FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Dispozitii comune

In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.

Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.

Creditori pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.

Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.

Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.

Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.

Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor.

Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.

Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.

Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.

Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora.

Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.

In cazul incalcarii prevederilor societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.

Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.

Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.

Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

b) existenta reala a dividendelor platite;

c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;

e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de <LLNK 11995    64 11 211 0 17>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.

Persoanele care nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi.

In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.

Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, in conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea societate administrata in sistem dualist.

In documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni, se vor mentiona atat capitalul social subscris, cat si cel varsat.

In situatia in care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata sucursala si numarul ei de inregistrare.

Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii.

Societatile in nume colectiv

Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.

Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.

Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.

Asociatul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.

Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.

Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii.

Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.

Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.

Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.

In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.

Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport.

Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.

Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.

Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.

Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.

Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.

Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.

Fata de terti, cedentul ramane raspunzator potrivit art. 225.

Cand actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

Societatile in comandita simpla

Administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.

Comanditarul poate incheia operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii incheiate de el.

Comanditarul poate indeplini servicii in administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, in cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, in limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor.

Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.

Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor in comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

Societatile pe actiuni

4.1.Dispozitii generale referitoare la actiuni

In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.

Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.

Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.

Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115.

Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala.

Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 lei.

Actiunile vor cuprinde:

a) denumirea si durata societatii;

b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;

c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.

Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic.

Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.

Se pot emite totusi in conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.

Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:

a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;

b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot.

Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115.

Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.

In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, in plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital.

Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.

Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.

Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.

Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. a) si b) si la art. 21 alin. (1), societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de larga raspandire.

In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute.

Sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi inapoiat actionarilor.

Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.

Daca, in urma indeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.

Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.

Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.

Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.

Actiunile sunt indivizibile.

Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.

De asemenea, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.

Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

Societatea nu poate subscrie propriile actiuni.

Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora.

Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite contravaloarea actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul, a actiunilor subscrise in conditiile alin. (2).

Unei societati i se permite sa dobandeasca propriile actiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii in cauza, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) autorizarea dobandirii propriilor actiuni este acordata de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobandiri, in special numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si, in cazul unei dobandiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minima si maxima;

b) valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate deja in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;

c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate;

d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societatii, inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata, cu exceptia rezervelor legale.

Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii.

Restrictiile prevazute la art. 103^1 nu se aplica:

a) actiunilor dobandite in conformitate cu art. 207 alin. (1) lit. c), ca urmare a unei decizii a adunarii generale de reducere a capitalului social;

b) actiunilor dobandite ca urmare a unui transfer cu titlu universal;

c) actiunilor integral liberate, dobandite prin efectul unei hotarari judecatoresti, intr-o procedura de executare silita impotriva unui actionar, debitor al societatii;

d) actiunilor integral liberate, dobandite cu titlu gratuit.

Restrictiile prevazute la art. 103^1, cu exceptia celei prevazute la art. 103^1 alin. (1) lit. d), nu se aplica actiunilor dobandite in conformitate cu art. 134.

Actiunile dobandite cu incalcarea prevederilor art. 103^1 si 104 trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire.

Daca valoarea nominala a propriilor actiuni dobandite de catre societate in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b)-d), fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, inclusiv valoarea nominala a actiunilor proprii existente deja in portofoliul societatii, depaseste 10% din capitalul social subscris, actiunile depasind acest procent vor fi instrainate in termen de 3 ani de la dobandire.

In cazul in care actiunile nu sunt instrainate in termenele prevazute la alin. (1) si (2), aceste actiuni trebuie anulate, societatea fiind obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitalul social subscris.

Actiunile dobandite in conformitate cu dispozitiile art. 103^1 si 104 nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate.

Dreptul de vot conferit de actiunile prevazute la alin. (1) va fi suspendat pe perioada detinerii lor de catre societate.

In cazul in care actiunile sunt incluse in activul bilantului, in pasivul bilantului se prevede o rezerva de valoare egala, care nu poate fi distribuita.

Consiliul de administratie va include in raportul ce insoteste situatiile financiare anuale urmatoarele informatii cu privire la dobandirea sau instrainarea de catre societate a propriilor actiuni:

a) motivele dobandirilor efectuate pe durata exercitiului financiar;

b) numarul si valoarea nominala a actiunilor dobandite si a celor instrainate pe durata exercitiului financiar si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta;

c) in cazul dobandirii sau instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;

d) numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor dobandite si detinute de catre societate si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta.

O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.

Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.

Constituirea de garantii reale asupra propriilor actiuni de catre societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, este considerata a fi dobandire.

Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul operatiunilor curente ale bancilor si ale altor institutii financiare.

Subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni ale unei societati pe actiuni de catre o alta societate la care societatea pe actiuni detine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau ale carei decizii pot fi influentate in mod semnificativ de societatea pe actiuni este considerata ca fiind efectuata de catre societatea pe actiuni insasi.

Dispozitiile alin. (1) se vor aplica si atunci cand societatea prin intermediul careia se efectueaza subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni mentionata este guvernata de legea unui alt stat.

Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor proceda conform legislatiei pietei de capital.

Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si, in mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

4.2. Dispozitii procedurale si legale referitoare la adunarile generale

Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.

Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.

Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.

In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul;

b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii iar in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar;

c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;

f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

a) schimbarea formei juridice a societatii;

b) mutarea sediului societatii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;

d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e) prelungirea duratei societatii;

f) majorarea capitalului social;

g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;

h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;

i) dizolvarea anticipata a societatii si conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative;

j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;

k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;

l) emisiunea de obligatiuni;

m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, este mandatat sa indeplineasca masura prevazuta la art. 113 lit. f), dispozitiile art. 220^1 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator.

In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul este mandatat sa indeplineasca masurile prevazute de art. 113 lit. b) si c), dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precum si prevederile art. 133 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator. Societatea va fi reprezentata in instanta de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana.

Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.

Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.

Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.

Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.

Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.

Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar.

Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.

Modurile de convocare prevazute la alin. (4) nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.

Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia.

Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor.

Pentru societatile listate se aplica dispozitiile relevante din legislatia specifica pietei de capital.

Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social.

Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, in vederea publicarii si aducerii acestora la cunostinta celorlalti actionari. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, si actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi incluse informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functiile respective.

Ordinea de zi completata cu punctele propuse de actionari, ulterior convocarii, trebuie publicata cu indeplinirea cerintelor prevazute de lege si/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunarii generale, cu cel putin 10 zile inaintea adunarii generale, la data mentionata in convocatorul initial.

Situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere, precum si propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispozitia actionarilor la sediul societatii, de la data convocarii adunarii generale. La cerere, actionarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.

In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, orice alt punct adaugat pe ordinea de zi la cererea actionarilor, in conformitate cu art. 117^1, precum si documentele prevazute la alin. (1) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor.

Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv, raspunsul se considera dat daca informatia solicitata este publicata pe pagina de internet a societatii, la sectiunea Intrebari frecvente.

In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.

A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.

Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.

In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate.

Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).

Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.

La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va stabili o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale, data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita va fi ulterioara publicarii convocatorului si nu va depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara.

Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.

Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare.

Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.

Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala.

Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala.

Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.

Membrii consiliului de administratie, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Actionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administratie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.

Persoanele respective pot vota insa situatia financiara anuala, daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv.

Actionarul care, intr-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.

Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Dreptul de vot nu poate fi cedat.

Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula.

In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie, respectiv al directoratului, sau de catre acela care ii tine locul.

Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, 1 pana la 3 secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesul-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale.

Adunarea generala va putea hotari ca operatiunile prevazute in alineatul precedent sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.

Unul dintre secretari intocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.

Presedintele va putea desemna, dintre angajatii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute la alineatele precedente.

Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra in ordinea de zi.

Nu pot fi adoptate hotarari asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate in conformitate cu dispozitiile art. 117 si 117^1, cu exceptia cazului in care toti actionarii au fost prezenti sau reprezentati si niciunul dintre acestia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotarare.

Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.

Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii.

Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei in sedinta.

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor.

Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.

Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

La cerere, fiecare actionar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, rezultatele se vor publica si pe aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la data adunarii generale.

Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.

Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.

Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat.

Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant.

Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere.

Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.

Cererea se va judeca in camera de consiliu.

Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.

O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate.

Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.

Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:

a) schimbarea obiectului principal de activitate;

b) mutarea sediului societatii in strainatate;

c) schimbarea formei societatii;

d) fuziunea sau divizarea societatii.

Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).

Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie.

Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor.

Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.

Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari.

4.3. Dispozitii referitoare la administrarea societatii

Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori.

Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator.

Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.

Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari.

Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului*).

Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese.

Societatile pe actiuni inregistrate in registrul comertului la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sunt obligate a efectua demersurile necesare indeplinirii obligatiilor prevazute la art. 137 alin. (1) si (2), art. 137^1 alin. (3), art. 138^1, <LLNK 11990 31 10 202 143 30>art. 143 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acesteia. Pana la finalizarea acestor demersuri, societatea poate functiona cu structura de administrare existenta la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.'

<LLNK 12007    82180 302 0 56>Art. V din ORDONANTA DE URGENTA nr. 82 din 28 iunie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007 prevede:

Prin derogare de la prevederile <LLNK 12003 53 10 202 56 29>art. 56 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, contractele de munca ale administratorilor/directorilor, incheiate pentru indeplinirea mandatului de administrator/director inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, inceteaza de drept la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta sau, in cazul in care mandatul a fost acceptat ulterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante, de la data acceptarii mandatului.

In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor.

Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie.

In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.

Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara.

In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.

In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi.

In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143.

Societatile pe actiuni inregistrate in registrul comertului la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sunt obligate a efectua demersurile necesare indeplinirii obligatiilor prevazute la art. 137 alin. (1) si 2, art. 137^1 alin. (3), art. 138^1, <LLNK 11990 31 10 202 143 30>art. 143 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acesteia. Pana la finalizarea acestor demersuri, societatea poate functiona cu structura de administrare existenta la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.'

La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:

a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani;

b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani;

c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;

d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;

e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;

f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta;

g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;

h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;

i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d).

Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de adunarea generala ordinara, care numeste consiliul.

Presedintele este numit pentru o durata care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator.

Presedintele poate fi revocat oricand de catre consiliul de administratie. Daca presedintele a fost numit de adunarea generala, va putea fi revocat numai de aceasta.

Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor. El vegheaza la buna functionare a organelor societatii.

In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte.

Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor.

Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.

Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni.

Presedintele convoaca consiliul de administratie, stabileste ordinea de zi, vegheaza asupra informarii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi si prezideaza intrunirea.

Consiliul de administratie este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii. Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.

Convocarea pentru intrunirea consiliului de administratie va fi transmisa administratorilor cu suficient timp inainte de data intrunirii, termenul putand fi stabilit prin decizie a consiliului de administratie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevazute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar in cazuri de urgenta. Actul constitutiv poate impune conditii mai stricte cu privire la aspectele reglementate in prezentul alineat.

La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt administrator.

Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori.

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;

b) stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare;

c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;

d) supravegherea activitatii directorilor;

e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;

f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit <LLNK 12006 85 10 201 0 17>Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114.

Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.

Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.

Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii in conformitate cu alin. (1) este obligatorie.

In intelesul prezentei legi, director al societatii pe actiuni este numai acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, in conformitate cu alin. (1). Orice alta persoana, indiferent de denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii, este exclusa de la aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societatii pe actiuni.

Societatile pe actiuni inregistrate in registrul comertului la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sunt obligate a efectua demersurile necesare indeplinirii obligatiilor prevazute la art. 137 alin. (1) si 2, art. 137^1 alin. (3), art. 138^1, <LLNK 11990    31 10 202 143 30>art. 143 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acesteia. Pana la finalizarea acestor demersuri, societatea poate functiona cu structura de administrare existenta la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.'

Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.

Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.

Orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii. Directorii vor informa consiliul de administratie, in mod regulat si cuprinzator, asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere.

Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese.

Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.

Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.

In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii.

Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.

Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.

Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. (1), daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.

Decizie de afaceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii.

Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.

Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.

Continutul si durata obligatiilor prevazute la alin. (5) sunt stipulate in contractul de administratie.

Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.

Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.

Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.

Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.

In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar.

Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.

Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv.

Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea, la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile in cazul in care obiectul votului il constituie:

a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;

b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui imprumut ori constituirea unei garantii in favoarea societatii.

Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.

Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:

a) acordarea de imprumuturi administratorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;

c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului;

d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;

e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora.

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Prevederile alin. (1) nu se aplica:

a) in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro;

b) in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane.

Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 44^1, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115.

Prevederile din OUG nr.82/2007 se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing.

Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui in care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata.

Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.

Directorii sunt raspunzatori pentru neindeplinirea indatoririlor lor, conform legii.

Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie.

Prin derogare de la <LLNK 12000 19 10 202 5 28>art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate.

Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.

Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.

Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare.

4.4. Directoratul societatii

Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.

Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.

Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar.

Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In acest caz, dispozitiile art. 137 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.

Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului.

Actul constitutiv determina durata mandatului directoratului.

Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.

Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese.

In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fara intarziere la desemnarea unui nou membru, pe durata ramasa pana la expirarea mandatului directoratului.

Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.

In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.

In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.

Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul.

Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura.

Cel putin o data la 3 luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societatii, cu privire la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie.

Pe langa informarea periodica prevazuta la alin. (1), directoratul comunica in timp util consiliului de supraveghere orice informatie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii.

Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice informatii pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor sale de control si poate efectua verificari si investigatii corespunzatoare.

Fiecare membru al consiliului de supraveghere are acces la informatiile transmise consiliului.

Directoratul inainteaza consiliului de supraveghere situatiile financiare anuale si raportul sau anual, imediat dupa elaborarea acestora.

Totodata, directoratul inainteaza consiliului de supraveghere propunerea sa detaliata cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilantul exercitiului financiar, pe care intentioneaza sa o prezinte adunarii generale.

4.5. Consiliul de supraveghere

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.

Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.

Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.

Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.

In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.

Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.

(3) In cazul in care directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca adunarea generala in conformitate cu alin. (2), orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.

Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.

Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2).

Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:

a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;

b) numeste si revoca membrii directoratului;

c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;

d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.

In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.

Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.

Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.

Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.

Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.

Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.

Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare.

Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.

Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.

La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

4.6. Durata mandatelor si alte prevederi legale

Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani.

Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, sa fie valabila din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres.

Persoana numita in una dintre functiile prevazute la alin. (3) trebuie sa fie asigurata pentru raspundere profesionala.

Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice.

O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni. Odata cu aceasta numire, persoana juridica este obligata sa isi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cand persoana juridica isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor.

Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.

O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Aceasta prevedere se aplica in aceeasi masura persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere.

Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei societati pe actiuni ce detine patrimea aratata.

Persoana care incalca prevederile prezentului articol este obligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul maxim de mandate prevazute la alin. (1), in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care el a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile.

Inainte de a fi numita director sau administrator, respectiv membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere intr-o societate pe actiuni, persoana nominalizata va informa organul societatii insarcinat cu numirea sa cu privire la orice aspecte relevante.

Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.

Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel.

Orice alte avantaje pot fi acordate numai in conformitate cu alin. (1) si (2).

Adunarea generala, respectiv consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere si, daca este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a societatii.

Consiliul de administratie va solicita oficiului registrului comertului inregistrarea numirii directorilor, precum si a oricarei schimbari in persoana administratorilor sau directorilor si publicarea acestor date in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Aceeasi obligatie revine directoratului cu privire la inregistrarea primilor membri ai directoratului si a oricarei schimbari in persoana membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere.

Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.

Deciziile in cadrul consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintilor acestor organe se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului.

Membrii consiliului de administratie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv doar de catre alti membri ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.

Actul constitutiv poate dispune ca participarea la reuniunile consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv.

Mijloacele de comunicare la distanta prevazute la alin. (4) trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu.

Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv presedintele consiliului de administratie care este, in acelasi timp, director al societatii.

Daca presedintele in functie al consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau ii este interzis sa participe la vot in cadrul organului respectiv, ceilalti membri vor putea alege un presedinte de sedinta, avand aceleasi drepturi ca presedintele in functie.

In caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa.

Actul constitutiv poate dispune ca, in cazuri exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a respectivului organ.

Nu se poate recurge la procedura prevazuta la alin. (1) in cazul deciziilor consiliului de administratie sau ale directoratului referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.

Directorii si membrii consiliului de administratie, respectiv membrii directoratului si cei ai consiliului de supraveghere, sunt obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor.

Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.

Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris.

Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.

In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare.

Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.

Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.

Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi.

Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor.

Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii.

Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor.

Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor.

Daca adunarea generala nu introduce actiunea in raspundere prevazuta la art. 155 si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o asemenea actiune, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri, in nume propriu, dar in contul societatii, impotriva oricarei persoane prevazute la art. 155 alin. (1).

Persoanele care exercita dreptul prevazut la alin. (1) trebuie sa fi avut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere.

Cheltuielile de judecata vor fi suportate de actionarii care au introdus actiunea. In caz de admitere, actionarii au dreptul la rambursarea de catre societate a sumelor avansate cu acest titlu.

Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de admitere a actiunii prevazute la alin. (1), adunarea generala a actionarilor, respectiv consiliul de supraveghere, va putea decide incetarea mandatului administratorilor, directorilor si membrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, si inlocuirea acestora.

4.7. Auditul financiar si cenzorii

Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.

La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.

Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege.

Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor.

Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.

Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative.

Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:

a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;

c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 153^14;

d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.

In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acesta va fi inlocuit de supleant.

In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poate completa prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.

Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.

Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.

Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.

In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala.

Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.

Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.

Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.

4.8. Emiterea de obligatiuni

Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei.

Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.

Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.

Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.

Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital.

Titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).

Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.

Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.

Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.

Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.

Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.

Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii.

Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:

a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;

b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;

c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;

d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;

e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.

Hotararile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.

Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.

Hotararile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.

Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.

Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.

Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.

Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

4.9. Despre registrele societatii si despre situatiile financiare anuale

4.9.1. Registrele societatii

In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:

-un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital;

-un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;

-un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere;

-un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor;

-un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;

-orice alte registre prevazute de acte normative speciale.

Registrele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile prevazute de actele normative respective.

Administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, dupa caz, entitatile care tin evidenta actionariatului conform prevederilor legale au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicitanti informatii privind structura actionariatului respectivei societati si sa le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date.

De asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f).

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat.

Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru.

Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste registrul obligatiunilor.

Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile prevazute de lege.

In cazul in care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie mentionarea in registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative.

4.9.2. Situatiile financiare anuale

Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.

Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.

Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.

In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar.

Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.

La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de <LLNK 11991    82 11 231 0 32>Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei.

Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul prevazut la alin. (2) va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a oficiului registrului comertului.

Datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile registrului comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.

Consiliul de administratie, respectiv directoratul societatii-mama, definite astfel de reglementarile contabile aplicabile, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data aprobarii acestora, sa depuna la oficiul registrului comertului copii ale situatiilor financiare anuale consolidate.

De la data de 1 ianuarie 2007, situatiile financiare anuale si documentele anexate acestora, prevazute la <LLNK 11990    31 10 202 185 30>art. 185 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, modificate potrivit prezentei legi, vor fi depuse numai la oficiul registrului comertului.'

Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere, in conformitate cu prevederile art. 155.

5.Societatile in comandita pe actiuni

Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu normele privind societatile pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare.

Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.

Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.

In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.

Adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau.

Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi.

Noul administrator devine asociat comanditat.

Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii.

Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dupa caz, a auditorului financiar, chiar daca poseda actiuni ale societatii.

6. Societatile cu raspundere limitata (S.R.L.)

Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.

Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.

Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.

Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate.

Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.

Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:

a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;

b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;

d) sa modifice actul constitutiv.

In acest din urma caz, daca in actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile aduse acestuia, se aplica dispozitiile art. 224 si 225.

Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.

Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi.

Dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de 15 zile prevazut la art. 132 alin. (2) urmand sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca.

In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii.

Asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu alin. (1).

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este.

Dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare.

Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.

Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societatilor cu raspundere limitata.

Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.

Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).

Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.

La societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori ori un auditor financiar.

Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.

In lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv.

Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.

Situatiile financiare vor fi intocmite dupa normele prevazute pentru societatea pe actiuni. In urma aprobarii lor de catre adunarea generala a asociatilor, administratorii vor depune la registrul comertului, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, copii ale situatiilor financiare anuale, in conformitate cu prevederile <LLNK 11991    82 11 231 0 32>Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, spre a fi publicate in conformitate cu art. 185.

Dispozitiile prevazute pentru fondurile de rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.

Partile sociale pot fi transmise intre asociati.

Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.

In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.

Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.

Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.