CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
BRANDUL IN LUMEA REALA
1. CE ESTE UN BRAND
Esenta procesului de marketing este constituirea unui brand in mintile cumparatorilor. Dar, ce este un brand?
Unii managerii considera ca brandurile detin identitati si calitati unice, altele decat cele ale companiei sau produselor pe care le reprezinta. 'Ei si-au transformat numele intr-un brand', spunea un analist despre programul de marketing de succes al unei companii. Insa, in mintea consumatorului nu exista nici o deosebire intre o companie, un nume de produs si un nume de brand Este evident ca oamenii de marketing au tot felul de definitii cu privire la numele de companii, de divizii, de branduri si de modele; asta daca nu ne referim si la subbranduri, megabranduri, branduri de sustinere si alte variatii esoterice ale procesului de branding. Cand intri insa in interiorul mintii unui cumparator potential, toate aceste variatii dispar. Imaginati-va un cumparator discutand cu un prieten, 'Ce parere ai despre acest brand de flanc?'. 'Nu stiu prea multe. Pe mine ma intereseaza numai megabrandurile sau subbrandurile'. Oamenii nu vorbesc asa. Si nici nu gandesc asa. Ca sa o parafrazam pe Gertrude Stein, 'Un brand este un brand.'
Un nume de brand nu este altceva decat un cuvant care ramane in minte, desi incearca sa fie un cuvant cu totul special. Un nume de brand este un substantiv propriu, care, precum toate substantivele proprii se scriu cu litera mare .
Toate substantivele proprii sunt branduri, fie ca sunt detinute de o corporatie, de un individ, de o comunitate, sau nu. Patagonia este un nume de brand pentru o linie de produse vestimentare, dar este si un nume de brand pentru industria turismului din Argentina si Chile, intareste in promovarea turismului in aceasta zona straveche, plina de frumusete.
Philadelphia este un nume de brand pentru o branza-crema de inalta calitate, dar este si numele de brand pentru orasul iubirii fratesti.
Brandurile nu se limiteaza la cele 1.200.000 de marci inregistrate de guvernul SUA. Si nici celelalte milioane de nume si logotipuri inregistrate in alte tari din lume. Orice substantiv propriu este un brand. Tu esti un brand. (Si daca vrei cu adevarat succes in viata, ar trebui sa te consideri un brand si sa actionezi in consecinta.)
Forta unui brand este reprezentata de capacitatea sa de a influenta comportamentul de cumparare. Dar un nume de brand pe un pachet nu este acelasi lucru cu un nume de brand aflat in mintea unui om.
Cumparatorul care se opreste la un magazin 7-EIeven ca sa cumpere o franzela si o sticla de lapte, de cele mai multe ori ajunge sa cumpere de fapt doua branduri. Si totusi, s-ar putea ca acel cumparator sa nu aiba un brand preferat in minte. El cumpara doar o paine si o sticla cu lapte. Cu toate acestea, acelasi cumparator poate sa achizitioneze si un carton de bere si un cartus de tigari. Deja, in acest caz exista mari sanse ca respectivul cumparator sa caute un anumit brand de tigari si un anumit brand de bere. Conventional vorbind, berea si tigarile sunt altceva decat painea si laptele. Painea si laptele sunt produse de larg consum.
Desi aceste lucruri pot parea adevarate, se trece cu vederea un aspect important. Se poate construi un brand in orice categorie, inclusiv a laptelui si painii, atata vreme cat se respecta legile brandingului. Unele companii au facut deja acest lucru cu branduri precum Lactaid (in domeniul produselor lactate) si Earth Grains (in domeniul produselor de panificatie).
Despre apa, H20, se poate spune ca este cel mai clasic produs de larg consum. Deoarece orice persoana care traieste in America are acces la o apa buna, curata, de la robinet, nimeni nu ar trebui sa cumpere apa de la magazine, ceea ce totusi se intampla. Evian este atat de puternica incat vinde 1,5 litri de apa cu 1,69 dolari. Astfel, luand in considerare cantitatea de litri, Evian vinde cu 20% mai mult decat Budweiser, cu 40% mai mult laptele Borden si cu 80% mai mult decat Coca-Cola. Aceasta este puterea brandingului.
CE ESTE BRANDINGUL
Din punct de vedere al afacerilor,brandingul desfasurat pe o piata nu este cu nimic diferit decat cel desfasurat intr-o ferma. Un program de branding ar trebui sa fie elaborate
pentru ca vacile tale sa se diferentieze de celelalte vite din ferma. Si asta chiar daca toate vitele din ferma arata aproximativ la fel.
Un program de branding de succes se bazeaza pe conceptul singularitatii. Aceasta ceeaza in mintea cumparatorului perceptia ca nici un produs de pe piata nu se aseamana cu produsul tau.
Un brand de succes intereseaza pe toata lumea? Nu. Acelasi concept al singularitatii ne asigura ca nu exista nici un brand care sa fie agreat de absolut toata lumea. Cu toate acestea, curentele populare din marketingul de astazi sunt largirea pietei pentru care brandul sa fie atragator, marirea plajei de cumparatori potentiali si extinderea liniilor de produse. Aceleasi forte care incerca sa mareasca cota de piata a companiei sunt si cele care submineaza forta brandului
3. IMPORTANTA ACTIVITATII DE E-BRANDING
Semnificatia activitatii de branding online se dezvolta in continuare datorita modificarii deprinderilor utilizatorilor Internetului. Deja multi prezic decesul inerent al 'navigarii' pe Internet. Utilizatorii se indreapta acum direct catre marcile pe care le cunosc si in care au incredere. Benoit Wiesser este un consilier de planificare din cadrul firmei de consultanta pe probleme de branding CLK. El spune: 'Utilizatorii avansati ai Internetului viziteaza frecvent numai 10 sau 12 site-uri. Ei au o reala afinitate poate numai pentru unul sau doua dintre ele. Firmele online trebuie sa-si formeze o baza de clienti. De asemenea, trebuie sa faca tot posibilul pentru a depasi stadiul de simplu vanzator. Ele au nevoie sa constituie comunitati.'
Firmele online trebuie sa faca fata unei alte provocari. Aceasta este cresterea exponentiala a numarului de website-uri care concura pentru atentia utilizatorilior. Cu putini ani in urma una dintre cheile succesului activitatii de branding pe Internet era marketingul de nisa. Daca puteai furniza un produs sau un serviciu unic, aveai vizitatori pentru simplul motiv ca nimeni altcineva nu-l oferea. Acum, totusi, se gasesc cu greu noi nise de exploatat. Nu vei fi singur in ciberspatiu. Poate in afara cazului cand planuiesti un site pentru crescatori de iaci amatori de karaoke si de hainele sexului opus. Inseamna ca identitatea marcii tale trebuie sa fie cat mai distincta posibil pentru a se evidentia intr-o piata digitala supraaglomerata.
4. DIFERENTIEREA E-BRANDING-ULUI
Internetul aduce cu sine o metoda total noua de construire a marcii produselor, a serviciilor si a firmelor.
Niall Fitzgerald, presedintele lui Unilever, s-a adresat membrilor Asociatiei Europene a Agentiilor de Publicitate intr-un discurs memorabil. El a spus: 'Comunicarea de masa unidirectionala si-a trait traiul si si-a mancat malaiul'. Este necesara o abordare complet noua pentru ca marcile sa supravietuiasca si sa aiba succes intr-o epoca a interactiunii. Iata cateva modalitati prin care Internetul a revolutionat natura activitatii de branding:
1. Alegerea consumatorului. In era industriala, alegerea inseamna orice culoare, numai neagra sa fie. Utilizatorilor Internetului le este prezentata o gama caleidoscopica de posibilitati. Cand marca X nu este livrata, marca Y este intotdeauna la un clic distanta. Sa presupunem ca o persoana viziteaza un site pornind de la un motor de cautare (majoritatea procedeaza astfel). Atunci probabil ca persoana are o lista cu 10 sau alte asemenea site-uri pe care doreste sa le viziteze.
Dezvoltare mai rapida. Deoarece Web-ul are un caracter de autodocumentare, pentru marcile online este usor sa afle ce merge si ce nu. Programele de pe Net pot ajuta firmele sa urmareasca paginile Web care se dovedesc a fi cele mai populare. De asemenea, se poate afla cum ajung vizitatorii acolo. Ba chiar ofera si detalii despre cuvintele-cheie care au fost introduse in motoarele de cautare. Ceea ce inseamna ca firmele pot dezvolta si lansa pe piata site-uri apropiate de consummator. Si asta fara a recurge la modele traditionale de cercetare. Marcile se dezvolta mai rapid, greselile sunt remediate mai prompt, iar mesajul marcii insusi evolueaza intr-o conversatie reciproc avantajoasa.
3. Consolidarea marcii. Intrucat Internetul progreseaza, se produce o trecere de la gandirea relativa la 'aspectul' exterior spre o concentrare asupra relatiilor. Multe personalitati ale afacerilor electronice cred acum ca dezvoltarea marcii trebuie sa fie masurata altfel. Trebuie vazuta mai putin sub aspectul vitezei de crestere a numarului clientilor obtinute de un site. Se va lua mai mult in considerare aspectul deciziei clientilor existenti de a reveni. Rory Sutherland, director executive al departamentului Creatie la Ogilvy One, a apreciat: 'Internetul vizeaza consolidarea marcii, si nu amploarea ei. Nu merita sa vanezi o cota de piata. Ceea ce conteaza cu adevarat este cota de cheltuieli.
Odata castigata o comunitate fidela, ai ocazii impresionante. Acestea vizeaza vanzarea incrucisata, servicii personalizate si satisfacerea cerintelor multiple ale aceluiasi grup.'
4. Piete interconectate. Internetul nu numai ca permite firmelor si clientilor lor sa poarte conversatii unii cu altii. Dar, de asemenea, ajuta clientii sa discute cu alti clienti despre firma ta. Asa dupa cum explica website-ul Cluetrain, 'Pietele reprezinta conversatii. Prin Internet oamenii afla si inventeaza cu viteza luminii cai noi pentru a-si impartasii informatii semnificative. Ca rezultat direct, pietele devin mai inteligente mai repede decat majoritatea companiilor'.
5. Aprecieri privind marca. Daca exista o comunicare intre vizitatori, aceasta nu numai ca sporeste fidelitatea pentru un site si, implicit, 'valoarea durabilitatii' lor. Mai permite marcii sa se dezvolte in directia cerintelor consumatorului. Si aceasta prin oferirea unei tribune de la care vizitatorii isi exprima opiniile despre marca, Este concluzia la care au ajuns marcile electronice de marca, precum Amazon, eBay, QXL, Yahoo! si MSN. In cateva cazuri opiniile raspandite in forumurile comunitatilor au determinat o modificare radicala a strategiilor de marketing ale firmelor online. De exemplu, odata Amazon a cochetat cu idea pretului variabil. Firma a decis sa incerce aceasta politica, vreme de o saptamana, numai cu produsele sale de tip DVD. Apoi, Amazon a urmarit forumul de conversatii DVD de pe forumul de discutii pentru a incerca sa aprecieze raspunsul consumatorului. Cand a observat un pumn de comentarii negative, Amazon a anuntat imediat ca isi va retrage politica. Dupa explicatiile lui Jeff Bezos, director executiv la Amazon, a 'creat neclaritate pentru clienti in loc sa le simplifice vietile'. Amazon a fost astfel capabila sa actioneze rapid. Si aceasta in scopul de a evita o asociere prea severa cu o miscare nedorita, dupa toate aparentele.
6. Democratia marcii. Datorita naturii democratice a Internetului,chiar si cele mai mici firme pot sa devina, in definitive, cele mai mari marci. Aceasta datorita faptului ca o abordare unica este mult mai eficienta decat sa cheltuiesti enorm pe publicitatea online si offline. Mai mult, datorita caracterului instantaneu al Internetului, valoarea unui concept important se poate propaga in intreaga lume in cateva minute.
5. PARADOXUL ACTIVITATII DE BRANDING ELECTRONIC
In critica ei exemplara la adresa branding-ului, No Logo, Naomi Klein dezbate capacitatea Internetului de a genera 'marci pure'. 'Cele mai pure marci sunt constituite numai online', afirma ea. 'Aceste marci sunt libere sa-si ia zborul. Dar mai putin ca distribuitoare de produse si servicii. Mai degraba ca generatoare de halucinatii colective.'
Oricum, aceasta este numai jumatate din realitate. Internetul ofera consumatorilor un mijloc nu numai de a da raspuns firmelor, dar si de a discuta unii cu altii. A recunoscut-o insasi Klein. Unde poate ajunge o reclamatie indreptata impotriva unei marci? La sutele de utilizatori ai grupurilor de discutii online, buletinelor electronice si site-urile dedicate opiniei consumatorilor. Ceea ce inseamna ca marcile online devin mai legate ca oricand de realitatea experientei consumatorului. Chiar daca ele sunt mai putin limitate de restrictiile lumii reale, precum geografia. Daca mesajul marcii tale difera de ceea ce-si impartasesc clientii unii altora pe Web, atunci marca este in dificultate. Exista o supraabundenta de anti-site-uri (ca British Scareways si Microsucks) si o infinitate de grupuri de discutii bazate pe nemultumirile clientilor. Acestea sunt o marturie clara a puterii feedback-ului online al clientilor. Asigura-te ca mesajul marcii tale evolueaza in directia experientei clientilor. In ce mod? Prin incorporarea parerii clientului in activitatea ta online. Modul cel mai eficient de a proceda astfel este sa dezvolti o comunitate pe langa site-ul tau.
6. CELE MAI PUTERNICE BRANDURI GLOBALE: GOOGLE, GENERAL ELECTRIC, MICROSOFT, COCA COLA MOBILE
Google este cel mai puternic brand global, dupa criteriul valorii in milioane de dolari, potrivit celui mai nou raport realizat de campania de cercetare de piata Millward Brown, in fruntea clasamentului Brandz, referitor la cele mai solide 100 de branduri. Cele mai puternice branduri europene sunt Nokia si Vodafone.
Raportul a fost realizat pe baza modului cum au evoluat valorile marilor branduri globale si perceptia consumatorilor asupra acestora pe parcursul anului trecut. In randul primelor 10 branduri globale se mai numara si IBM, Apple, McDonald's, Nokia si Marlboro. Vodafone, cel mai puternic brand britanic este situat pe locul II.
Brand Republic il citeaza pe Warwick Nash, CEO al Millward Brown, care subliniaza ca in top apar acele companii care se folosesc de brandul lor ca de o parghie pentru a progresa. El doreste ca prin astfel de clasificari sa traga un semnal de alarma. Companiile ar trebui sa investeasca in puterea brandurilor daca vor ca afacerea lor sa supravietuiasca in vremuri dificile.
In pofida situatiei economice dificile cu care s-a confruntat sistemul bancar britanic in a doua jumatate a anului 2007, bancile s-au mentinut in top.
Top 10 branduri globale (valoarea brandului in miloane de dolari):
Google ― 86.057 |
|
GE ―71.397 |
|
Microsoft ― 70.887 |
|
Coca-Cola ― 58.208 |
|
China Mobile ― 55.227 |
|
IBM ― 55.335 |
|
Apple ― 55.206 |
|
McDonald's ― 49.499 |
|
Nokia ― 43.975 |
|
Marlboro ― 37.324 |
Top 10 branduri britanice (valoarea brandului in milioane de dolari si tocul la nivel global):
1. Vodafone - locul |
|||||
Tesco- locul |
|||||
|
3. HSBC- locul |
||||
4. Marks & Spencer - locul |
|||||
5. Barclays - ;locul |
|||||
6. Standard Chartered Bank - locul |
|||||
7. BP- |
|||||
8. Royal Bank of Scotland - |
|||||
9. Asda- NatWest-
Marketingul a devenit prea complicat, prea confuz si prea inundat de cuvinte specifice unui jargon al marketingului. In cele mai multe companii, marketingul este facut de diverse grupuri functionale. Departamentele de advertising, de dezvoltare a produsului, de design de produs, de cercetare a cumparatorului, de promotii de vanzari si de relatii publice sunt doar o parte din ele. Coordonarea si integrarea acestor grupuri functionale a devenit, ea insasi, o activitate de mare importanta. Daca dorim ca marketingul sa-si indeplineasca rolul de forta conducatoare a organizatiei, procesul de marketing trebuie simplificat. Cu alte cuvinte el trebuie sa devina mai focusat. Care este cel mai important obiectiv al procesului de marketing? Ce element aduna laolalta functiile de mare varietate ale procesului de marketing? Economistii considera ca acest element este procesul de branding. Marketingul inseamna construirea unui brand in mintea cumparatorului potential. Daca poti construi un brand puternic, vei avea un program de marketing puternic. Daca nu poti, nici publicitatea, nici ambalajele creative si nici toate promotiile de vanzari si relatiile publice din lume nu te vor ajuta sa iti atingi obiectivele. |
Marketingul este ceea ce trebuie sa faca o companie, pentru a face afaceri. Marketingul este obiectivul suprem al unei companii. De aceea, toate persoanele care lucreaza intr-o corporatie ar trebui sa fie interesate de marketing si, in mod special, de legile brandingului. Daca intreaga companie este un department de marketing, atunci intreaga companie este un department de branding. Desi pare ilogic, am putea sa vizualizam deja un moment in care conceptul de marketing insusi va deveni depozit si va fi inlocuit de acela de 'branding'. Iar declinul vanzarilor nu face decat sa accelereze aceasta tendinta. Ca profesie si ca functie, activitatile de vanzare se scufunda incet, precum Titanicul. Cele mai multe produse si servicii de astazi sunt cumparate, nu vandute. Iar brandingul faciliteaza in mare masura acest proces. Brandingul este, pur si simplu, o modalitate mai eficienta de a vinde lucruri. Expresia veche 'Nu se intampla nimic pana cand cineva nu face o vanzare' este astazi inlocuita cu sloganul: 'Nu se intampla nimic pana cand cineva nu face branding'. Sa luam exemplu un supermarket sau o farmacie, cu diferite branduri aliniate pe rafturi. Cumparatorii vor alege dintre barandurile oferite, facand astfel un numar de achizitii. Dar unde este procesul de vanzare? Vanzarea este facuta de brand. In aceasta era dominata de multimedia, confirmarea verbala a unui produs, garantia lui, sunt reprezentate mai degraba de numele de brand decat de recomandarile personale ale vanzatorului. Ceea ce a fost valabil ani de zile in supermarketuri, incepe sa se regaseasca si in peisajul marketingului. Sa luam de exemplu Mecca vanzarilor dificile, domeniul masinilor second-hand. Astazi, vechiul vanzator de masini second-hand, care nu se mai opresc din vorbit, este inlocuit de nume de branduri cum ar fi AutoNation USA si Car-Max intr-un mediu in care poti alege, practic, dintre mii de masini, cumparatorii decid ce masina vor sa cumpere, fara sa se sprijine prea mult pe indicatiile pesonalului care patruleaza printre masini. Lotul de masini uzate, odata de mare succes, devine din ce in ce mai mult un alt super-market Wal-Mart. Produsele sunt stocate cu grija, aranjate cu mare arta, au preturi rezonabile, dar nu sunt niciodata 'vandute". |
In lumea afacerilor are loc o miscare seismica. Se trece de la vanzari la cumparari. Iar aceasta miscare este accentuata, accelerata si determinata de aparitia brandurilor. 8. COMUNITATILE ON-LINE Poti avea un site puternic specializat in B2B sau un site de jocuri destinat copiilor. Indiferent de natura acestuia, comunitatile online pot sa te ajute sa-ti realizezi scopurile de marketing. Dupa cum s-a vazut, relatiile reprezinta piatra de temelie pe care sunt cladite toate celelalte obiective ale marketingului electronic. Similar, comunitatile construite in jurul unei singure cauze sporesc valoarea site-ului tau. Si acesta nu numai din perspectiva firmei tale, cat si din aceea a clientilor ei. In definitiv, poti cheltui milioane pe publicitate. Nu vei castiga fidelitatea si profitabilitatea catorva clienti foarte implicati. Asa dupa cum explica Matt Perry de la firma de marketing pe Internet Net Marketeers: Site-urile care construiesc comunitati vor avea in mod clar un avantaj in dezvoltarea marcii fata de site-urile statice, unilaterale. Chestionarele interactive, domeniile de discutii si link-urile de contacte pot contribui la orientarea unei campanii de marketing in directia corecta. De asemenea, permit pastrarea la curent a firmelor cu ultimele noutati de pe Web. Principalele componente ale unei comunitati online sunt: Un scop comun; Un sentiment al increderii, inclusiv al reputatiilor si al limitelor; Un istoric comun; O privire de ansamblu; . Interactiune intensa. Pentru a construi o comunitate online eficienta in jurul site-ului tau, este important sa examinam separat fiecare dintre aceste componente. 1. Un scop comun Comunitatile se concentreaza asupra unui scop comun care reuneste grupul. Comunitatea ta va fi sortita esecului daca nu poti sa oferi oamenilor un motiv autentic si captivant de a se aduna. Vei avea aceeasi soarta daca nu poti permite membrilor comunitatii sa realizeze ceva in concordanta cu scopul propus. Cynthia Typaldos, presedinte si director executiv la firma Real Communities cu sediul in SUA, afirma: 'Exista o mare deficienta intre oamenii care au un acelasi scop si cei care abia au ceva in comun. Nu poti construi o comunitate a posesorilor de masini albe, de exemplu.' Cynthia citeaza exemplul lui Citibank, o companie care a incercat sa creeze o comunitate a clientilor cu un cont curent. 'Care este scopul comun sau pasiunea clientilor cu un cont curent? Ei sunt doar un grup aleator de oameni care s-au nimerit sa aiba conturi curente la Citibank.' Astfel ca nu conteaza cat de multe instrumente informatice utilizezi pentru a forma o comunitate online. Daca o comunitate nu are un scop clar, te vei lupta din rasputeri sa o pui pe picioare. Trebuie, de asemenea, sa te asiguri ca acest scop are o semnificatie directa pentru website-ul tau. De exemplu, daca vinzi echipament de tenis, poti infiinta o comunitate a oamenilor hotarati sa-si imbunatateasca abilitatile de jucatori. Daca furnizezi servicii financiare, poti crea o comunitate bazata pe scopul comun de a gasi informatii pertinente privind investiile. Multe firme sesizeaza acum ca poate fi mai eficient sa se preocupe mai putin de atragerea de noi clienti. In schimb, se gandesc mai serios cum sa obtina mai mult de la cei existenti. Cu alte cuvinte, vizitele repetate tind sa fie considerate ca fiind la fel de importante (daca nu mai mult) ca atragerea 'noilor vizitatori'. Firmele online se concentreaza acum pe 'valoarea durabilitatii' consumatorilor. Implicit, se gandesc cum sa-i pastreze pe termen lung. Solutia, asa cum o vad multi, sta in transformarea unui website intr-o comunitate. Comunitatile online sunt cea mai eficienta modalitate de a reduce o firma online 'la origini' ca organizatie orientat spre client. Este concluzia la care a ajuns Consumer Reports, o organizatie din SUA, in urma unui studiu consistent. O comunitate online creeaza un 'efect de retea' care poate deveni forta motrice a unui website. Aceasta atrage noi vizitatori si, in acelasi timp, ii transforma pe cei existenti in clienti mai fideli. Acest ultim aspect este deosebit de important. Membrii activi ai comunitatii tind sa fie, de asemenea, si clienti activi. Principate.com este o firma care furnizeaza tehnologie si servicii de consultanta pentru administrarea comunitatii online Site-ul a descoperit in mod direct ca membrii unei comunitati reprezinta categoria cea mai apreciata de consumatorii online. Adam Warms, presedinte si director executiv al Principate.com, explica: 'Am lucrat cu un site de consum care a facut o descoperire. Si anume aceea ca oamenii care au participat la comunitatea lui au cumparat de sase ori mai mult decat vizitatorii intamplatori.' Exista diferite instrumente care pot transforma un website intr-o comunitate Web. Acestea includ grupurile de discutie, listele de mesaje, camerele de discutii si newsletterele interactive. Totusi, programul singur nu este indeajuns. Pentru a avea o comunitate 'reala', va trebui, de asemenea, sa te gandesti la factorii comuni ai tuturor comunitatilor. Un sentiment al increderii Increderea este, desigur, un element esential al intregii activitatii de marketing electronic. De exemplu, e imposibil ca oamenii sa introduca detaliile cartii de credit daca un website nu are un server securizat. Cand este vorba de comunitati, totusi, problema increderii nu depinde numai de tine, ci de fiecare membru al comunitatii. Pentru ca increderea sa existe, membrii comunitatii trebuie sa aiba identitati bine definite. Ei au nevoie sa se poata recunoaste unii pe ceilalti. Reputatii Legata de identitate si incredere este si ideea de reputatie. Site-urile cu o comunitate de succes permit membrilor sa evalueze valoarea contributiilor altor membri. Amazon.com este, indiscutabil, cel mai eficient website gandit pe ideea comunitatii. Aici se poate vota, printre altele, gradul de utilitate al comentariului altui membru privind o carte sau un CD. O alta marca online importanta, care crede cu tarie in notiunea de comunitate electronica, este eBay. Pe site, membrii pot evalua calitatea experientei lor cu alti membri, iar acele opinii sunt apoi convertite intr-un clasament pentru flecare membru. Cea mai buna pozitie este aceea de stea cazatoare. Pentru a o merita, ai nevoie de 10.000 de aprecieri pozitive din partea comunitatii. Astfel, oamenii sunt evident incurajati sa revina pe site odata ce au primit un numar de voturi pozitive. Cynthia Typaldos afirma: 'Daca o comunitate are o modalitate de acordare a distinctiilor vizibila celorlalti membri, oamenii se vor stradui sa le dobandeasca'. Limite Poate ca iti doresti ca o multime de oameni sa faca parte din comunuitatea ta online. Totusi, trebuie sa pui bariere la intrare. Nu e necesara o diploma in sociologie pentru a-ti da seama ca 'a fi' ceva inseamna pe jumatate 'a nu fi' altceva. O alta ratiune a limitelor este aceea de a te asigura ca membrii au un rol activ. Toate acestea ajuta la intarirea solidaritatii in grup. In lumea reala, aceste limite sunt adesea geografice si nu trebuie impuse. Pe Internet, totusi, geografia nu exista si, astfel, limitele stabilite trebuie sa fie corelate cu scopul comun al grupului. Acesta poate lua forma unui chestionar sau a unui test legat de subiect . Exista cazuri cand doresti sa opresti oamenii sa faca parte din portiunea principala a website-ului tau. Iti poti construi o sectiune 'numai pentru membri', accesibila prin parola. Astfel procedeaza, cu mare succes, clubul de noapte si casa de inregistrari din Londra Ministry of Sound. Adecvat ideii de club de noapte, website-ul sau include o 'camera a VIP-urilor', unde accesul este permis numai pe baza de inregistrare. Aceasta zona acorda membrilor unele privilegii, precum descarcarea de muzica in mod gratuit si accesul la informatii exclusive.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comentaCreaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact
|