Sociometria

Sociometria

1. Delimitari conceptuale

Termenul de sociometrie, care provine de la o combinatie a latinescului socius (social) si a grecescului metron (masura), a fost folosit pentru prima data de catre N. Spallart la un congres tinut la Roma in 1887. P. Sorokin sustine ca termenul a fost folosit pentru prima data de catre A. Coste in 1899.

Initial, acceptiunea sociometriei a fost de utilizare a matematicii in stiintele sociale, cu timpul capatand cu totul alte semnificatii, asupra carora chiar cei care o practica nu au un punct de vedere asemanator. Astfel, sociometristul danez A. Bjerstedt a identificat 13 definitii distincte ale sociometriei pe care le-a trimis spre evaluare la 269 de autori care au tratat sociometria. A reprimit 131 de raspunsuri care, in majoritate, au impus ideea ca sociometria este "tratamentul cantitativ al relatiilor interumane preferentiale" (Gould, J., Kolb, W.L.(ed.), 1965, p.6).

Aparitia sociometriei este indisolubil legata de numele lui J.L.Moreno (1892-1974), nascut la Bucuresti si care este considerat parintele ei spiritual.

Conceptele de baza la Moreno sunt:

Universul social care se compune din 3 elemente aflate in stransa legatura:

a) societatea externa, care este reprezentata de ansamblul grupurilor din societate, mari si mici: familia, scoala, armata, biserica. Ea se dezvaluie simturilor si este relativ usor de descifrat, reprezentand realitatea macroscopica;

b) matricea sociometrica, care reprezinta "realitatea microscopica" a relatiilor preferentiale neoficiale si care nu poate fi sesizata decat cu tehnici speciale in lumea "intima" a societatii;

c) realitatea sociala, care reprezinta rezultatul contradictiei, confruntarii dintre primele doua.

Din cele prezentate mai sus am putea spune ca societatea este inteleasa de J.L. Moreno sub forma unei triade dinamice: teza - "matricea sociometrica", antiteza - "societatea externa" si sinteza - "realitatea sociala", ca rod al compromisului dintre teza si antiteza.

Chiar inteleasa astfel, Moreno sustine ca sociometria nu este exhaustiva, nu lamureste totul in societate, pentru ca ea se incadreaza intr-o piramida a stiintelor, in care, pornind de la varf, se afla (Mihu, A., 1967, p.18):

- socionomia - stiinta legilor structurale, mari ale societatii;

- sociodinamica - stiinta structurii agregatelor sociale (a grupurilor unice si inchise);

- sociometria - stiinta masuratorilor sociale, are loc o cuantificare a socialului (accentul se pune mai intai pe socius si apoi pe metron). Ea are la baza un test special;

- socioatria - stiinta privind caile de insanatosire a organismului social.

Intreaga sociometrie se axeaza in fond pe conceptul de relatii interpersonale, pe baza factorului "tele". J.L. Moreno defineste teleelementul ca fiind o legatura psihologica intre oameni, intre oameni si rolurile lor, si intre oameni si obiecte.

Teleelementul este denumit uneori de Moreno si "electron social", ca parte a atomului social, care reprezinta unitatea cea mai mica a matricei sociale.

Teleelementul se poate manifesta intr-o multime de forme, intre care:

1. teleelement simplu, care indica relatia preferentiala intre doi sau mai multi indivizi.

El poate fi:

- compatibil - cand atractia pastreaza rangul ordinea, adica se petrece la acelasi nivel de preferinta (A il prefera pe B si B il prefera pe A);

- incompatibil - cand atractia se face in alta ordine (A il alege pe B in primul rand, iar B il alege pe A in al doilea rand, al treilea rand).

2. teleelement simbolic - preferinta nu se indreapta spre persoana, spre ego, ci spre un anumit rol sau simbol pe care ea il reprezinta, indiferent de persoana in cauza.

Exemplu: atractia lui A pentru B poate sa nu fie pentru ego-ul sau real, ci pentru un "rol" sau "simbol" pe care el il reprezinta (rolul de medic, preot, judecator);

3. teleelement obiect - preferinta se indreapta spre un anumit obiect;

4. infra-tele, se manifesta atunci cand preferinta este neimpartasita (A il prefera pe B, dar B il respinge sau il ignora pe A).

2. Relatii interpersonale si structuri preferentiale

Intre 2 sau mai multi subiecti exista 4 tipuri fundamentale de relatii:

atractia (simpatia), care poate fi:

a) unilaterala (A il prefera pe B, A B);

b) reciproca (A il prefera pe B, dar si B il prefera pe A; A B).

respingerea (rejectia, antipatia),care poate fi:

a) unilaterala (A il respinge pe B ; A ---->B);

b) reciproca (A <-----> B).

indiferenta - preferinta cu valoare pozitiva sau negativa, dar inca necristalizata;

ignorarea - preferinta pozitiva sau negativa, dar careia subiectul considera ca nu merita sa-i dea importanta.

Structurile preferentiale reprezinta acele "aranjamente" preferentiale formate in cadrul grupurilor mici si manifestate intre membrii lor. Ele desemneaza modul in care se organizeaza relatiile preferentiale interpersonale intre membrii unui grup.

J.L. Moreno evidentiaza urmatoarele structuri preferentiale (conform cu Grama, D., 1974, p.60):

1. atractia reciproca intre 2 indivizi A B;

2. respingerea reciproca dintre doi indivizi A B;

3. pereche incompatibila, cu incompatibilitate intre alegere - respingere; alegere - indiferenta; alegere - ignorare (A il prefera pe B, dar B il respinge pe A, este indiferent sau ignorat: A B);

4. lantul atractiilor A B C . X;

5. lantul respingerilor A B C . .X;

6. triunghiul atractiilor (indivizii A, B, C, se atrag reciproc);

A

B C

7. triunghiul respingerilor (indivizii A, B, C, se resping reciproc);

A

B C

8. patratul atractiilor (indivizii A , B , C , D , se atrag intre ei);

A B

C D

9. patratul respingerilor (indivizii A, B , C , D , se resping intre ei);

A D

B C

10. cercul atractiilor (cel putin 5 indivizi se atrag intre ei);

E

A D

B C

11. steaua atractiilor (cel putin 5 indivizi sunt atrasi de un acelasi individ);

B F

C A E

D

12. steaua respingerilor (cel putin 5 indivizi resping un acelasi individ);

B F

C A E

D

13. steaua neomogena (individul care atrage cel putin 5 indivizi respinge pe cei mai multi dintre ei).

B F

C A E

D

Structurile preferentiale din cadrul grupurilor umane sunt evidentiate in sociograma colectiva. In general, tipurile de relatii si de structuri preferentiale vor deveni criterii de judecare ale climatului interpersonal din grup, al gradului de coeziune al grupului.

In principiu,climatul si coeziunea unui grup se judeca dupa urmatoarele criterii:

a) dupa numarul de preferinte exprimate (mai ales in cadrul testului liber, nu blocat la un anumit numar de preferinte);

b) ponderea preferintelor reciproce in totalul preferintelor;

c) ponderea "figurilor" (triunghiuri, patrate, etc), constituite din reciprocitati;

d) lungimea lantului de comunicare prin reciprocitati.

3. Metode folosite in cercetarea sociometrica

Diferitele metode si tehnici sociometrice se grupeaza in 3 tipuri principale de metode care se deosebesc intre ele dupa obiectivele lor:

1. psihodrama, ca mijloc terapeutic de grup care se presupune ca elibereaza spontaneitatea, creativitatea membrilor grupului si inlatura tensiunile afective ivite in viata individuala si de grup.

2. testul configuratiei sociale- evidentiaza structura relatiilor preferentiale la nivelul grupurilor mici. El se exprima in sociograma colectiva care "reda situatia relatiilor dintre absolut toti membrii grupului", fiind de doua feluri (Zlate, M., Zlate, C., 1982, p.39):

a) sociograma colectiva in spatiul functional al grupului, care ia in considerare asezarea spatiala a membrilor in virtutea relatiilor functionale dintre acestia;

b) sociograma colectiva libera, care porneste de la valoarea psihologica a fiecarui membru in grup.

3. testul sociometric propriu-zis, care arata situatia starii preferentiale a individului in cadrul grupului. Testul se concretizeaza in "sociograma individuala, care reda situatia relatiilor afective doar a unui singur individ din cadrul grupului" (Zlate, M., Zlate, C., 1982, p.39).

Exemplu: sociograma individuala a individului B intr-un grup de 7 membrii.

G

F A

B

E C

D

Nici una dintre metodele sociometrice nu poate fi redusa la un procedeu sau la o tehnica oarecare a cercetarii concrete (test, reprezentare grafica, etc), fiecare dintre ele reprezentand un ansamblu de procedee si tehnici de investigatie. Metodele amintite mai sus isi au originea, in mare masura, in lucrarile lui Moreno, dar nu apartin exclusiv numai acestuia, ele fiind completate si imbunatatite prin contributia unui numar mare de cercetatori.

3.1. Tehnica sociometrica

Tehnica sociometrica are drept scop investigarea si cunoasterea relatiilor interpersonale dintre oameni, indeosebi a celor afectiv-simpatetice, de preferinta sau de respingere. Tehnicile sociometrice au devenit instrumente indispensabile in cadrul investigarii actiunii umane intr-un grup social. Intr-un sens mai larg "tehnicile sociometrice includ atat instrumentele de culegere a materialului faptic, cat si modalitatile de prelucrare si interpretare a lui" (Nicola, I., 1974, p.82).

La noi in tara, tehnica sociometrica si-a gasit un larg ecou in cercetarea grupurilor de munca industriale si a celor scolare.

Tehnica sociometrica este conceputa ca "un ansamblu de subtehnici sau procedee articulate intre ele (testul sociometric, sociomatricea, sociograma, indicii sociometrici) care necesita respectarea unor rigori metodologice" (Zlate, M., Zlate, C., 1982, p.37).

Punctul de plecare al oricarei cercetari sociometrice il constituie aplicarea unui test sociometric care solicita fiecarui membru al grupului sa-si exprime in mod confidential, dupa o scara de preferinte stabilita de cercetator, starile sale de atractie, respingere sau indiferenta fata de ceilalti membri ai grupului, in functie de un criteriu precis determinat (timp liber, etc).

Testul sociometric este un instrument relativ simplu, prin care se incearca masurarea relatiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. El ofera doar material brut in legatura cu aceste relatii, fara a pretinde ca reuseste sa patrunda in mod exhaustiv in continutul si formele lor de manifestare.

M.C. Northway (1964, p.82) arata ca: "un test sociometric este un mijloc care ofera posibilitatea de a determina nivelul la care indivizii sunt acceptati intr-un grup, de a descoperi relatiile dintre acesti indivizi si de a indica structura grupului insusi".

J.L. Moreno (1960, p.263) defineste testul sociometric ca fiind "un instrument care examineaza structurile sociale prin masurarea atractiilor si repulsiilor care au loc intre indivizii unui grup".

In folosirea testului sociometric in cercetarea concreta, este de interes cunoasterea urmatoarelor probleme:

a) cum arata un test sociometric si cum se intocmeste;

b) care sunt elementele sale;

c) cum se administreaza un test sociometric.

a) Un exemplu de test sociometric clasic adecvat copiilor 10 - 14 ani, ni-l ofera M.C. Northway (1964, p.6):

Numele ----- Data ----- Locul.

Cand te joci in timpul recreatiei, daca ti se cere sa alegi, pe care copii din aceasta clasa il vei prefera ca tovarasi de joc?

a) prima alegere;

b)   a doua alegere;

c) a treia alegere.

2. Daca in clasa lucrezi asupra unui subiect dat, cu care copii, in cazul in care ti se va cere sa alegi, ai prefera sa lucrezi?

a) prima alegere;

b) a doua alegere;

c) a treia alegere.

3. In cazul in care se va organiza o reuniune amicala, pe care copii din clasa ii vei alege ca parteneri?

a) prima alegere;

b) a doua alegere;

c) a treia alegere.

In legatura cu intocmirea testului sociometric, criteriul in functie de care subiectul isi exprima optiunile poate fi folosit ca fiind:

- o situatie ipotetica, dar cu probabilitate de a deveni realitate;

- o situatie cu totul improbabila, imposibila.

Criteriul reprezinta situatia sau dominanta activitatii pentru care se formuleaza intrebarile. Criteriul exprimat de test prin intrebarile formulate solicita persoanei careia i se adreseaza sa numeasca un numar de subiecti din grup considerati de ea a fi corespunzatori situatiei relevate. Se solicita ca alegerile sa se faca in ordine ierarhica, fiecare pozitie fiind investita cu un anumit punctaj.

In alcatuirea testului sociometric, unii autori se rezuma la un singur criteriu, in timp ce altii considera suficiente pentru situatii obisnuite doar 3 criterii, existand si cazuri cand numarul criteriilor folosite nu este justificat. Se sugereaza insa ca folosirea mai multor criterii (nu exagerat de multe, ci eventual 3) ofera cunostinte sporite despre viata preferentiala a indivizilor si grupurilor mici (Holban, I., Gugiuman, A., Munteanu, A., 1978, p.175).

b) Testul sociometric trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

1. motivatia aplicarii testului (de ce se cere completarea unui asemenea chestionar);

2. asigurarea caracterului confidential (castigarea increderii; nu se cere numele). Subiectii sunt incredintati ca opinia lor nu va fi adusa la cunostinta celorlalti membrii ai grupului;

3. determinarea situatiei preferentiale (de alegere) care trebuie sa cuprinda:

- stabilirea limitelor ariei preferentiale (limitele grupului si natura lui): clasa, grup de prieteni, etc.

Exemplu: "alegeti doar colegii din clasa voastra" sau puteti "alege si alte persoane din alte clase";

- precizarea calitatilor alegerii: alegere - respingere - indiferenta;

- precizarea criteriului testului: "asezarea in banci", "petrecerea timpului liber" etc si stabilirea unui singur criteriu sau eventual a mai multor criterii. Toti autorii care au tratat sociometria sunt unanim de acord ca stabilirea criteriului trebuie sa fie rodul unei deliberari atente, un rol important avand cunoasterea prealabila a preocuparilor grupului. Intotdeauna criteriile se stabilesc in mod precis, tinand seama de situatia reala a grupului cercetat (varsta, gen de activitate, etc);

- limitarea sau nelimitarea numarului de alegeri sau respingeri: "alegeti doar 3 dintre colegii vostri" sau "alegeti cati vreti: 3, 4, 7, fiecare dupa cum crede de cuviinta";

In primele studii sociometrice, unii autori au folosit procedeul limitarii numarului de alegeri si respingeri. Alti autori considera ca nu trebuie limitat numarul de preferinte pozitive si negative, deoarece acest lucru opreste nejustificat subiectul sa ramana doar la un numar prestabilit de alegeri sau respingeri, sau deopotriva il indeamna sa exprime un astfel de numar de preferinte chiar daca nu ar fi tentat sa o faca.

- ordinea preferintei (utilizarea unei scari preferentiale);

Exemplu: pe cel care il preferati cel mai mult il treceti pe primul loc, pe un altul pe locul doi si asa mai departe.

George Bastin arata ca ordinea preferintelor permite realizarea unei analize aprofundate a tipurilor de reciprocitate si a formelor pe care le imbraca subgrupurile .

- stabilirea nu numai a preferintei spre cineva (pe cine alege fiecare subiect si pe cine nu), dar si a perceptiei de a fi sau nu ales de catre ceilalti membrii ai grupului (cine crede ca l-a ales si cine crede ca nu l-a ales);

4. stabilirea procesului de ierarhizare si cuantificare a preferintelor (astfel, din 3 alegeri posibile, primei alegeri i se acorda 3 puncte, celei de-a doua 2 p, celei de-a treia 1 p; din trei respingeri posibile, primei i se acorda -3 p, celei de-a doua -2 p, iar celei de-a treia -1 p).

Intrucat raspunsurile obtinute prin testul sociometric nu constituie decat materiale brute, apare imediat necesitatea prelucrarii acestora, in scopul determinarii in primul rand a locului preferential pe care-l ocupa individul in grupul din care face parte. Acest lucru este posibil prin realizarea unei sociomatrici.

Sociomatricea este un tabel cu dubla intrare, in care sunt trecuti toti membrii grupului investigat, cu alegerile si respingerile emise si primite de fiecare. Notand pe verticala si pe orizontala numele subiectilor, prin intretaierea liniilor orizontale cu cele verticale, pentru fiecare subiect apare un loc sub forma de careu numit "celula de inregistrare". In dreptul fiecarui subiect alegator (de pe linia orizontala), in careul corespunzator subiectului ales (de pe verticala) se noteaza cu + sau cu - numarul de puncte corespunzator locului ocupat de acesta in topul preferintelor pozitive sau negative emise de subiect (tabelul nr.1).

Exemplu: + 3 puncte pentru primul subiect ales in ordinea importantei; - 2 puncte pentru al doilea subiect respins in ordinea importantei etc.

Dupa inregistrarea tuturor raspunsurilor, in partea de jos a tabelului se va nota in dreptul fiecarui subiect de pe verticala numarul total de alegeri si respingeri obtinute. Prin insumarea algebrica a alegerilor si respingerilor se va stabili locul ocupat de fiecare individ in cadrul grupului, adica pozitia sociometrica a fiecaruia (Holban, I., Gugiuman, A., Munteanu, A., 1978, p.178).

Din analiza rezultatelor inscrise in matrice se calculeaza diferiti indici sociometrici pe baza carora se obtin o multitudine de informatii despre individ si grup:

- indice de statut sociometric, care reprezinta pozitia ocupata de individ in cadrul grupului si este dependent de numarul de alegeri primite de fiecare individ.

I_ss = alegeri primite de x / N - 1, (N - numarul membrilor din grup)

- indice de statut preferential. Este mai sensibil decat I_ss, deoarece ia in considerare atat alegerile cat si respingerile primite de fiecare subiect, evitand astfel situatia ca masa subiectilor sa aiba statute sociometrice pozitive.

I_sp alegeri - respingeri primite de x / N - 1, (N - numarul membrilor din grup)

- expansivitatea sa afectiva (cate alegeri face in cadrul grupului)

E_t E₊ + E_- , E_t - expansivitate totala;

E₊ - expansivitate negativa;

E_- - expansivitate pozitiva.

E₊ = n / N - 1, n - numarul de alegeri pe care le-a formulat;

N - numarul membrilor din grup.

E_-= n / N -1, n - numarul de respingeri pe care le-a formulat;

N - numarul membrilor din grup.

- probabilitatea ca un individ sa fie ales de un altul.

p d / N - 1 , d - numarul de alegeri emise in medie de fiecare subiect;

N - numarul membrilor din grup.

- probabilitatea ca un individ sa fie respins de un altul

q = 1 - p

Exemplu

Tabelul nr.1 Sociomatricea unui grup de 9 elevi

Pentru a stabili natura relatiilor dintre membrii grupului este necesar ca, in continuare, sa ,intocmim sociograma grupului.

Sociograma reprezinta redarea grafica a relatiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului. Prin intermediul ei putem sti daca relatiile de alegere sau de respingere sunt reciproce sau doar unilaterale, daca preferintele sunt intampinate de respingeri.

Pentru aceasta trebuie precizate simbolurile utilizate, care pot fi conventionale (Chelcea, S., Marginean, I., Cauc, I., 1998, p.523):

Astfel pentru:

- atractie, se foloseste o linie continua cu sageata in sensul subiectului preferat;

A B

- atractie reciproca, se foloseste o linie continua cu sageti la ambele capete;

A B

- respingere, se traseaza linii intrerupte cu sageata in sensul subiectului respins;  A B;

- respingere reciproca A B;

- pereche incompatibila A B (A il prefera pe B, iar B il respinge pe A);

A B (A il respinge pe B, iar B il prefera pe A);

Sociograma poate fi :

1. individuala (reda situatia relatiilor afective doar a unui singur individ din cadrul grupului);

2. colectiva (reda situatia relatiilor dintre toti membrii grupului).

La randul ei, sociograma colectiva poate fi:

- sociograma colectiva in spatiul functional al grupului (se ia in considerare asezarea spatiala a membrilor grupului in functie de relatiile functionale dintre acestia si de specificul sarcinii de munca);

- sociograma colectiva libera (care porneste de la valoarea psihosociala a fiecarui membru in grup).

Cea mai raspandita forma a sociogramei colective libere este sociograma "tinta" bazata pe mai multe cercuri concentrice ce contin in interiorul lor membrii grupului. Fiecare membru al grupului este reprezentat printr-un cerc si orice alegere sau respingere printr-o sageata continua sau punctata (simbolurile sunt conventionale).

Stabilirea numarului de cercuri pe care trebuie sa le contina sociograma tinta si pozitia pe care o ocupa subiectii in cadrul ei se face in functie de cateva criterii, dintre care mai importante sunt: indicele de statut preferential si valoarea psihosociala de tip preferential a acestui indice (tabelul nr.2).

Tabelul nr.2  Repartizarea membrilor grupului in functie de indicele de statut preferential

Pe baza datelor inscrise in acest tabel stim ca sociograma ce urmeaza a fi construita va avea 5 cercuri: cercul din mijloc va contine subiectii foarte populari din grup, cel de-al doilea va contine subiecti populari ; cel de-al treilea va contine subiecti acceptati; cercul patru va contine subiectii respinsi, iar cercul cinci subiectii marginalizati (intrucat nu exista subiecti indiferenti, acesteia nu vor aparea in sociograma) (fig. nr.8).

Figura nr. 8 Sociograma colectiva libera

"Sociograma prezinta distributia alegerilor si respingerilor in mod spatial cu ajutorul unor cercuri concentrice, astfel incat in centru sa fie plasat elevul cu statutul sociometric cel mai bun, iar catre periferie, intr-un spatiu din ce in ce mai departat ,elevii care, functie de statutul lor sociometric, se indeparteaza de centru" (Ezechil, L., 1996, p.20).

Pornind de la datele inscrise in sociomatrice si sociograma, pot fi evidentiate o multitudine de aspecte in legatura preferentiala a grupului, analiza putand fi efectuata la cateva niveluri distincte:

- la nivel individual, pe baza statutului sociometric sau preferential, se poate deduce pozitia ocupata de fiecare membru in cadrul grupului;

- la nivel interpersonal pot fi evidentiate tipurile de relatii care exista intre membrii grupului, daca preferintele sunt reciproce sau unilaterale, situatia preferintelor in functie de sexul membrilor grupului si modul in care ele se repartizeaza intre acestia;

- la nivel grupal, pot fi evidentiate structurile preferentiale existente in grup (cercul atractiilor, triunghiul respingerilor) si care au o mare semnificatie pentru atmosfera socio-afectiva a grupului ca si pentru randamentul lui.