de conservare al omului prin comiterea de exemplu a unor acte de eroism ce pun in pericol viata individului.