| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Directa (persoanele care comunica sunt de fata);
Mediata (prin intermediul telefonului, faxului si a altor mijloace mass-
media);
Prin cuvinte / semne (imagini conventionale, mimica, gesturi);
Orala sau scrisa.
v 
Emitatorul (cel care transmite informatia);
v Receptorul (cel care primeste informatia);
v Mesajul (informatia propriu-zisa);
v Codul comun de transmitere (limba comuna, gesturi, semnale cunoscute de cei care comunica);
v Canalul de transmitere a informatiei (aerul prin care circula vocea - in comunicarea directa, la mica distanta; telefonul, faxul, radioul, televizorul, calculatorul - in comunicarea la distanta).
E IMPORTANT SA STII!
v DIALOGUL este o conversatie intre doua sau mai multe persoane
v Interventia unei persoane in dialog este o replica;
v Dialogul este alcatuit dintr-o inlantuire de replici, fiecare replica avand legatura cu cea anterioara.
v REGULI de aur ale dialogului:
Asculta-ti partenerul / partenerii de dialog cu atentie!
Nu-l intrerupe pe cel care vorbeste!
Nu vorbi in timp ce alti vorbitori emit mesaje!
Vorbeste clar, in enunturi nu prea lungi!
Daca nu intelegi in totalitate mesajul transmis, nu ezita sa pui intrebari lamuritoare!
Intr-o conversatie in grup nu acapara discutia!
Nu interveni intr-o conversatie intre adulti, decat daca esti intrebat sau ti se cere
parerea!
v Formule de initiere a dialogului (exemple):
o Salut! Ce mai faci?.
o Nu va suparati. M-ar interesa.
o Fiti amabil, as vrea sa stiu.
o Va rog, imi puteti da o informatie?
o Spuneti-mi, va rog.
o Te rog, ajuta-ma sa .
o Puteti, va rog, sa-mi aratati.
o As vrea sa stiu.
o Caut strada . Ma puteti orienta?
o Imi dati voie, va rog, sa.
v Formule de incheiere a dialogului (exemple):
o Multumesc!
o Cu multa placere!
o La revedere!
o Salut!
o Pe maine!
v In dialog, adapteaza-ti mesajul la partener si la situatia de comunicare:
o Formula de salut;
o Formula de adresare;
o Formula de politete;
o Limbajul;
o Mijloacele nonverbale: tomul, intonatia, mimica, gesturile.
v Monologul oral este un text pe care emitatorul il rosteste in fata unui ascultatori / unor ascultatori fara a fi intrerupt.
v Monologul oral trebuie sa capteze atentia cititorului.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
Ø Exprimarea concisa si clara;
Ø Adaptarea volumului vocii la distanta dintre receptori;
Ø Adaptarea tonului la intamplarile povestite si la trairile pe care doriti sa la transmiteti;
Ø Adaptarea mimicii si a gesturilor;
v O relatare coerenta trebuie sa starneasca interesul, presupune pregatirea prealabila a monologului printr-un plan simplu de idei, ca de exemplu:
q Introducerea: prezentarea situatiei initiale: timpul, locul, starea persoanelor
inainte de inceperea actiunii;
q Cuprinsul - evidentierea clara a cauzei ce a determinat intreaga actiune relatata;
- ordonarea logica a ideilor sau a intamplarilor;
q Incheierea: sfarsitul intamplarii (prezentarea situatiei finale).
v REGULI ALE MONOLOGULUI:
q Indicarea scopului mesajului transmis;
q Organizarea logica a ideilor;
q Starnirea interesului ascultatorilor,
q Sa fie exprimat in enunturi corecte, clare si nu foarte lungi;
q Vocea, mimica, gesturile vorbitorului sa fie adecvate discursului si auditoriului
DESCRIEREA LITERARA este o prezentare sugestiva a caracteristicilor:
q
Unui obiect;
q Unei fiinte;
q Unei persoane;
q Unui fenomen;
q Unui colt din natura.
DESCRIEREA STIINTIFICA este un text in care sunt prezentate caracteristici ale unor obiecte, prin folosirea unor informatii precise, exacte.
Planul unei descrieri poate cuprinde:
Introducere
q Unul-doua enunturi menite sa capteze atentia cititorului;
q Prezentarea scurta a scopului descrierii;
q Un scurt fragment narativ , referitor la contactul cu obiectul descris;
Cuprins
q Prezentarea imaginii de ansamblu a obiectului, peisajului etc.
q Prezentarea elementelor componente ale obiectului sau ale obiectului din spatiul observat, a pozitiei acestuia in spatiu;
q Detalii semnificative: dimensiuni, forme culori etc.
q Modul de imbinare a formelor, a culorilor.
Incheiere: impresia generala pe care ti-a produs-o obiectul sau peisajul descris; starea (starile) provocata (provocate);
ATENTIE
q Pentru descrierea stiintifica, documenteaza-te!
q Afla si noteaza date precise despre: dimensiuni, amplasare in spatiu, forma, marime, culoare, alcatuire, utilitate etc.
q Foloseste termeni stiintifici si tehnici adecvati, date numerice.
PORTRETUL este o descriere in care se prezinta imaginea unui personaj sau a unei persoane, prin reliefarea trasaturilor fizice (infatisarea, imbracamintea etc.) si / sau morale (calitatile, defectele, unele obiceiuri etc.)
Structura compunerii:
Introducerea: imprejurarile in care este surprinsa personajului prezentat; timpul si locul in care se afla;
Cuprins:
q Prezentarea identitatii: cine este, cu ce se ocupa;
q Infatisarea fizica (statura, descrierea chipului, imbracamintea);
q Caracteristici morale: calitati, defecte;
q Comportamentul (in corelatie cu aspectele morale prezentate);
q Descrierea mediului in care traieste (persoanele din jur asupra carora si manifesta influenta);
Incheiere: concluzia (impresia generala) la care conduce intreaga descriere.
ATENTIE!
Portretul poate crea impresia unei persoane vesele, triste, increzute, optimiste, pesimiste, hazlii, generoase, zgarcite etc.
AUTOPORTRETUL este tipul de portret in care o anumita persoana isi prezinta trasaturile fizice si / sau morale proprii.
REZUMATUL este povestirea pe scurt a unui text, retinand esentialul si eliminand amanuntele nesemnificative.
Pentru rezumarea unui text narativ, procedezi astfel:
q Citesti textul cu atentie;
q Delimitezi fragmentele logice (etapele actiunii);
q Recitesti fiecare paragraf si formulezi enuntul / enunturile care sa cuprinda toate informatiile esentiale (cine?, ce face?, cand?, unde?, din ce cauza?, in ce scop?);
q Recitesti aceste enunturi, facand eventuale corecturi (eliminari, adaugiri, inlocuiri etc.);
q Daca textul contine fragmente dialogate, transformi intai aceste fragmente in naratiune, apoi extragi esentialul acestora.
ATENTIE!
q In rezumat nu se folosesc cuvinte din limbajul curent sau regionalisme. Se inlocuiesc cu forma literara a acestora.
q Se elimina vocativele, elementele de expresivitate artistica (epitete, comparatii, personificari etc.)
q Enunturile interogative / exclamative se transforma in enunturi enuntiative;
q Povestirea se realizeaza numai la persoana a III-a.
q Rezumatul este intotdeauna mai scurt decat textul.
COMPUNEREA IN CARE SE FAC APRECIERI LA UN TEXT LITERAR
Redactarea unei compuneri in care se fac aprecieri sumare referitoare la un text literar necesita o pregatire anterioara serioasa.
q Citeste si reciteste cu atentie textul (fragmentul de text) dat, asigurandu-te ca ii cunosti continutul si ca i-ai inteles semnificatiile;
q Realizeaza un plan simplu de idei axat pe cele trei parti ale compunerii: introducere, cuprins si incheiere.
Exemplu - plan de prezentare generala a unui text:
selectarea unor date sumare despre autor si opera;
precizarea titlului operei literare, datele aparitiei volumului din care face parte;
mentionarea genului literar si a speciei din care face parte;
A. pentru compunerea de analiza a unui text literar narativ (epic)
tema si eventual motivele operei literare;
explicarea semnificatiei titlului in relatie cu textul;
structura;
precizarea modului de expunere dominant, aducand argumentele necesare;
rezumatul actiunii;
evidentierea alternarii modurilor de expunere (naratiune, dialog, monolog, descriere) si mentionarea scopului in care este folosit fiecare mod de expunere;
prezentarea unor mijloace se expresivitate, insotite de explicatii si de exemple din text;
B. pentru compunerea de analiza a unei poezii (opera lirica)
identificarea modului de expunere dominant, sustinuta de doua - trei argumente raportate la text;
evidentierea elementelor componente in jurul carora se structureaza textul;
mentionarea sentimentului dominant transmis prin intermediul versurilor;
observarea mijloacelor de expresivitate folosite de poet pentru exprimarea propriilor idei, impresii, atitudini, sentimente (imagini vizuale, auditive, olfactive), figuri de stil utilizate: personificari, comparatii, epitete, metafore, enumeratii, repetitii, inversiuni, hiperbole, antiteza etc.);
prezentarea elementelor de versificatie (strofa, versul, masura, rima, ritmul);
incadrarea in gen si specie;
Observatie: secventele din text, cuvintele sau expresiile reproduse din textul analizat, ca exemple, se pun intotdeauna intre ghilimele (semnele citarii).
CONSPECTUL este notarea sintetica, schematica si sistematica a datelor si a ideilor esentiale cuprinse intr-un text . este necesar in etapa de documentare in vederea studiului aprofundat al unei opere literare sau al unui anumit autor.
Organizarea textului unui conspect
q De regula, un text informativ exprima idei, pareri sau puncte de vedere, demonstrate prin argumente si prin exemple convingatoare;
q Conspectul poate lua forma unei scheme sau a unui tabel in care ideile, argumentele si exemplele, exprimate concis, pot fi usor vizualizate si extrase la nevoie;
q Ideile si argumentele pot fi exprimate concis, pot fi usor vizualizate si extrase la nevoie.
q Ideile si argumentele pot fi exprimate prin:
propozitii precise, clare, concise;
substantive insotite de determinanti.
Etapele realizarii conspectului:
q lectura atenta a textului;
q lectura reluata, cu scopul identificarii ideilor / punctelor de vedere sustinute de autorul textului;
q notarea ideilor in caiet;
q reluarea lecturii, cu scopul identificarii argumentelor prin care se sustine fiecare idee exprimata;
q notarea argumentelor apartinand fiecarei idei;
q reluarea lecturii, cu scopul identificarii exemplelor ce sustin fiecare argument adus;
q notarea exemplelor corespunzatoare fiecarui argument.
Exemple de redactare:
Ideea 2: ..... Argumentul: ...
Ideea
1: .....
Argumentul: ....
Exemplul: ...
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5084
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
