BLOCAJE SI PERTURBATII ALE COMUNICARII INSTITUTIONALE

BLOCAJE SI PERTURBATII ALE COMUNICARII INSTITUTIONALE

A)    Perturbatii in procesul de ascultare

Factorii perturbatori care pot sa apara in procesul de ascultare sunt:

factori de natura perceptuala care conduc la atentia, intelegerea si retinerea selectiva in procesul de ascultare;

factori dependenti de relatia dintre comunicatori;

lipsa deprinderilor de ascultare;

factori de natura semantica;

factori de natura externa fizica si factori fiziologici;

atentia prefacuta

tendinta de a evalua modul cum este prezentat mesajul si cum arata vorbitorul;

efectuarea simultana a altor activitati.

Lipsa de interes si dorinta de a asculta: Aceasta problema constituie cea mai importanta bariera in procesul de ascultare deoarece il blocheaza inainte ca acesta sa inceapa. De exemplu, un manager nu este dispus sa asculte pentru ca prefera sa vorbeasca el, crede ca vorbitorul este incompetent sau ca nu spune nimic nou, nu doreste sa asculte informatie negativa, considerand atacul ideilor si parerilor sale ca atac la persoana.

Atitudinile si ideile preconcepute: Este usor sa ascultam pe cineva pe care il agream si dificil pe cineva cu care am avut relatii neplacute, care vine in dezacord cu ideile noastre sau daca mesajul este complicat.

Diferenta de statut: Aceasta diferenta poate conduce, de exemplu, la receptionarea cu o acuitate exagerata de catre subordonat a limbajului verbal si paraverbal al superiorului sau, seful poate tinde sa nu aiba timp pentru a-l asculta pe subordonat.

Egocentrismul in comunicare: Tendinta de egocentrism, normala pana la un punct, poate conduce la distorsionarea mesajului receptionat. O manifestare tipica este tendinta de a respinge imediat un argument al vorbitorului si nu da a-l intelege.

Tendinta de polemica: Ascultatorul, daca nu este de acord cu ce aude, nu mai asculta pana la sfarsit mesajul, ci incepe sa pregateasca raspunsul.

Rezistenta la schimbare: Ascultatorul urmareste daca mesajul prezinta vreun pericol pentru el, daca ii pretinde sa schimbe ceva; daca "pericolul" este detectat, ascultatorul decupleaza sau adapteaza continutul.

Viteza de vorbire, receptionare si prelucrare a informatiei: Diferentele dintre vitezele cu care omul poate vorbi, primi si intelege informatia, receptiona si prelucra informatia pune mari probleme ascultatorului neantrenat cu disciplina ascultarii.

Limbajul folosit de vorbitor: Cuvintele, ca instrument de gandire si comunicare, pot avea fiecare mai multe denotatii si conotatii. Este posibil ca ele sa nu fie aceleasi pentru vorbitor si ascultator.

Procesul de comunicare poate fi afectat si de alte perturbatii, interne si externe, care apar in cadrul altor componente ale procesului de comunicare.

Perturbatii externe

mediul fizic in care are loc comunicarea (o incapere in care este frig, intuneric sau zgomot nu este un mediu propice comunicarii);

distanta prea mare sau prea mica intre comunicatori (auz defectuos sau depasirea spatiului perceput ca personal);

stimulii vizuali care distrag atentia;

timpul si circumstantele nepotrivite pentru schimbul de mesaje;

intreruperile repetate ale procesului de comunicare care nu permit concentrarea asupra comunicarii si creeaza stare de stres;

mijloacele tehnice cu functionare defectuoasa;

structura organizationala prin intermediul sistemului de canale formale de comunicare.

Perturbatiile externe sunt mult mai usor de identificat decat cele de natura interna.

Perturbatii interne

- Factorii fiziologici: perioadele de energie scazuta, epuizarea fizica sau psihica, boala, auzul deficitar, suferinta fizica, foamea, setea, nevoia de somn, starea emotionala.

Distorsiunea semantica: este o perturbatie posibila in cadrul tuturor componentelor comunicarii orale si scrise. Ea se poate datora diferentelor legate de intelesul pe care oamenii il acorda aceluiasi cuvant (conotatii, denotatii, eufemismele, disfemismele), asociatiilor emotionale ale cuvintelor (care pot fi diferite pentru emitator si receptor), folosirii jargonului sau argoului intr-un context neadecvat.

Diferentele dintre oameni in ceea ce priveste vocabularul disponibil si limbajul folosit controleaza abilitatea lor de a percepe si intelege. Atitudinea pozitiva in comunicare poate fi sprijinita de un limbaj pozitiv. Folosirea cuvintelor negative genereaza o stare defensiva care creeaza premisele distorsionarii perceptiei mesajului.

Distorsiunea perceptuala: Este foarte subtila si de multe ori nu ne dam seama de propriile filtre perceptuale. Ea poate sa apara din motive legate de diferente de atitudini, convingeri, sistem de valori, experiente de viata. Fiecare dintre noi are anumite sensibilitati, idei preconcepute, prejudecati, temeri si preferinte. Cateva din cauzele distorsiunii perceptuale sunt: diferentele de statut social sau pozitie ierarhica; diferentele de rasa, religie, partid; diferente de sex sau varsta; diferntele in stilul de comunicare.

Tendinta de a evalua: Este vorba de tendinta naturala a oamenilor de a judeca, evalua, aproba si dezaproba ceea ce li se spune sau persoana care o spune. Desi tendinta de evaluare este comuna in aproape toate schimburile de mesaje, ea este accentuata in cazurile cand comunicarea implica emotii sau sentimente puternice, daca imaginea de sine si cea vazuta de interlocutor difera mult sau daca interlocutorul nu este sigur de sine.

Considerarea unor informatii ca fiind subintelese: Comunicatorii pot sa presupuna lucruri diferite despre acelasi mesaj.

Formularea defectuoasa a mesajului: Mesajul nu este formulat destul de clar si il poate induce in eroare pe primitorul mesajului; poate conduce la pierderea credibilitatii.

Limitele individuale: Interpretarea corecta a mesajului sau trasmiterea lui nedistorsionata poate sa depinda si de diferentele individuale privind viteza de vorbire/gandire sau capacitatea de retinere si prelucrare a informatiei. Managerul trebuie sa ia decizii bazate fie pe prea multa, fie pe prea putina informatie.

Distorsiunea seriala: Se refera la modificarile care pot sa apara in mesaj in cazul in care el ajunge la destinatar prin intermediul mai multor transmitatori. Cu cat acest mesaj trece prin mai multe etape de receptie-transmisie, cu atat distorsiunile sunt mai mari.