ASPECTE MOTIVATIONALE ALE INVATARII IN SCOALA

ASPECTE MOTIVATIONALE ALE
INVATARII IN SCOALA

CARACTERIZAREA MOTIVATIEI

Motiv:

structura psihica ducand la orientarea, initierea si reglarea actiunilor in directia unui scop mai mult sau mai putin precizat

cauzele conduitei, cauzele interne ale comportamentului

Motivatie: totalitatea motivelor care dinamizeaza comportamentul uman

La baza motivatiei stau:

cerintele vitale de care depinde echilibrul vietii - homeostazia
(trebuinte de hrana, caldura, aer curat)

tendinte psihice
(curiozitatea - tendinta de a cunoaste, tendinta de manipulare a obiectelor, tendinta urmarind influentarea creatoare a mediului)

Trebuintele constientizate: dorinte

Din dorinte tendinte, impulsuri spre miscare:

miscari (nu intalnesc obstacole)

intentii (cresterea tensiunii)

MOTIVE FUNDAMENTALE PENTRU PROCESUL EDUCATIV

a)      Atasamentul:

copilul are nevoie de ingrijire si protectie
(sugarul din orfelinat sufera de hospitalism . dezvoltare inceata)

adultul are nevoie de pretuire si afectiune
(sentimentul comuniunii sociale dispozitia altruista)

b)     Tendintele agresive - polul opus

la animale: in caz de pericol extrem

la om: pot exista chiar fara temei real (difera de la o populatie la alta)

T    dispozitiile agresive depind esential de exemplul celor din jur si de mentalitati, educatie

c)      Motivatia de realizare:

incercarea de a-ti realiza aptitudinile

dorinta de a obtine un succes, o performanta - depinde de:

T    atractivitatea performantei

T    dificultatea sarcinii de realizat

aceasta dorinta este inhibata de teama esecului

NIVELUL DE ASPIRATIE

Definitie

asteptarile, scopurile ori pretentiile unei persoane, privind realizarea sa viitoare intr-o sarcina data

ele variaza foarte mult si sunt in functie de:

aptitudinile si forta de vointa a fiecaruia

ambianta sociala

conditiile materiale si culturale

Succesele duc la cresterea nivelului de aspiratie.

Esecurile au ca urmare scaderea pretentiilor

Legea Yerkes - Dodson: cresterea performantei este proportionala cu intensificarea motivatiei numai pana la un punct, dupa care incepe o stagnare si chiar un declin

Motivatia prea puternica emotii dezorganizare impiedica progresul

Justa apreciere a posibilitatilor este dependenta de nivelul de aspiratie adecvat

MOTIVATIA SCOLARA

Motivatia de a invata poate fi:

extrinseca: fara interes direct, doar pentru a primi anumite recompense

intrinseca: interes direct pentru cunostinte

a)      Motivatia extrinseca

dorinta de afiliere - dorinta de a corespunde asteptarilor, tendinta spre conformism

tendintele normative - obisnuinta de a se supune la norme

teama de consecintele neascultarii

ambitia - este bine sa stimulam 'intrecerea cu sine'

b)     Motivatia intrinseca

curiozitatea epistemica, dorinta de a afla cat mai multe

T    are la baza un impuls nativ

T    se permanentizeaza cand se imbina cu convingeri referitoare la valoarea culturii

CARACTERISTICILE AFECTIVITATII

Starile afective:

insotesc tendintele, dorintele

sunt trairi ce exprima gradul de concordanta sau neconcordanta dintre un obiect sau o situatie si tendintele noastre

Caracteristici:

implica o apreciere, atitudine pozitiva sau negativa (nu exista afecte indiferente, vorbim de polaritatea lor)

afectele sunt subiective: depind de trebuintele actuale

totalitatea - exprima un raport cui toate tendintele prezente intr-un anumit moment

tensiunea: daca o tendinta se transforma imediat in miscare nu mai apoare afectul

Afectivitatea: permite o reglare prompta si eficace a comportamentului

FORMELE STARILOR AFECTIVE

Afectele pot fi:

statice: influenta slaba asupra initierii unor actiuni

dinamice: motive puternice, durabile ale comportamentului

a)      Afectele statice:

agreabilul si dezagreabilul: insotesc toate perceptiile

dispozitiile: stari difuze dar durabile, provocate de factori interni

emotiile: stari de scurta durata cu caracter situational

Emotiile pot fi:

T    emotii - soc: furia, frica, disperarea, bucuria exploziva

T    de intensitate medie: dezgust, rusine, regret, simpatine, antipatie, mila, speranta

Procesele motivationale sunt interdependente

b)     Afectele dinamice:

sentimente: transsituationale, influenteaza conduita in absenta persoanelor care le provoaca

pasiuni: difera de sentimente prin intensitatea unilateralizate

Sentimentele: ample structuri de tendinte si aspiratii, relativ stabile, care orienteaza, organizeaza si regleaza conduita

Pot fi:

inferioare: in relatii cu interese personale

superioare:

T    morale: dragostea de munca, sentimentul dreptatii

T    estetice: trairea frumosului din natura si arta

T    intelectuale: aspiratia de a sti cat mai mult

DEZVOLTAREA AFECTIVITATII

a)      Existenta unor obstacole in calea tendintelor negative - prim factor in dezvoltarea optima a afectivitatii

este necesara o tensiune pentru gruparea tendintelor in structuri din ce in ce mai complexe; in caz contrar, ecoul actiunilor ramane redus, tendintele se consuma imediat

b)      Imitarea emotiilor, a atitudinilor celor din jur

copilul imita adultii pe care-i stimeaza

treptat, emotiile traite in conditii favorizante influente

c)      Legea transferului afectiv - transfer prin contiguitate (alaturare)

experiment J. Watson - parintele behaviorismului

transfer prin asemanare - simpatii, antipatii la prima vedere

d)      Compozitia sentimentelor - formarea unor sentimente noi

uneia si aceleiasi imagini i se asociaza, in repetate randuri, diferite stari afective transfer combinat (sentimente complexe: dragostea de casa parinteasca, formarea patriotismului etc.)

e)      Combinarea afectiva - proces de lunga durata, inaccesibil experimentului

G. Allport descrie: 'autonomia functionala': ceea ce era mijloc in vederea unui scop devine scop in sine

f)       Formarea sentimentelor - proces asociativ (slaba legatura cu dezvoltarea intelectuala)

Progresul afectiv se realizeaza datorita experientei reale (satisfactii si oprelisti)

FORMAREA DE SENTIMENTE SUPERIOARE IN CONTEXTUL VIETII SCOLARE

a)      Dezvoltarea sentimentului comuniunii sociale:

dispozitie spre colaborare, intrajutorare, solidaritate sociala, preocupare pentru soarta celorlalti

T    incurajarea activitatii didactice pe grupe:

constientizeaza valoarea colaborarii

favorizeaza solidaritatea, prieteniile

T    colaborarea poate fi incurajata cu prilejul activitatilor din afara clasei sau extrascolare
(serbari, excursii - jocuri, concursuri, echipe sportive, 'metoda exercitiului': eforturi voluntare pentru indeplinirea a diferite obiective)

b)     Recompensa meritata:

factor stimulator al activitatii (creeaza posibilitatea transferului; satisfactia succesului dinamizeaza scolarul pentru a obtine si alte rezultate bune)

Makarenko;

T    omul are nevoie sa intrevada o bucurie spre care sa tinda ('sa aiba o perspectiva')

T    sa stii sa imbini perspectivele mai indepartate cu cele mai apropiate

T    succesele au efect si formarea unei atitudini pozitive fata de munca

c)      Exigenta ridicata (foarte importanta):

dificultatea e mult mai atractiva - atrag performante obtinute cu efort

notarea trebuie facuta obiectiv si cu discernamant

gradarea cu grija a exigentelor

realizarea unui progres intelectual: posibila doar prin eforturi serioase

d)     Utilizarea expunerilor

predare clara si argumentata logic

participarea afectiva, cu interes, se transmite si elevilor

e)      Personalitatea profesorului:

mare autoritate, deplina competenta profesionala, tact pedagogic

model pentru copii - transmite elevilor dragostea pentru disciplina sa

formalismul, indiferenta fata de materie plictiseala

rezultatele muncii profesorului se obtin cand munca este insotita de constiinta importantei si frumusetii sale