Consumatorii romani si publicitatea

Consumatorii romani si publicitatea

In ultimii ani posturile de televiziune isi maresc tot mai mult timpul de difuzare a reclamelor, neluand in seama de efectele negative care se pot produce. Companiile producatoare sunt constiente de faptul ca pentru a avea o cota de piata/profit mai mare, ele trebuiesc cunoscute pe piata si de aceea incearca sa isi mareasca gradul de cunoastere in randul consumatorilor. Problema este ca sunt tot mai multe companii pe piata si o concurenta foarte mare astfel ca fiecare dintre acestea incearca sa se promoveze cat mai mult. Consumatorul final este urmarit in toate canalele media de informatii despre companii si produsele lor. De la an la an, aceste informatii sunt tot mai numeroase. Companiile incearca de fiecare data sa aduca ceva nou pe piata si sa pregateasca reclame mai atractive pentru a determina consumatorul sa incerce produsele.

Fiind foarte multe informatii, clientul are tendinta sa nu mai dea foarte mare atentie reclamelor, in comparatie cu alti ani, cand publicitatea era la inceput.

1 Principalele companii consumatoare de publicitate

Cel mai mare generator de reclame, in ultimii sapte ani, a fost compania multinationala Procter&Gamble, cu 517.076 de reclame tv comandate pentru marcile sale. Procter este urmat in acest clasament de rivalul Unilever (398.590 reclame), Coca-Cola (333.399) si L'Oreal Romania (315.492).

In top 10 al companiilor cu cele mai mari volume de publicitate tv se afla o singura firma romaneasca, European Drinks&Foods, cu 226.509 spoturi, restul locurilor fiind ocupate de multinationale.

In anul 2008, primii trei clienti publicitari din topul celor mai mari consumatori de reclame TV au alocat bugete mai mici decat in 2007: Procter&Gamble (scadere de 22,5%), Unilever (23,6%) si L'Oreal (24,2%).

Semnele sunt ingrijoratoare pentru anulul 2009. Si Coca-Cola a consumat un numar de GRP-uri mai mic decat in 2007: 13,8%. Singurele companii care au avut cresteri semnficative ale volumelor de publicitate TV (GRP'30) au fost cele de telefonie mobila: Vodafone (30,9%), Orange (33,3%) si Cosmote (31,1%).
Reckitt Benckiser, producatorul Cillit Bang si al altor marci de curatat, a cunoscut o majorare a publicitatii TV de 11,5%.

La Anexa 3 se prezinta cei mai mari consumatori de publicitate TV din 2008.

2 Consumatorul     contemporat

Gama enorma de produse de pe piata este suficienta pentru a crea un surplus de informatie pentru consumator si, pe deasupra, mai exista si marketing-ul si publicitatea. Consumatorul contemporan central-european este napadit de aproximativ 3000 de mesaje publicitare pe zi, la televizor, radio, prin afise, presa scrisa si publicitatea de pe ambalaje si reclamele imprimate pe haine.

Costurile acestei publicitati sunt, bineinteles, incluse in pretul pe care consumatorii il platesc pentru aceste bunuri. Acest lucru se poate remarca foarte bine calculand faptul ca o gospodarie medie din Europa Centrala cheltuieste aproximativ 2000 ECU (in jur de 2500 de dolari sau 3500 de marci) pe an pentru a acoperi costurile publicitatii.

In conceptia europeana a protectiei consumatorului 'consumatorul nu mai trebuie vazut numai in calitate de cumparator sau utilizator de bunuri si servicii pentru uz personal, familial sau colectiv, ci mai degraba drept cineva care ia parte la toate aspectele vietii sociale, ce au un efect direct sau indirect asupra lui in calitate de consumator'. Acesta este conceptul consumatorului matur, care este bine informat despre toate procesele economice si sociale, si care isi poate orienta obiectivele si actiunile in concordanta cu asemenea cunostinte fundamentale. Aceasta include constiinta faptului ca publicitatea da nastere si unor probleme sociale, mai ales in legatura cu copiii, ca preturile nu sunt nicidecum naturale si ca exista - de exemplu - sectoare cu profit relativ redus (industria constructoare de autovehicule - 12-20%) si altele cu profituri foarte ridicate (industria modei - in jur de 200-300%).[2]

3 Publicitatea neconventionala si noul consumator

Revista de publicitate si media, Campaign, a identificat noi trasaturi in comportamentul consumatorului mileniului 3. Bombardat in fiecare zi cu mii de mesaje publicitare, consumatorul secolului 21 a devenit un adevarat pseudo - strateg. Mai mult decat atat acesta este convins ca si-a dezvoltat anumite mecanisme defensive in fata influentei mesajelor publicitare: au o atitudine cinica, sunt familiarizati cu publicitatea si cred cu tarie ca pot decoda strategiile de marketing si publicitate. Din aceasta cauza, criteriile folosite de consumatori pentru a lua decizia de cumparare sunt mai mature si mai sofisticate.

Aceasta tendinta ii determina pe advertiseri sa gaseasca noi metode de a ajunge la consumator si de a comunica, aspect sustinut si de Sorin Psatta, Strategy&Research Director Graffiti BBDO: "In fata numarului mare de mesaje cu care este bombardat, consumatorul are reactii de respingere si de dezvoltare a unor mecanisme de protectie si filtrare a informatiei".

Motivele sunt destul de suficiente pentru aparitia neconventionalului in publicitate. Asa a ajuns publicitatea sa iasa pe strada, sa ne insoteasca la metrou, sa o urmarim proiectata pe ecrane atunci cand suntem in masini, sa coboram cu ea in lift sau sa ne surprinda la coafor.

Lumea comunicarii neconventionale este cosntruita in jurul principiului ca orice suport poate fi un mediu de comunicare. In trecut, neconventionalul in publicitate se definea prin a face outdoor color. Astazi inseamna sa faci outdoor lenticular, in relief sau mobil. Maine cu siguranta ca vor aparea proiectiile 3D pe post de outdoor.[3]